ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 10.05.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 24.06.10
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
MAR-2016
DURATA: 1 zile
team-building
"ECHIPA" A INCLUS:
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Valea Jiului

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 9 MIN

O trecătoare încântătoare – Defileul Jiului

TIPĂREȘTE

Dacă șoseaua ce traversează Valea Prahovei nu vi se pare deloc grea - din punct de vedere al șofatului, dacă drumul ce străbate Valea Oltului este mai spectaculos din perspectiva peisajului, dar și foarte aglomerat – atunci încercați E 79: Defileul Jiului. Este vorba de o șosea ce întrunește toate prerogativele pentru a fi declarată: încântătoare (părerea mea!). Adică: avem peisaje spectaculoase? – avem! avem un curs de apă vijelios? – avem! avem locuri și monumente istorice? – avem! avem lucrări de infrastructură feroviară impresionante? – avem! avem o șosea de calitate? – acum avem!

Date „tehnice”. Întins pe teritoriul a două județe (Gorj și Hunedoara), defileul săpat de râul Jiu în stânca munților Parâng și Vâlcan se întinde pe o lungime de circa 33 km. Diferența de nivel între intrarea și ieșirea din defileu este de aproximativ 250 m, lucru ce a ușurat „munca” apei în acțiunea sa de eroziune. Defileul Jiului este considerat cel mai lung și sălbatic canion de pe teritoriul țării noastre. Versanții sunt acoperiți în proporție de 85% de păduri, restul fiind stânci și pășuni alpine. În 2005 în această zonă se înființează Parcul Național Defileul Jiului, arie protejată prin lege a florei și faunei sălbatice. Administrația Parcului organizează pentru cei interesați câteva trasee tematice (amănunte aici: defileuljiului.ro/index.p ... vizitare/trasee). Șoseaua urmărește cursul râului Jiu, foarte meandrat – ceea ce conduce și către existența unui drum la fel de plin de curbe. Formațiunile stâncoase, pădurile nesfârșite, culoare râului, calea ferată și lucrările aferente ei, mănăstirile fac parte din peisajul ce te întâmpină pe Defileul Jiului. Dar să pornim la drum și să vă spun ce am văzut eu de-a lungul defileului la jumătatea lunii martie 2016.

Castrul roman Bumbești-Jiu. După ce am ieșit din municipiul Târgu-Jiu, la aproximativ 10 km distanță, oprim în parcarea Restaurantului „Castrul Roman”. Exact lângă acest local se află urmele castrului roman ce apăra intrarea în trecătoarea Vâlcanului, loc de trecere peste munți utilizat de armatele romane. Un indicator ne arată că am ajuns pe locul unui monument istoric: castrul și așezarea civilă de la Bumbești-Jiu. Aici au existat vreo trei castre (primul din pământ), terme romane, ateliere meșteșugărești și o așezare civilă destul de mare. Ne îndreptăm spre ruinele castrului de piatră din punctul Bumbești Gară, cum este cunoscut în literatura de specialitate. Pătrundem în incinta fortificată printre urme de ziduri, parțial restaurate cu mult timp în urmă. Este tot ce mai putem observa azi printre ierburile înalte: ziduri din piatră și cărămidă, urmele casetelor de la săpăturile arheologice și conturul turnurile de la poarta de intrare sudică. Nici un panou cu informații, doar o turmă de oi și un peisaj drăguț ce se deschide spre valea râului Jiu. Autoritățile locale din Bumbești și câteva asociații au propus refacerea castrului și organizarea unui mic muzeu (s-au descoperit vase de ceramică, monede, podoabe, piese de harnașament, unelte agricole) ceea ce ar conduce către o creștere a numărului turiștilor în zona micului orășel de la intrarea în Defileul Jiului.

Mănăstirea Vișina. Doar la câțiva kilometri distanță, după ce traversăm micuțul oraș Bumbești-Jiu, într-o curbă largă observăm un panou ce ne îndrumă spre acest locaș de cult. Traversăm un pod peste Jiu și intrăm în curtea ansamblului monahal. Din vechea biserică se păstrează doar ruinele, o biserică nouă din lemn preluând rolul principal în cadrul mănăstirii reînființate. Și în ctitorirea acestui locaș de cult este implicat Sfântul Nicodim de la Tismana, atestarea documentară fiind din vremea lui Neagoe Basarab. Liniștea e la ea acasă aici, deasupra râului Jiu, sub stâncile defileului. Mai multe informații despre acest lăcaș secular într-un articol separat.

Monumentul generalului Ion Dragalina. Înainte de a ajunge la Popasul Lainici și mănăstirea cu același nume, exact într-o curbă la dreapta vedem pe malul Jiului un monument de piatră. Oprim autoturismul la vreo 100 de metri depărtare, acolo unde șoseaua permite. M-am întors pe jos la crucea de piatră ridicată în anul 1927 pe locul unde în Primul Război Mondial comandantul Armatei a I-a, generalul Ioan Dragalina a fost rănit de gloanțele inamicilor în octombrie 1916. Rănitul este evacuat și transportat la București, la cererea Regelui Ferdinand, dar generalul Dragalina nu va rezista mai mult de două săptămâni, stingându-se în spital (amănunte găsiți aici: vladimirrosulescu-istorie ... neral-ioan.html). În apropierea podului peste Jiu ce duce spre Mănăstirea Lainici, sub un falnic copac se află această cruce de piatră comemorativă ce marchează locul incidentului fatal. Pe una din fețele monumentului scrie: Aici am fost rănit făcându-mi datoria pentru Neam și Țară, iar pe cealaltă față este inscripționat textul: În anul 1927, luna octombrie, ziua 12 s-a ridicat această cruce pe locul unde generalul Ion Dragalina, comandantul Armatei 1-a, a fost rănit în ziua de 12 Oct 1916, cauzându-i moartea. Ridicată de Societatea Mormintelor Eroilor Craiova având președinte pe Gl. de Div. C. Dumitrescu Cdt. al C. I. Armată cu concursul ostașilor care au luptat la Cerna și Jiu sub ordinile lui. În semn de veșnică amintire și ca un îndemn pentru viitor că orice român trebue să-și jertfească vieața pentru Neam și Țară. Două locuri de popas tricolore se află amplasate în alveola de pe malul râului Jiu unde este amplasat; un panou de promovare al raftingului pe Jiu se află în apropiere. Râul se strecoară printre pietre, culoarea sa atrăgând privirile.

Stâncile Rafailă. În apropierea punctului comemorativ Ion Dragalina se află o formațiune stâncoasă declarată monument al naturii. Formațiunea geologică protejată se întinde pe o suprafață de 1 ha, șistul colțuros veghind asupra șoselei. Monumentul natural este semnalizat printr-o plăcuță. Nu am reușit să identific în zonă Sfinxul Lainicilor, altă formațiune geologică megalitică aflată în Pasul Lainici.

Mănăstirea Lainici. Trecem de Popasul Lainici și într-un loc mai larg format de o buclă a Jiului întâlnim mănăstirea. De data aceasta nu am mai oprit, o vizitasem cu câțiva ani în urmă; în parcare nu se aflau decât vreo 2-3 autoturisme, era liniște fiind în cursul săptămânii. Ansamblul mănăstiresc îmbină vechiul (biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, secolul al XIX-lea) cu noul (biserica „Izvorul Tămăduirii”, anii '90). Legături cu Sfântul Nicodim de la Tismana, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Sfântul Calinic de la Cernica, precum și perioadele de mărire și decădere fac parte din viața Mănăstirii Lainici. Un frumos articol despre biserica veche a mănăstirii a scris recent @elviramvio (vezi impresii). Am observat că s-au cam încheiat lucrările și la monumentala clopotniță integrată într-un corp de cazare pentru pelerini; de curiozitate să căutați pe internet în „fototeca ortodoxiei” o fotografie veche cu înfățișarea schitului Lainici la 1900 – ce imagine idilică!

Calea ferată Bumbești-Livezeni. Ceea ce impresionează în Defileul Jiului, pe lângă spectacolul naturii, este lucrarea ieșită din mâna omului, și anume calea ferată Bumbești-Livezeni. Aproape după fiecare buclă a șoselei veți vedea pe versanți lucrări de amenajare, consolidare și infrastructură feroviară – adevărate opere de artă inginerești. Datele tehnice, sună sec, dar ascund ani de muncă și sacrificii: 31 km lungime, 39 de tuneluri (28% din traseu, peste 7800 de metri, cel mai lung: tunelul Murga Mare – 523 m), 35 de poduri și viaducte, sute de metri de ziduri de sprijin. Din punct de vedere istoric lucrarea s-a desfășurat în mai multe etape: tronsonul Filiași – Târgu Cărbunești – Târgu Jiu (1886-1888), Târgu-Jiu – Bumbești-Jiu (1915), Bumbești-Jiu – Meri (cu intermitențe între 1924-1931,1937-1941), Meri – Livezeni (1948). Cele 6-7 luni de lucru din 1948 pe Șantierul Național „Gheorghe Gheorghiu-Dej” (cum a fost numit) au fost efectuate cu ajutorul a mii de „voluntari” și brigadieri, mobilizați de Uniunea Tineretului Muncitoresc. Calea ferată a fost electrificată în anul 1973, ocazie cu care s-au realizat alte zeci și zeci de metri de polate (un fel de acoperișuri de protecție). Un documentar interesant puteți viziona în cadrul unei ediții a emisiunii „Gări de poveste”, difuzată de televiziunea națională (tvrplus.ro/editie-gari-de-poveste-400919). Ocupanții autoturismului, mai puțin șoferul (dar și el a tras cu coada ochiului cât a putut, chiar a oprit în câteva locuri – traficul era foarte „slab”), se minunau în fața fiecărui pod ce traversa șoseaua și râul, pe sub podețe se prelingeau mici pâraie, polate cu numeroase arcade îmbrăcau anumiți versanți – lucrări spectaculoase prin mărimea lor și dificultatea realizării. Primăvara, atunci când verdele frunzelor abia mijește, aceste lucrări de infrastructură feroviară se pot privi aproape pe de-a-ntregul.

Recomandări, concluzii, păreri. Alegerea de a ajunge în Țara Hațegului prin Defileul Jiului a fost cât se poate de bună. Lucrările la șosea aproape s-au încheiat (mai se efectuează amenajări la parcări, parapeți și marcaje laterale), covorul asfaltic e foarte bun pe majoritatea traseului, obiective sunt destule, peisaje frumoase de asemenea. Numărul autoturismelor care tranzitează Defileul Jiului este (încă) mic, așa că ne-am permis să mergem lejer, să încetinim în punctele ceva mai deosebite, chiar să oprim pentru fotografii.

Deoarece calea ferată este unul din punctele forte ale Defileului mă gândesc serios la o escapadă feroviară între Bumbești și Petroșani, dus-întors în aceeași zi, pe lumină – pentru a descoperi frumusețile trecătorii de la înălțime și pentru a admira lucrările inginerești chiar din „miezul problemei” (am călătorit cu trenul pe această rută cu mulți ani în urmă, dar pe timpul nopții). Poate fi o experiență interesantă.

Dacă drumurile vă poartă prin zonă nu ezitați să traversați Defileul Jiului. E un loc încă neexplorat la maxim, cu peisaje încântătoare, locuri istorice, așezăminte religioase, posibilități de rafting pe Jiu sau trasee tematice în Parcul Național „Defileul Jiului”.

selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

[fb]
---
Trimis de tata123 🔱 in 10.05.16 08:31:34
Validat / Publicat: 10.05.16 09:10:40
VIZUALIZĂRI: 4401INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în #VALEA JIULUI.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P05 A doua oprire: Mănăstirea Vișina.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 43850 PMA (din 47 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

webmaster [10.05.16 09:10:21] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

zlatna [10.05.16 09:45:45] »

@tata123 - Felicitari pentru acest articol, un adevarat mini ghid pentru acest traseu. Am aflat multe lucruri interesante lecturand articolul tau. Am fost de mai multe ori prin defileu si mi-au placut si mie peisajele, in privinta aglomeratiei ai dreptate este mai liber decat Valea Oltului. Cand am fost noi ultima data in 2014 drumul era in lucru, dar acum e gata si ar cam fi timpul sa mai facem un drum prin Valea Jiului.

tata123 🔱 [10.05.16 10:22:01] »

@webmaster - Mulțumesc pentru desemnare.

@zlatna - Defileul Jiului e un loc deosebit; dacă drumurile ori concediile vă poartă prin zonă vă recomand să îl traversați din nou - fiecare anotimp îmbracă natura în culori diferite; mulțumesc pentru aprecieri.

@all - Ar mai fi de adăugat basorelieful menționat de @elviramvio în articolul său (vezi impresii) care marchează fosta graniță cu Imperiul Austro-Ungar (pe care eu nu am observat-o).

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Rodel [10.05.16 11:03:17] »

Și iată că a venit și Superbonusul pentru un loc deosebit de pitoresc și un review pe măsură.

liviu49 [10.05.16 14:56:27] »

@tata123 - Pentru cineva care in perioada 1980 - 1993 a parcurs defileul de 2-3 ori pe saptamana, cu autocamionul, e drept, orice articol sau poze despre acest magnific loc nu poate decat sa ma bucure si sa-mi trezeasca nostalgii. In orice perioada a anului defileul este foarte frumos, dar cred ca cea mai frumoasa perioada este sfarsitul lui octombrie, cand vegetatia, care nu lipseste deloc din defileu, ofera un spectacol deosebit, de trei benzi diferit colorate. Primul rand este cel al frunzelor galbene, apoi pe inaltime urmeaza o banda rosie a frunzelor fagilor, iar in varf, cum altfel, verdele vesnic al coniferelor. Am laudat si voi lauda mereu aceasta simfonie de culori care va va marca si veti dori sa reveniti in toamna pe defileu. Am revazut in poze Jiul cel vijelios, preferat de amatorii de rafting si totodata capodoperele de inginerie care sunt podurile, viaductele si tunelurile. Am mai spus-o si o repet : defileul cel mai bine se vede din tren, asa cum cheile Bicazului trebuiesc strabatute pe jos si nu din masina. Mai ales portiunea dintre Strambuta si Pietrele Albe unde trenul circula foarte incet, poate si pentru a putea admira peisajul. Citesc ca va propuneti un traseu cu trenul prin defileu. Va propun sa mergeti pana la Petrosani cu trenul de noapte (alta data era 241) care avea si vagon de dormit (sper ca il mai are) si ajunge in jurul orei sase in Petrosani. Vara la ora 5 dimineata deja se lumineaza si puteti admira defileul. De la ora 6 dimineata aveti timp sa vizitati si Petrosaniul (cabana Rusu, etc), iar dupa ora pranzului sa va intoarceti la Bucuresti cu trenul. Veti vedea ca merita si, in mod sigur veti mai dori repetarea traseului cu trenul.

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

Mihai18 [10.05.16 15:03:58] »

Frumos compus reviewul, foarte bine documentat și pe bună dreptate încadrat ca Minighid Am Fost Acolo. Acord cu toată convingerea și din suflet un FB.

Am oarecare umbră de regret că de 7-8 ani, tot aleg drumuri europene și ignor regretabil destinații ori tresee românești așa cum este Defileul Jiului, stăbătut de mine cu mașina, în anul 1975.

Apreciez la dv. documentarea aprofundată a traseului, cu referire la cela ferată Bumbești-Livezeni. Adevărat este așa cum scrieți. Acest tronson de cale ferată a fost construit cu aportul decisiv al tineretului acelor vremuri, unii voluntari de nevoie iar alții, pe care i-am și cunoscut, au fost chiar voluntari 100%. Oare în prezent, mai găsim asemenea voluntari? Câți dintre tinerii de azi pot să explice noțiunea de patriotism. Aștept un punct de vedere, poate de la D-na Michi care știe multe, la modul sincer sau de la @ Dorgo.

Eram copil pe atunci și încă mai țin minte melodia ”Răsună Valea” des transmisă la radio, atunci neexistând televizoare, ca să nu spun intrernet, tablete și altele.

Deși au trecut zeci de ani de atunci, tot mai tin minte câteva versuri ale cântecului pe care pot să vi le redau, din amintiri, dar vă rog să nu aruncați cu pietre spre mine și să mă etichetați nostalgic.

Să fie clar, istoria trebuie respectată, bună-rea, așa cum a fost ea. Iată versurile pe care mi le mai amintesc.

Ne-am adunat din tîrguri și din sate

Să construim Republicii un drum din fier.

Nimic pe lume nu ne va abate

Ești brigadier ori nu ești brigadier.

Și acum refrenul

Răsună Valea, răsună Valea

De la Bumbești la Livezeni

Și crește calea și crește calea

Peste... și poieni. Oare, cei care acum traversează Defileul Jiului, știu aceste lucruri?

Rog să mă scuze cei cărora nu le place ecoul. Pot să-l voteze cu „Nu-mi place” Promit că nu mă supăr. Ce am scris este parte din viața mea și mă mândresc cu ea. Poate d-na Michi ar putea să-și mai amintească câte ceva.

Sunt emoționat și mă opresc aici.

Bravo @ Tata 123 pentru alegerea acestui subiect.

Numai bine, tuturor.

liviu49 [10.05.16 15:26:49] »

@Mihai18 - Mai suntem si altii care isi aduc aminte de Santierul National al Tineretului Bumbesti-Livezeni, chiar daca nu au participat la acel santier. Eu am avut un unchi, care a fost voluntar pe acel santier si imi povestea ca au fost mai multi voluntari adevarati. De cantecul de care vorbiti, de fapt scrieti, imi amintesc si eu pentru ca la cor, in spectacole si festivaluri aveam si acel cantec si Hei rup! (

hei rup, hei rup, cad stanci de fier

in lupta dusa de brigadieri...)

Si imi aduc aminte de un alt santier similar Salva-Viseu, care a legat Maramuresul de restul tarii prin calea ferata. Acum, a fost bine, a fost rau, mi-e greu sa spun. Ce se poate constata sunt multele constructii pe care le admiram astazi, in primul rand as pune Transfagarasanul, metroul, canalul Dunare - Marea Neagra. Cum-necum s-au construit. Astazi nu prea se mai construieste, din pacate. Acum zece minute la televizor am auzit o stire prin care eram anuntati ca inaugurarea liniei 5 de metrou va avea loc la sfarsitul anului 2017, cam cand ar fi trebuit sa ajunga acest metrou in Pantelimon. Groaznic!

Dar de ajuns cu nostalgiile si sa aveti parte de calatorii placute!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
liviu49, Mihai18, Rodel, tata123 🔱, zlatna
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0805962085724 sec
ecranul dvs: 1 x 1