Castelul Sükösd - Bethlen

TIPĂREȘTE

Plecăm din București spre Ploiești pe care îl ocolim, apoi facem un prim popas la Câmpina pentru cafeaua pe care - trebuind să ajungem devreme la întâlnire - nu reușiserăm să o bem acasă. Valea Prahovei nu ne-a creat probleme de trafic așa cum ne așteptam, în schimb, la Predeal, ceața deasă care depunea stropi grei de umezeală pe parbriz ne-a făcut să credem că am pășit cu stângul în micul nostru circuit care abia începea. Ocolim și Brașovul și ne îndreptăm spre Sighișoara. Cerul s-a mai degajat, a apărut și soarele, iar speranțele noastre de vreme bună au reînviat.

Din E60 (DN13, Brașov - Sighișoara) trecând de localitatea Hoghiz, dar înainte de Rupea Gară, la indicator, am părăsit drumul național. Spre dreapta, pe DJ131C, după vreo 10 km am ajuns la Racoș. Am făcut prima oprire în sat, la Castelul Sükösd-Bethlen, o construcție cu o istorie interesantă, care zace în ruină străduindu-se să supraviețuiască. În comună mai sunt și alte obiective demne de atenția vizitatorilor, obiective la care voi face referire într-un articol viitor. Le-am amintit aici pentru că trebuie spus că vizitele la toate obiectivele se fac cu plata unei singure taxe (adulți - 20 lei/persoană, copii cu vârsta cuprinsă între 4 și 15 ani - 15 lei/persoană, iar cei sub 4 ani - gratuit. Noi, fiind în grup, am achitat câte 15 lei/persoană).

Despre Castelul Sükösd-Bethlen

Primele referiri documentare privind Castelul Sükösd-Bethlen datează din 1636 când se amintește de o construcție cu trei camere, înălțată în perioada 1594-1603 din dispoziția lui István Sükösd, extinsă mai apoi de György Sükösd. Pe baza unei inscripții vizibile pe fațada turnului de sud-vest, făcută publică de baronul Balázs Orbán - "Soli deo gloria Extrui fecit ex fundamento Georgius Sükösd A. D. 1624.9. maj. " - literatura de specialitate reține ca dată a construirii castelului anul 1624.

Se presupune că extinderea construcției și edificarea turnurilor circulare de colț datează din primele decenii ale sec. XVII.

După moartea lui György Sükösd (1631), castelul este preluat de Peter Budai, perceptor, om politic cu legături diplomatice cu voievozii din Țara Românească și din Moldova, care primește clădirea ca donație din partea principelui Barcsai Ácos în 1660. În 1694, după moartea acestuia, neavând urmași, întreaga proprietate intră în posesia fiului său adoptiv, Sámuel Bethlen (1663-1708).

Instabilitatea politică de la începutul sec. XVIII a impus fortificarea castelelor deja existente, motiv pentru care Sámuel Bethlen a înălțat zidurile și turnurile bastioanelor, precum și turnul de la intrare, cu ancadramente de piatră la ferestre.

Piatra cioplită montată deasupra intrării din sud a castelului reprezintă blazonul familiei Bethlen - șarpele încoronat, cu măr în gură, și inscripția care enumeră și funcțiile deținute de Sámuel Bethlen: locotenent al ținutului Küküllö (Târnava Mică) și căpitan general al Scaunului Mureș - COMES SAMVEL DE BETHLEN COMES COMITATUS DE KÜKÜLLŐ, AC SEDIS SICULICALIS MARUS CAPITANEUS UTROBIQUE SUPREMUS. 1700.

Castelul nu a fost locuința permanentă a familiei Bethlen. Timp de 200 de ani a servit ca locuință temporară pentru familie, dar și pentru ofițeri si personalul de serviciu. După 1873 castelul intră în proprietatea contelui Teleki Sámuel, explorator și om de cultură, vestit pentru expedițiile sale în Africa.

Începutul sec. XX coincide cu începutul procesului de degradare a Castelului Sükösd-Bethlen. Trecut în proprietatea comunității locale, castelul a suferit modificări. S-a intenționat amenajarea unui orfelinat, iar o perioadă de timp a fost depozit de grâne și grajd pentru animale. Zidul dinspre strada principală a fost spart pentru a se permite accesul mașinilor de mare tonaj. Din 1962 anexele castelului au devenit depozit de cereale pentru CAP - ul din localitate, iar unul dintre turnuri a devenit stație de pompieri. Cutremurul din 1977 a avariat grav construcția și așa destul de degradată, ducând la dărâmarea turnului de nord-est.

Comunitatea locală este interesată de conservarea ansamblului arhitectonic. În 1992 din inițiativa pastorului bisericii reformate din comună a fost înființată Fundația Bethlen prin intermediul căreia s-au strâns fonduri cu care s-a început renovarea castelului. În prezent, Castelul Sükösd-Bethlen se află în administrarea Asociației Alsórákosért, dar lucrările de renovare se pare că stagnează.

Vizita noastră la Castelul Sükösd-Bethlen

De la căsuța de lemn amplasată lângă zidul gros al cetății, în timp ce ghidul îndeplinea formalitățile de intrare pentru grup, am procurat un pliant pe care l-am citit de îndată, eu neștiind nimic despre Castelul Sükösd-Bethlen - obiectivul pe care urma să-l vizităm.

Castelul Sükösd-Bethlen sau, mai simplu, Castelul din Racoș, se află în centrul satului, are un plan patrulater, cu turnuri circulare la fiecare colț. În latura sudică, sub un turn înalt, cu bază pătratică, se află intrarea în curtea interioară. Am aflat că inițial castelul era înconjurat de încă un zid de apărare, mai scund, cu bastioane, din care astăzi se mai păstrează doar rămășițe pe latura sudică. De asemenea, castelul era înconjurat de un șanț de apărare (umplut începând cu anul 1911) cu pod rabatabil amplasat în fața porții.

Deoarece castelul este în renovare de câteva decenii, zidurile acestuia sunt în mare parte netencuite. De îndată ce am pătruns în curtea interioară, privirile mi-au rămas ațintite pe zidul din dreapta, din piatră, lângă care își așteaptă finalizarea un cerdac de cărămidă și beton, sprijinit pe stâlpi circulari, din aceleași materiale, estetic fără nici o legătură cu restul ansamblului. O scară de lemn, nouă, robustă, facilitează urcușul la primul nivel de unde se poate admira și fotografia întreaga curte cu construcțiile înconjurătoare.

Singurul turn care comunică direct cu locuința este cel de sud-est, legătura făcându-se printr-un coridor îngust, boltit. Poți circula liber pe acest coridor, absența ușilor permițând și o privire în încăperile goale, cu ziduri doar din cărămidă, fără tencuială.

Foarte interesant mi s-a părut turnul sud-vestic. Aici se află bucătăria castelului. La parter, în nișe cu arcade ușor reliefate, erau vetre, plite, cuptoare, precum și rafturi pentru veselă și toate cele trebuincioase într-o bucătărie mare. Acoperișul foarte înalt, boltit, este străbătut de un horn țuguiat, din cărămidă.

Am urcat pe scara abruptă, din lemn, până la nivelul superior de unde acest ciudat horn poate fi studiat mai bine. Am urcat și pe alte scări, tot din lemn, foarte abrupte, puse acolo pentru turiștii curioși și am văzut podul ruinat și ceea ce a mai rămas din încăperile de la cel mai înalt nivel. Pe una dintre laturile ansamblului arhitectural se disting încăperi auxiliare, foste depozite de cereale și de alimente și poate grajduri de cai. În zidurile roase de vreme, se evidențiază guri de tragere și de observație realizate în unghi optuz, orientate către inamic. Unele dintre ele sunt la nivel mic, direcționate spre spațiul care precede intrarea în incintă făcând-o astfel mai ușor de supravegheat și de apărat.

Din cele relatate de ghid referitor la trecutul Castelului Sükösd-Bethlen am reținut că prin anii 1860 castelul - împreună cu celelalte proprietăți care aparțineau de acesta - a fost oferit spre cumpărare foștilor iobagi din Racoș. Din cauză că moșia avea și păduri aducătoare de profit semnificativ, Banca Comercială și de Credit din Transilvania de unde localnicii voiau să împrumute banii necesari cumpărării moșiei, a oferit un preț mai bun, moșia intrând astfel în posesia băncii. În 1903 comunitatea locală a reușit totuși să cumpere domeniul - împreună cu castelul - de la Sámuel Teleki plătind suma de 420.000 de coroane. Documentele vremii menționau: "dacă tranzacția se realizează, în acel caz castelul domnesc din Racoș va fi păstrat, renovat și întreținut pe veci de cumpărător". Cu toate acestea, după numai 10 ani încep să apară primele semne de degradare.

Prin vechimea lui și prin strădania localnicilor de a-l conserva și de a-l valorifica turistic, Castelul Sükösd-Bethlen - inclus în Lista monumentelor istorice din județul Brașov - m-a impresionat. Chiar dacă așteaptă de zeci de ani să fie refăcut, banii adunându-se cu țârâita, se speră la un viitor mai bun.

---

VIZUALIZĂRI: 859 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI