Parcurile Slatinei

TIPĂREȘTE

Am vizitat municipiul Slatina în ziua de 1 Mai 2015, orașul surprinzându-ne prin Centrul Vechi, clădirile istorice, mănăstirile și parcurile sale. Timp de câteva ore bune am reușit să ne plimbăm pe aleile parcurilor și pe străduțele pavate cu piatră cubică admirând clădiri vechi cu fațade ornamentate, curți pline de flori, biserici cu turle înalte – totul într-o liniște deplină, fără a fi deranjați de nimeni întrucât era foarte puțină lume ieșită la plimbare în oraș.

Venind dinspre Pitești pe E574, la al doilea sens giratoriu se intră pe strada Pitești unde după vreo 200 m găsim Parcul Pitești. Unul din istoriografii urbei de pe Olt, George Poboran – director al Școlii Ionașcu, scria la 1901 în monografia dedicată Slatinei: Strada Pitesci este o continuare a stradei Bucuresci și numită astfel căci înainte vreme era drumul spre Pitesci. Pe această stradă în partea de Răsărit a orașului, se află situată grădina publică numită Regina Elisabeta pentru că a început a se forma și regula cum se cade de la 15 Aprilie 1869 data căsătoriei Majestăței Regelui nostru Carol cu Majestatea sa Regina Elisabeta. De fapt, este vorba de fiica cea mare a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand, principesa Elisabeta (devenită ulterior regină) care în primii ani ai secolului al XX-lea se plimba pe aleile umbroase ale acestei grădini publice din Slatina.

Locuri de parcare există suficiente pe marginea parcului, astfel că putem lăsa autoturismul în apropierea intrării. Accesul în parc se efectuează pe o intrare lată, după urcarea câtorva trepte spre o platformă pe care tronează un monument. Este vorba despre Slatina – 600, un obelisc inaugurat în 1968 cu ocazia sărbătoririi a 600 de ani de atestare documentară a orașului Slatina. Autorul este sculptorul Ion Irimescu, pentru o perioadă profesor de desen la o școală din Slatina. Monumentul reprezintă o siluetă de femeie ce ține un copil deasupra capului; în două casete de piatră sunt sculptați anii 1368 și 1968; pe o laterală se află o inscripție ce vorbește despre privilegiul comercial acordat brașovenilor de Vladislav Vlaicu la 1368 și în care e pomenită vama de la Slatina; o altă componentă a monumentului este postamentul pe care sunt expuse patru steme.

Deși pe vremea când era doar o grădină publică, loc de promenadă pentru populația slătineană, vegetația se întindea pe o suprafață mult mai mare, azi parcul ocupă doar 1,6 ha. Plimbarea pe aleile refăcute durează doar 30 minute. Mai întâlnim câteva busturi, fără a avea vreo posibilitate de identificare a personajelor. Alei pietruite, urcă și coboară, trepte din piatră cubică, o mulțime de bănci, un spațiu de socializare prevăzut și cu mese – sunt elemente de identificare ale acestui parc. Un punct forte este umbra generoasă dăruită de copaci, există puține spații expuse total soarelui. Ceea ce oferă un plus de frumusețe acestui spațiu verde secular este un ansamblu de fântâni arteziene, montate cu ocazia ultimului proces de amenajare a parcului. Două fronturi de piatră reprezintă bazinele de apă iar mai multe jeturi țâșnesc spre cerul albastru. Mai sus, în coastă, altă fântână arteziană alimentează un mic bazin, dar, totodată, maschează și o mică grotă.

Al doilea parc vizitat a fost Parcul Eugen Ionesco, situat în apropierea Centrului Vechi, în capătul străzii Mihai Eminescu. Parcul poartă numele marelui scriitor și dramaturg Eugen Ionesco care s-a născut într-o casă din apropiere, tatăl său ocupând o funcție superioară la Prefectura județului Olt. Cele 8 ha au fost reamenajate în 2006-2007 atunci când în fața Palatului Administrativ a apărut o fântână arteziană cu efecte sonore și 8 jeturi de apă ce urcă chiar și până la 7m. Am urmărit și noi jocul apei mai multe minute de pe un podeț de lemn în stil japonez, fără a auzi însă muzică ori efecte sonore. O platformă pătrată găzduiește statuia lui Eugen Ionescu realizată în bronz de Ioan Bolborea și inaugurată în 2005, un monument înalt de aproximativ 4 m. În apropiere se află un foișor de lemn unde, din când în când, susține spectacole fanfara municipiului Slatina și un loc de joacă pentru prichindei.

Câteva clădiri impunătoare, care au jucat un rol important în viața orașului de pe malul Oltului, se află lângă Parcul Eugen Ionesco. Una din ele este Palatul Administrativ, inaugurat în 1887 și care a găzduit și alte instituții ale statului – astăzi aici e sediul Muzeului Județean Olt. Amplasat la intersecția celor mai importante artere de atunci ale orașului, palatul a fost înconjurat de o frumoasă grădină publică. Clădirea monumentală impresionează prin arhitectură și prin prezența vechiului orologiu. Alături se află clădirea fostei Bănci a Uniunii Agricole, Comerciale și Industriale Slatina, apoi sediu al sucursalei locale a Băncii Naționale a României și, de curând, clădire preluată de Ministerul Justiției pentru a o transforma în judecătorie, după reabilitare. Construcția din 1908 ne atrage atenția prin stilul său neoromânesc, inconfundabil. A treia clădire concentrată în acest spațiu de lângă Parcul Eugen Ionesco este reprezentată de Casa Fântâneanu. Imobilul construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea în stil eclectic, cu elemente clasiciste este astăzi părăsit; pe spațiul verde se găsește o statuie de piatră reprezentând un personaj feminin.

Vis-a-vis de Palatul Administrativ se află Expo-Parc sau fostul Parc al Tineretului, amenajat prin anii 80. O suprafață de peste 4 ha a fost amenajată, s-au plantat copaci, s-au trasat alei, s-a amplasat mobilier specific. Două sunt atracțiile: 1. o esplanadă în lungime de circa 30m formată din mai multe secvențe de scări și un perete de apă ce coboară în mai multe cascade; 2. o fântână arteziană muzicală cu efecte luminoase și sonore. Aici am întâlnit mai multă lume ieșită la plimbare ori dornică a face fotografii pe podurile ce traversează linia de apă.

Se observă preocuparea autorităților pentru reamenajarea spațiilor verzi din Municipiul Slatina, toate cele trei parcuri trecând prin ample transformări. Ronduri cu flori de primăvară înveseleau peisajul; ne-am bucurat pe îndelete de parcurile Slatinei ce îmbină vechiul cu modernul într-un mod fericit.

---

VIZUALIZĂRI: 5178 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI