Muzeul Unirii, călătorie în timp sau lecție de istorie?

TIPĂREȘTE

Am bifat însfârșit și cel mai important muzeu din România, Muzeul Unirii din Alba Iulia. Trebuia vizitat de mult având în vedere cât de des mă deplasez în acest oraș, dar cum se spune mai bine mai târziu decât niciodată.

Unde se află muzeul Unirii

Muzeul Unirii nu este greu de găsit, cetatea în sine nu este prea mare. Sînt cele două intrări principale în cetate una este Poarta II dinspre obeliscul Horea Cloșca și Crișan iar cealaltă intrare dinspre parcul Unirii. Dinspre poarta II se va merge pe strada Mihai Viteazul până se ajunge la catedrala romano-catolică. La dreapta de acesta chiar în spatele Catedralei Încoronării se află strada Muzeului și cele două clădiri istorice Muzeul Unirii și Sala Unirii.

Dinspre parc se va ajunge la catedrala ortodoxă și de acolo vom găsi ușor obiectivele.

Adresa exactă este strada Mihai Viteazul nr 12-14.

Orar și prețuri

Muzeul este deschis zilnic vizitatorilor marți-duminică între orele 10.00-17.00. Luni este închis. Ultima intrare este la 16.30. Orarul de acces în Sala Unirii este la fel.

Biletul de adult costă 25 lei, biletul de pensionar/student 12 lei, biletul de elev/copil 6 lei, persoane cu dizabilități nu plătesc. Un ghidaj complet costă 100 lei.

Intrarea în Sala Unirii este liberă.

Despre muzeul Unirii

Clădirea în care se află în prezent muzeul a fost construită între anii 1851-1853 cu destinația locuințe ofițeri. Se numea clădirea Babylon. Muzeul orașului Alba Iulia a existat încă din 1888 dar nu în acest spațiu. Cu ocazia reorganizărilor din 1967-68 clădirea Babylon s-a transformat în Muzeul Unirii.

Tot de muzeul Unirii aparține și Sala Unirii. Aceasta este amenajată în clădirea care stă față în față cu clădirea Babylon. A fost construită între 1898-1900 cu destinație Cazinou Militar. În această clădire s-a votat unirea Transilvaniei cu România.

Vizita în muzeul Unirii este ca o călătorie în timp pe de o parte dar și o lecție adevărată de istorie. Vizita începe cu prezentarea preistoriei și ajunge până în zilele noastre. În următoarele rânduri voi descrie cu cuvintele mele ce am descoperit acolo.

Vizita mea

Direcția de urmat este marcat, inscripțiile, panourile informative sînt în limba română și engleză. La exponate se specifică și locul unde a fost găsit obiectul respectiv, de asemenea sînt multe hărți în muzeu care ne ajută să ne imaginăm cum arăta harta țării noastre în fiecare epocă în parte.

Călătoria în timp începe cu 1800000 ani înaintea erei noastre. Găsim expuse din această perioadă preistorică oase de mamut, sau de la alte animale, dar și urme lăsate de om. Din perioada de tranziție de la neolitic la epoca bronzului sînt expuse multe obiecte lăsate de om în mare parte confecționate din oase. Observăm și o machetă a unei case din perioada neoliticului. Un exponat interesant este reconstituirea unui mormânt tumular de la începutul epocii bronzului. Apar și primele exponate de la începutul epocii bronzului, ceramică, topoare cu vârf de cupru.

După epoca bornzului ne este prezentată epoca fierului, observăm exponate din fier fie arme, fie vase, fie podoabe. După aceea ne este prezentată statul dac în timpul regelui Burebista. Exponatele devin tot mai numeroase, ne este prezentată civilizația materială și spirituală a geto-dacilor. Exponatele sînt foarte diverse găsim arme, obiecte de uz casnic, podoabe, tezaur de argint, unelte.

Pe urmă ne este prezentat statul dac în vremea lui erou Decebal. Dar totuși cea mai vastă colecție a rămas de pe vremea romanilor. Exponatele de pe vremea romanilor se găsesc în foarte multe încăperi. Găsim aici foarte multe statuete, statui, busturi, plăci votive, altare votive, ceramică, vase, elemente de construcție din clădiri, coloane, armuri.

Urmează secțiunea cu informații despre primele formațiuni statale feudale românești și găsim o hartă importantă dar și interesantă cu centre economice și drumuri comerciale în țările române sec XIV-XVI. Pe urmă ne putem documenta despre voievodatul Transilvaniei din secolul XII-XV și despre Țările Române sec XV. Putem admira multe exponate din această perioadă medievală. Putem vedea scule, vase, feronerie, arme, cahle, ceramică, podoabe, obiecte de uz casnic, îmbrăcămint, armuri, tunuri. Ne mai putem documenta despre personalități cum ar fi marele voievod Mircea, Iancu de Hunedoara sau Ștefan cel Mare.

Urmează informații despre Unirea politică a țărilor române sub Mihai Viteazul. Pe urmă urmează informații despre Alba Iulia, denumită capitala Unirii din 1600 sau capitala principatului Transilvaniei. Pe urmă putem citi despre revoluția condusă de Horia Cloșca și Crișan dar și vedea o grămadă de exponate în principiu arme de foc și arme albe.

Școala ardeleană afirmarea conștiinței naționale este următoarea secțiune din muzeu, urmează evenimentele din Blaj 1848.

În următoarele despre cultură va fi vorba și anume Mișcarea culturală în slujba unității naționale. Constituirea statului național modern este secțiunea care urmează iar mai apoi putem studia despre Transilvania în anii 1860-1887 și 51 de ani de asuprire dualistă austro-ungară. În următoarele putem studia despre: Crearea Partidului Național Român 1881, Cucerirea Independenței de stat depline a României, mișcarea culturală pentru unire la începutul secolului XX, războiul național și popular al românilor pentru reîntregirea țării.

Urmează culegerea informațiilor despre evenimentele din Alba Iulia 1 decembrie 1918, și este expus un aparat foto cu care s-au făcut poze la unire.

Din evenimentele post-unire putem studia despre revoltele țărănești împotriva colectivizării, detenția politică, rezistența anticomunistă armată din România, deportările în Bărăgan,

După acest final de lecție de istorie urmează câteva săli în care sînt expuse picturi cu peisaje și localități din România. La coborâre vom putea vizita din nou o secție cu artefacte, obiecte rămase de pe vremea romanilor.

La finalul vizitei am fost foarte mulțumit, voi atașa multe poze pentru a vă face o idee cum este acolo în muzeul Unirii. WM rog acest video la început, mulțumesc

youtube

---

VIZUALIZĂRI: 468 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI