Cel mai turistic oras din Transilvania (I)

TIPĂREȘTE

Brasov

Intrebari

V-ati intrebat vreodata care este cel mai turistic si poate cel mai frumos oras din Transilvania sau din tara? Sau din Europa? Sau din lume? S-o luam pe-ndelete. Dupa statistici si simtamintele mele proprii, in Transilvania, batalia se da intre orasul Brasov si Sibiu. Mie imi plac amandoua dar as dori sa aflu si parerea voastra. Fiecare dintre aceste doua orase (ele si imprejurimile lor) au multe plusuri si foarte putine minusuri, pe care mi-am propus sa le expun in cateva review-uri, ca urmare a unui recent periplu, atat “by day” cat si "by evening”, insotit de o simpatica ghida din Brasov, care m-a dus tintit, la “punctele fierbinti” ale orasului ei, fara sa mai pierd o groaza de timp, cautandu-le singur.

Statistici

Județul Brasov a fost, in luna mai 2015, destinatia “de vis” a vacantelor din Transilvania, situandu-se pe primul loc, atat la numarul de sosiri ale turistilor, cat si al "inoptarilor" acestora. Dupa spusele “Agerpres”, “top”-ul ar fi cam asa:

“In domeniul turistic, judetul Brasov ocupa primul loc din Ardeal, cu o pondere de 39,6%, urmat de judetul Mures (21,8%), Sibiu (18,5%), Alba (7,7%), Harghita (7,6%) și Covasna (4,7%). Orasul Brasov detine locul intai la “inoptari”, cu o pondere de 36,5%. urmat de Predeal si de Poiana Brasov. Piata Sfatului din Brasov este locul care atrage majoritatea turistilor, romani sau straini. Numarul turistilor romani care au vizitat Brasovul in luna mai 2015, a crescut cu 8,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, iar numarul celor straini a crescut cu 11,4%. De pe ce continente vin ei? 66,2% sunt din Europa, 22,8% sunt din Asia, 8,3% din America de Nord si 2,7% din alte tari si zone). Din ce tari credeti ca provin acesti turisti? Israelul detine primul loc, cu 2137 de turisti, urmat de Germania (1943 turisti), SUA (1038), Polonia (961), Italia (893), Franta (833), Bulgaria (806), Marea Britanie (791), Japonia (779) si Spania (592). Cei mai multi turisti, 51,7%, au preferat cazarea in hoteluri de trei stele”. Dar, sa lasam statistica si sa incepem periplul prin Brasov.

Turnul alb

Am mai “batut” eu Turnul Alb si Turnul Negru in extrasezon. Erau inchise. Acum, in august, era inchis doar Turnul Negru. In cel “Alb", puteai vizita o expozitie pe 3 nivele, (7 lei intrarea, program de vizitare Miercuri-Duminica 10,30-18,30), cu sabii, scuturi, steaguri de lupta, galerii de arta si mai ales privelisti minunate ale centrului “Brasovului vazut de sus”, atat de la ferestrele turnului cat si de pe esplanada de la intrare. Cred ca de-acolo se poate fotografia cel mai bine Biserica Neagra si o parte din Piata Sfatului, plus o “mare de acoperisuri”, care-ti ofera intr-o oarecare masura, o imagine asupra dimensiunii fostei cetati. Am coborat apoi prin parcul municipal spre “Aleea dupa ziduri”, unde-ti apare, brusc, o imagine inedita. Pe de o parte vezi un zid de aparare al cetatii, apoi, in fata ta, vezi aleea propriu-zisa, iar in partea opusa zidului, apare un parau plus cateva stanci abrupte desprinse din povarnisul parcului. Un mic defileu. Cu atatea oprelisti in fata, plus cele doua turnuri de aparare aflate deasupra, (Black and White Tower), invadatorul ce-si alegea acest loc, pentru a cuceri cetatea, cred ca n-avea nici o sansa.

Strada Sforii

Intr-un top de tipul “Guineess Book”, Brasovul detine un loc fruntas, are "a treia strada ingusta din Europa", dupa doua strazi din Germania si Italia. E vorba de “Strada Sforii” ce uneste strada “Poarta Schei” cu strada “Cerbului”. Strada Sforii din Brasov a fost inclusa de diferite publicatii ce se ocupa de clasamente, precum “Huffington Post” in topul celor mai inguste strazi din lume. Este atestata documentar inca din sec. XVII, ca un simplu coridor, lung de 83 de metri, necesar activitatii pompierilor. Latimea strazii variaza intre 1,11m si 1,35 m, ceea ce îi confera titlul de cea mai ingusta strada a orasului Brasov. Intrarea si iesirea pe aceasta strada se face pe sub niste porti care nu sunt nici ele prea inalte, atentie “la cap! ”. N-au mai mult de 1,85 m inaltime. Mi-a placut faptul ca primaria a refacut aceasta strada si a reprodus intocmai, dupa schitele initiale, portile, lampioanele si pavelele ei, specifice vremii in care aceasta strada a aparut pe lume. La fel ca si “Podul minciunilor din Sibiu”, "Strada Sforii" din Brasov, pe langa ca e un loc al indragostitilor de curiozitati fotografice, e si un loc de intalnire al indragostitilor de tip clasic, adica a celor ce se iubesc, poate pentru ca pe aceasta strada ingusta, trebuie sa mearga aproape tot timpul imbratisati, altfel, te freci de 83 de metri de ziduri si "adio ţoale de firma pe care-ai dat o avere”.

Portile orasului

Doua dintre cele mai vechi porti ale cetatii Brasovului se afla nu departe de strada “Sforii”. E vorba de Poarta Schei si Poarta Ecaterina.

Poarta Schei, a fost construita in 1827 si renovata de curand, are un fel de a”dumph’ de “arc de triumf”, asemenea acelor constructii impunatoare, prezente in multe orase europene, inclusiv in vechiul “Forum roman”, cu trei arcuri, doua mici, folosite azi in Brasov ca pasaje pietonale, si unul mai mare, pentru autovehicule. Ea a fost ridicata mai mult din ratiuni urbanistice si mai putin in urma vizitei in stil “el fugitivo” a imparatului Francisc I de Habsburg. la Brasov, vizita petrecuta in 1810. Imparatul, care era si principele Transilvaniei, n-avea pe-atunci timp de onoruri, caci cu un “cincinal’ mai devreme, (1805) el se confruntase cu o problema de imagine, infrangerea jalnica de la Austerlitz, cand conform conicilor vremii, “branza de Camambert, sampania si vinul de Bordeaux, a facut schweiter votka ruseasca si disciplina de fier a armatei austriece, din ale carei tunuri capturate, 1200 la numar, duse apoi la topit, s-a ridicat la Paris, in Place Vendome, o columna (Colonne d’Austerlitz), asemanataoare Columnei lui Traian, si-n varful careia, sta inca si azi cocotat si sfidator, chiar daca bronzul s-a cam coclit, insusi autorul acestei victorii, Napoleon, imparatul tuturor francezilor, ce inca parca ne mai transmite peste ani, “Ahtung, oameni buni, le big-boss, c’est moi! " Nu voi sa mai torn gaz peste foc, descriindu-va si a doua infringere a lui Frantz al nostru, umilitoarea casatorie a fiicei sale, Maria Luiza, cu insusi Napoleon Bonaparte, din ratiuni eminamente politice. Poarta Schei, mult laudata de brasoveni, poate pentru ca fluidizeaza traficul urban, mie nu mi-a placut atat de mult, poate pentru ca alturi de ea, se afla, Poarta Ecaterina.

Poarta Ecaterina, este una din portile cele mai vechi ale orasului, care a pastrat “look”-ul sau original pana azi. Ea a fost construita pe locul unei alte porti mai vechi, in secolul XIV-XV, pentru a usura deplasarea breslasilor din Bastionul Fierarilor spre cel al Tesatorilor. Istoria acestei porti ce apara pe vremuri, o cetate bogata, e una, zbuciumata, poarta Ecaterinei a fost distrusa (dar apoi refacuta) de inundatii, incendii si navalirile otomane. E-o poarta ce seamana cu cea de la intrarea oricarei cetati medievale mai mari. E dotata si cu un pod mobil cu lanturi care coboara peste un sant cu apa aflat in jurul cetatii. Cladirea ce include poarta are patru turnulete si un frumos parc in preajma, un loc de scurt popas si meditatie. Meditatie? Ei da! Doar ne-am nascut cu 5 secole dupa acel ev al intunericului si navalirilor barbare. Acum, marea noastra grija, nu e aceea de a apara cetatea si a ne salva vietile, ci de a ne plimba, de a face cateva fotografii, de a cauta un loc de parcare la umbra si apoi sa alegem restaurantul cel mai bun la care vom lua masa.

Piata Sfatului si Strada Republicii

De ce credeti c-am incercat eu sa fac o paralela intre Brasov si Sibiu? Pentru ca orasele, in zona lor centrala, se aseamana. La prima vedere se pare ca au fost proiectate de acelasi arhitect. Amandoua au cate o strada pietonala, destinata detentei si promenadei, ce te conduce fiecare inspre o piata mare, loc excelent pentru targuri si expozitii sau manifestari cultural-artistice de week-end. La Brasov, in timpul verii, pe strada Republicii terasele se muta ”in strada” iar in Piata Sfatului, cafenelele, pizzeriile si restaurantele se afla tot in aer liber, in “cerc”, urmand forma pietei. Nu e de mirarea ca cel mai aglomerat si dorit loc din Brasov e aceasta zona comerciala si de “loisir”, formata dintr-o piata si o strada pietonala. Aici, poti deci sa iei masa in doua sensuri geometrice - “liniar” sau “circular”. Parca acest aranjament brasovean de pe strada Republicii, cu mesele si umbrelele asezate pe mijlocul strazii, lasand “doua benzi de circulatie” pietonilor, are mai mult succes decat strada pietonala din Sibiu, unde, mesele si umbrelutele sunt asezate pe marginile strazii si pietonii au doar o singura banda de circulatie, la mijloc. Cred ca primarul Brasovului are si notiuni de circulatie rutiera, altfel nu-mi explic succesul acestui complex (Piata Sfatului+Strada Republicii), un “number one” national la capitolul “atragerea turistilor”.

In aceasta saptamana in Piata Sfatului din Brasov are loc o expozitie “de ferestre” a unui artist spaniol si un targ manufacturier, insotit de ateliere pentru cei mici care deprind “ABC”-ul diferitelor meserii. Excelenta idee de a mobiliza profesorii si a-i initia pe copii in a desena, picta, modela sau sculpta. Orice munca, facuta cu placere, necesita putin efort. Mi-au placut papioanele din lemn de diferite esente (pret 120-140 lei bucata). In partea culinara a zonei, mi-au placut covrigii calzi cu sare, susan sau mac, (e simplu sa gasesti covrigaria, cauti locul unde e mereu coada) si clatitele cu afine si nuca (16 lei portia). In rest, gasesti pe-aici de toate pentru toti, aveam senzatia unui bazar mai mare si mai variat decat cele din insulele grecesti. Daca s-ar infiinta in acest perimetru si 2-3 “rahaterii” si “’ciocolaterii”, Brasovul s-ar putea infrati fara probleme cu Istambulul sau Bruxelles-ul.

P. S.

In episodul urmator voi prezenta alte plusuri (dar si minusuri) ale Brasovului, apoi “ma voi lega” de contracandidatul lui, la titlul de “cel mai turistic oras din Ardeal”, de orasul Sibiu, ca sa vedem daca ceea ce spun statisticele interne si externe, e adevarat.

---

VIZUALIZĂRI: 1554 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI