Mănăstirea Sighișoara / Sfântul Mare Mucenic Dimitrie

TIPĂREȘTE

Considerată ca un bastion al Ortodoxiei pe meleaguri ardelene de către ÎPS Irineu Pop, Arhiepiscopul Alba Iuliei, Manastirea este amplasată la 4 km. de centrul Sighişoarei, făcând parte din aşezămintele ortodoxe recent înfiinţate, pe locul unui fost cătun locuit de români, situat în vecinătatea cetăţii medievale săseşti, acum cartierul Aurel Vlaicu.

Departe de zgomotul oraşului, într-o ambianţă naturală, împrejmuită de zone împădurite, frumuseţea peisajului îi dă o notă de pitoresc şi tihnă, o atmosferă de linişte şi înţelepciune domnind în acest loc sfînt.

În toamna anului 1998, fostul stareţ al Mănăstirii Lupşa - Alba, protosinghelul Ghelasie Ţepeş, împreună cu alţi patru călugări, sosesc aici şi dau viaţă mănăstirii. Terenul a fost donat de mai mulţi credincioşi. Lucrările de construcţie au început cu amenajarea unui paraclis la subsolul actualei biserici, pentru oficierea slujbelor. Între anii 1999-2000 s-a ridicat corpul de chilii, paraclisul cu hramul "Izvorul Tămăduirii", sfinţit la 10 mai 2002. În anul 2002 au fost finisate toate aceste lucrări, ridicandu-se şi un arhondaric (casă pentru pelerini) cu 80 de locuri, o trapeză mare şi clopotniţa, pe sub care se face accesul în mănăstire.

Deoarece grupul nostru a sosit după ora mesei, după încheierea slujbei am fost cazaţi direct în camere de câte, 8 paturi. Totul curat, lenjeria curata, din pacate însă există doar câte un grup sanitar pentru două astfel de două camere, cu intrarea dintr-un hol.

Slujba de sfinţire a mănăstirii a avut loc vineri 6 mai 2005, fiind săvârşită de ÎPS Andrei Andreicuţ, Arhiepiscopul Alba Iuliei, înconjurat de un sobor de 70 de preoţi şi diaconi, în prezenţa a peste 5000 de credincioşi.

Din anul 1998 părintele arhimandrit Ghelasie Talpeş, un om cu totul deosebit, este stareţ al mănăstirii, fiind şi îndrumătorul obştii monahale de doisprezece vieţuitori.

ARHITECTURA. Biserica a fost construită în stilul cruce greacă înscrisă, cu un mic pridvor deschis la intrare, susţinut de doi stâlpi şi încoronat de pictura în mozaic a icoanei hramului, cum se vede din fotografie.

Interiorul este spaţios, cu împărţire clasică în pronaos, naos şi altar. Cupola naosului este susţinută de pandantivi, turla cupolei fiind singura ce încoronează lăcaşul de cult.

Pictura bisericii a fost realizată în anul 2003 în tehnica fresco, în stil neobizantin, fiind executată de Constantin Bumbu şi fiii săi Liviu şi Emanoel din Dej.

O notă aparte o are pictura de la baza cupolei. Intre evangheliştii Ioan şi Luca apare medalionul Isus Hristos Emanuel, între Ioan şi Matei sfânta Mahramă, între Matei şi Marcu se află scena Iisus Hristos Înger de Mare Sfat (Isaia 9,5).

Absida altarului este separată de corpul navei prin intermediul catapetesmei sculptate în lemn de stejar, la fel ca şi mobilierul interior, de către sculptorul Gheorghe Ursu din Crăcăoani - Neamţ.

Paraclisul este de tip sală, fără abside laterale, fiind pictat în anul 2001 în tehnică fresco, în stil neobizantin, de către Nicolae George Sorin din Bucureşti.

Un loc de cinste este ocupat de o copie a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului "Potoleşte întristările noastre", adusă de la Moscova din dorinţa Părintelui Stareţ Ghelasie şi a obştii locale.

Biserica mai este împodobită de icoana Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, realizată într-o tehnică deosebită cu pictură şi broderie manuală, şi o copie a Icoanei Maicii Domnului Pantanassa - vindecătoare de cancer - realizată sub îndrumerea Ruxandrei Lăcătuş din Bucureşti (2016).

Tot în biserică se păstrează în trei racle din lemn părticele din moaştele a 46 de sfinţi.

Credincioşii sunt chemaţi la o viaţă duhovnicească echilibrată în care se îmbină fericit rugăciunea personală, legătura cu duhovnicul şi participarea la Sfânta Liturghie, potrivit rânduielilor canonice ale Bisericii Ortodoxe.

Stareţul manastirii, ne-a relatat, printre altele, că acei preoţi, care săvărşesc păcate, nu au ajuns slujitori ai bisericii dintr-o chemare duhovnicească, ci din întâmplare, biserica condamnând astfel de fapte.

După ce am asistat la slujba religioasă duminicală, am plecat mai liniştiţi, cu sufletele mai curate, mai încărcaţi spiritual.

---

VIZUALIZĂRI: 2878 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI