Satul Racoş (Bv) şi coloanele de bazalt

TIPĂREȘTE

Satul RACOŞ din judeţul Braşov se află la capătul vestic al Defileului Oltului, pe calea ferata ce leagă Braşovul de Sighişoara. A fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1421.

Aici se află Castelul Sukosd - Bethlen, construcţie medievală, acum monument istoric, care a fost ridicat în anul 1624 (alti autori indicând şi alţi ani) de groful Istvan Sukost pe domeniul primit de la Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei. Castelul reprezintă o fortificaţie rectangulară cu turnuri la colţuri, cu o curte interioară din care au rămas doar 3 laturi.

La început castelul a avut un rol de apărare împotriva turcilor sau a răscoalelor ţărăneşti, ulterior având şi o funcţie rezidenţială. Incăperile erau situate pe două niveluri, spaţiile de locuit, mai luxoase, fiind situate la etaj.

După anul 1694 castelul intră în proprietatea lui Samuel Bethlen, care îl repară şi îl modernizează, construind şi un turn rectangular impunător. După aproape 200 de ani castelul intră în proprietatea familiei Teleki, iar în anul 1903 trece în proprietatea obştei satului.

În timpul revoluţiei burghezo-democratice din 1848-1849 castelul a fost afectat de un incendiu.

În perioada comunistă a fost folosit de CAP-ul local, utilizat ca grajd, depozit de grâne şi remiză de pompieri.

În anul 1990 castelul a fost restaurat parţial cu fonduri strânse de "Fundaţia castelului Bethlen din Racoş de Jos", organizată de pastorul bisericii evanghelice din comună, însă lucrările nu au fost finalizate. De pe panoul explicativ putem afla detalii privind acest castel.

Acum clădirea este administrată de o familie din sat pe măsura posibilităţilor locale modeste, construcţiile fiind degradate.

Din sat ne îndreptăm spre coloanele de bazalt, pe un drum marcat cu o bandă galbenă, drum asfaltat pana la vulcan, unde, de obicei se parchează autoturismele. Drumul continuă putin pana la un loc, de unde la stânga ajungi la Lacul de smarald, care s-a format pe locul vechii cariere bazaltice Brazi, situate în partea nord-vestică a complexului. Aici ne impresionează culoarea de smarald a lacului, în care te poţi răcori, caţiva curajoşi înotînd pe lac.

După imortalizarea splendidului peisaj, ne-am întors puţin pe aceeaşi potecă, de la mica răscruce mergând apoi spre dreapta, ajungând la Coloanele mari de granit.

Aflate la o altitudine de 528 m, coloanele reprezintă rezultatul ultimelor manifestări vulcanice din Carpaţii orientali, care au avul loc aici acum 0,5 - 1,5 milioane de ani. Rezervaţia naturală a fost pusă sub protecţia Academiei Române, reprezantând o superbă scurgere le lavă. Astfel de structuri sunt rezultatul răcirii diferenţiate a magmei.

Informaţii mai detaliate sunt prezentate pe panourile explicative din zonă, panouri menţinute în stare bună.

Vă recomandam să vizitaţi aceste locuri, pe care am poposit revenind în capitală după vizitarea Cetăţii Sighişoara.

---

VIZUALIZĂRI: 4252 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI