Râu de Mori - atracții turistice

@webmaster - Pentru că nu am fotografii de la Cetatea Colț - Suseni, vă rog atașați

https://www.youtube.com/watch?v=B0XxS1RURps

Mulțumesc!

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

@iulianic - “Castelul din Carpati” (de fapt ruinele cetatii Colţ din satul Râu de Mori), acolo unde Jules Verne, acest autor cu un succes etern si cel mai “ecranizat” din lume, s-a hotarat sa prezinte omenirii, cu mult timp inainte de aparitia ei, pe langa o poveste de iubire si o drama, prima “holograma”. În cartea "Pe urmele lui Jules Verne în România", Simion Săveanu, autorul acesteia, emite ipoteza că între 1882 și 1884 Jules Verne ar fi fost în relații intime cu o anume Luiza Müller, originară din România, mai precis din Homorod. La îndemnul ei, ar fi făcut o călătorie incognito cu o navă pe Dunăre până la Giurgiu, apoi cu trenul la București și apoi la Brașov și, în final, la Homorod. Cu această ocazie ar fi cutreierat prin regiune mai multe săptămâni și ar fi vizitat Castelul Colț, care a devenit sursă de inspirație pentru romanul Castelul din Carpați.

Mie, totul mi se pare veridic, Jules Verne, care zice-se ca statea in casa lui de pe malul marii de la Nantes si scria romane (a scris vreo 40), fara sa iasa din casa, de data asta a facut o exceptie. A venit in Romania! "Ah, c'est vrais que l"amour te rend fou! ". Oricum, numele eroului principal, taranul Frig, cel care a urcat la castel si numele localitatii Vulcan, sunt de pe la noi. Jules Verne a mai scris un roman, "Plutasul de pe Dunare", care se pare ca a avut ca sursa de inspiratie, tot aceasta calatorie.

Fara a cunoaste informatia primita de la @dorgo, nu pot decat sa spun ca ma bucur de cat mai multe informatie si atunci cand ea suplimenteaza informatia initiala bucuria este cu atat mai mare, iar Jules Verne este unul dintre scriitorii care mi-au fost alaturi in copilarie si adolescenta, un autor pe care l-as citi si acum cu aceeasi placere. Mi-a placut articolul si pozele de asemenea. Mi-u placu in special P14 precum si ultimele unde se vad muntii acoperiti de zapada. Felicitari, votat cu mare placere.

@iulianic - Frumoase locuri... și puțin promovate. Inițial am vrut să ajung și eu la Cetatea și Mănăstirea Colț - planurile nu s-au concretizat. Ar trebui ca autoritățile să marjeze mai mult pe legătura lui Jules Verne cu România, legătură concretizată prin vizita la fortificația Colț (după Simion Săveanu). Se pare că ceva interes al autorităților există, dacă citim acest articol: servuspress.ro/la-rau-de- ... ile_121948.html.

Și regretatul scriitor Ion Hobana a analizat legăturile lui Jules Verne cu teritoriile românești și românii în câteva cărți și mai multe articole (vezi romlit.ro/jules_verne_i_romnii).

@dorgo - Pe internet citisem ceva despre Luiza Müller, românca ce l-ar fi făcut pe ilustrul scriitor să întreprindă o călătorie pe meleagurile noastre. Pe panoul informativ de la poalele castelului am citit că Publicistul Simion Săveanu, în cartea "Pe urmele lui Jules Verne în România" apărută la Editura Albatros, lansează ipoteza că, între anii 1882 și 1884, scriitorul francez a călătorit în Transilvania împreună cu Luiza Teutch, o femeie extraordinară din Homorod (Brașov) pe care a cunoscut-o în Franța, la Amiens. Tot el susține că Luiza a fost "ultima sirenă", ultima mare iubire secretă a lui Jules Verne.

În articolul meu - derutată de diferența de nume a muzei din România și fără a avea chemare spre o cercetare amănunțită în acest sens - am omis cu bună știință să fac vreo referire la cea care l-a inspirat pe autor și la vizita sa la castelul din Râu de Mori.

Ecoul tău, ca și completarea mea, cred că sunt binevenite. Dacă cineva știe mai mult în această privință, poate ne va lumina. Cât despre mine, mărturisesc, deși am citit mult în copilărie și în tinerețe, nu-mi amintesc să fi citit "Castelul din Carpați". Am în vedere pentru viitor.

@mishu - Și pentru mine Jules Verne a fost unul dintre scriitorii pe care îi citeam cu nesaț în copilărie și în adolescență, cu toate astea "Castelul din Carpați" mi-a scăpat. Tocmai pentru că aș citi și acum cu mare plăcere scrierile lui Jules Verne, voi căuta să elimin această carență.

P14? O intitulasem "Urcușul spre Biserica Colț-Suseni." Trebuie să știi însă că urcușul se face pe treptele unei scări foarte bune, din beton, dar că în jurul ei și chiar mai sus de biserică sunt niște bolovani atât de mari… Unii par că sunt gata s-o ia la vale.

Cât despre Retezatul acoperit cu zăpadă, deși nu am ajuns până acolo, am avut din plin prilejul de a-i admira crestele ninse, strălucind în soare.

@iulianic -

Deși cu ceva vreme în urmă am scris și eu ceva asemănător, înșelat fiind de citate precum primul de mai sus, acum, în urma vizitei ghidate pe la obiective din Țara Hațegului, am aflat oarecum cu uimire că totuși numele corect de familie este într-adevăr Kendeffy, iar neamul Cândeștilor a fost pur și simplu „născocit” de istoriografii erei comuniste, puși să scoată din pământ, din iarbă (hm, scuzați) verde dovezi ale continuității locuirii române din Ardeal.

Explicația ghidului a fost cam așa (citez din memorie): „în acea vreme încă nu existau nume de familie în zonă, iar când acestea au apărut au fost în general date după ranguri sau funcții (cum ar fi de pildă Popescu în Muntenia) - aici având rangul de Kende (conducător militar), numele stăpânului locului a devenit Kendeffy. ”

Acum, e cam greu să nu admitem că există și varianta asta și nu e imposibil să fie chiar și corectă.

Până una -alta, eu cred că merită cel puțin menționată.

@tata123 - Într-adevăr, autoritățile ar trebui să evidențieze mai mult legătura lui Jules Verne cu România, legătură care ne face cinste și care ar aduce un plus promovării turistice, dar înainte de asta cred că ar trebui făcut ceva cu obiectivul în sine. Castelul Colț - "Castelul din Carpați" se năruie necontenit și nici măcar nu are o cale de acces amenajată. De îndată ce voi avea timp, voi citi cele două articole la care faci trimitere.

@Dragos - Am citit articolul tău mai ales pentru că noi nu am fost la Castelul Kendeffy din Sântămăria Orlea. În legătură cu numele corect și obârșia familiei cneziale, e treaba istoricilor să descâlceasă ițele atât de încurcate ale trecutului. Oricum, varianta ghidului pe care tu ne-ai adus-o acum la cunoștință este nouă pentru mine și chiar merită menționată. Mulțumesc pentru completare!

@iulianic - Cu ocazia întâlnirii de la Cinciş am făcut şi eu o parte din acest traseu.

Am trecut pe lângă Castelul Kendeffy, dar nu l-am putut vizita, pentru că la intrarea principală era un panou pe care scria "proprietate privată".

Legat de Castelul din Colţ (Castelul din Carpaţi) se pare că este o poveste inventată în scop turistic, ca la mai toate castelele pe care le-am vizitat în Europa.

Şi la furnalul din Govăjdia am întâlnit o astfel de poveste, pe care o s-o supun dezbaterii în viitorul meu review despre Ţinutul Pădurenilor.

@iulianic - O zonă dragă mie. Am fost acolo ultima dată acum 4 veri, urcând cu mașina la Râușor, o mică stațiune montană încă în viață, sper prin pensiuni și o mică instalație de schi. De acolo este punct de plecare spre vârful Retezat, spre cabana Pietrele...

La cetatea Colț se urcă destul de ușor prin pădure. De sus de pe stâncile castelului se văd șoseaua și râușorul șerpuind printre dealuri. Frumoase locuri și mulțumesc că mi le-ai reamintit.

Împreună cu episoadele sale următoare, articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

@webmaster - Mulțumesc pentru aleasa considerație acordată articolelor mele!

@iulianic: Mutat în rubrica "Cetatea și Mănăstirea Colț [Râu de Mori], HAȚEG [HD]" (nou-creată pe sait)

===

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

@webmaster26: Da, este OK.