Casa memorială Crișan din comuna Ribița

TIPĂREȘTE

Cele mai cunoscute personalități istorice ale zonei Munților Apuseni sunt Avram Iancu - Crăișorul Munților și cei trei conducători ai răscoalei de la 1784: Horea, Cloșca și Crișan. Pe lângă frumusețile naturale descoperite în vacanța din acest an petrecută în Țara Moților () am vizitat o serie de obiective legate de viața personajelor menționate mai sus.

Poziționare și acces. Ne aflăm în centrul Țării Zarandului în zona orașului Brad - aici găsim comuna Ribița. Între Brad și Baia de Criș, de pe DN 64 (E 79) virăm dreapta pe un drum județean (avem indicatoare dedicate), traversăm Crișul Alb și în dreptul unui monument cotim din nou dreapta spre localitatea Crișan. Avem de străbătut doar 9 km de la Brad până la casa memorială.

Pătrundem în satul Crișan și pe lângă căminul cultural ne îndreptăm spre obiectiv de care ne despart doar vreo 200 m. Străduța e asfaltată, un pic cam îngustă. Adresa ar fi: str. Principală nr. 50, satul Crișan, comuna Ribița. În fața casei memoriale sunt amenajate câteva locuri de parcare.

Program de vizitare și tarif bilet. Din punct de vedere administrativ muzeul memorial este coordonat de autoritățile locale, doamna de la centrul local de informare turistică fiind și custode al muzeului. Programul de funcționare este de luni până vineri între orele 09.00 – 18.00, iar sâmbătă și duminică este deschis între 10.00 – 17.00. Prețul unui bilet este de 4 lei/adult, 2 lei pentru elevi și studenți și 3 lei achită pensionarii.

Crișan și mișcarea țărănească de la 1784. Greutățile vieții țărănești din Transilvania și neînțelegerile social-politice dintre Curtea de la Viena, care promova o politică mai liberală, și nobilii locali, prinși în cutume medievale, au condus la declanșarea unei răscoale sângeroase în anul 1784. Mișcarea de protest a cuprins Țara Zarandului, s-a întins în Țara Moților și până în Arad și Maramureș. Au participat atât iobagi români (căpătând statut de mișcare națională), cât și iobagi maghiari, sași, mineri și ocnași, meșteșugari, preoți. Toamna lui 1784 a fost intensă, victime au fost nenumărate de ambele părți, răscoala e înăbușită iar conducătorii acesteia – Horea, Cloșca și Crișan sunt prinși și condamnați la moarte. Pentru mai multe amănunte găsiți materiale suficiente pe Internet (ca de exemplu: enciclopediaromaniei.ro/w ... 9Fi_Cri%C5%9Fan).

Vreau să redau doar un fragment din statutul iobagului din Transilvania așa cum era descris. de către istoricul Nicolae Togan în revista „Transilvania” din ianuarie 1900: … în Approbate și Compilate, cari de altfel cuprind numeroase instituțiuni liberale (?), poporul iobăgit era pus într-o categorie cu dobitoacele și aceasta dejosire era înmatriculată în lege. Iobagiul față cu domnul său era lipsit de orice drept și lăsat cu totul la discrețiunea acestuia. După determinațiunile Approbatelor iobagiul avea necesitate de o permisiune specială a domnului său ca să poată ține și folosi un cal; țăranului sau robului îi era strict oprit să poarte veșminte de postav, pantaloni, cisme, șapcă duplă sau cămăși de jolj. Din remasul mobil al iobagiului primea văduva aceluia numai a treia parte, celelalte două părți erau ale domnului. Tot asemenea era liber domnul să determine însuși măsura robotei, iar iobagiul era legat de permisiunea și învoirea domnului în toate acțiunile vieții sale, în ceea ce privesce dispunerea peste persoana și avutul său.

Gheorghe Crișan s-a născut la 1733 în satul Vaca, cum se numea localitatea Crișan pe atunci. Rămas orfan de mic copil este crescut de bunicul din partea mamei care purta numele de Giurgiu, nume de familie pe care îl dă și copilului la înscrierea la școala din Abrud. Mai târziu moții îl vor porecli „Crișan” după numele râului Crișul Alb care trecea pe lângă localitatea lui natală. Prin căsătorie ajunge în satul Cărpiniș devenind consătean cu Ioan Oargă – Cloșca.

Revolta țăranilor transilvăneni a pus pe jar Curtea de la Viena, intervenția în forță a trupelor imperiale și sosirea iernii aspre a pus capăt mișcării. Capii răscoalei sunt prinși pe rând prin trădare; Crișan e arestat în ianuarie 1785 și împreună cu ceilalți doi, Horea și Cloșca, este dus la Alba Iulia. Pentru a „scăpa” de execuția barbară pregătită de autorități (frângerea oaselor cu roata și despicarea în patru) Cloșca se sugrumă cu legătoarele de la izmene chiar în celula în care era închis (altă variantă fiind curelele de la opinci). Chiar și așa capul îi este tăiat și pus într-un par pe casa de la Cărpeniș iar trupul sfâșiat în patru și expus în zonele răsculate.

Considerat cel mai fioros conducător al răsculaților Crișan este înfățișat într-o gravură de la 1785: robust, hotărât, cu mustață mare și plete lungi. În imagine apare îmbrăcat într-o cămașă țărănească, pantaloni de origine orășenească, opinci care seamănă cu sandalele romane, o mantie lungă și o căciulă înaltă cu paneș. Un adevărat arsenal de arme se afla în dotarea sa: o secure, sabie, pumnal, pistol și o pușcă; alături se află un câine de talie mare.

Scurt istoric al muzeului. Casa natală a lui Crișan a supraviețuit până în 1938 pe alt amplasament decât cel de astăzi, pa malul Pârâului Goldeștilor. În 1935 istoricul Ioan Lupaș publică o fotografie a locuinței țărănești din Țara Zarandului în lucrarea intitulată „Răscoala țăranilor din Transilvania la anul 1784”, imagine captată cu un an în urmă în timpul vizitei în satul Vaca. O recenzie din periodicul „Renașterea” scrie: Această carte de învățătură românească trebue cetită de oricine știe tălmăci slova în Țara Românească.

În perspectiva aniversării bicentenarului Răscoalei conduse de Horea, Cloșca și Crișan. În anul 1979 se reconstruiește casa natală a lui Crișan, utilizându-se vechea imagine, precum și mărturii ale oamenilor din zonă. Casa respectă specificul arealului geografic și redă frumusețea arhitecturii populare, acoperișul țuguiat din paie constituind farmecul construcției.

Vizita în casa memorială

După un gard de șipci zărim silueta țuguiată a casei țărănești, pătrundem în curte și urmăm aleea mărginită de pietre văruite. Pe o fundație solidă de piatră se ridică o casă nu foarte mare, dar zveltă, impunătoare prin înălțime. Îmi place prispa cu stâlpi îmbinați ingenios cu acoperișul și balustrada ornamentată, iar „căciula” de paie e ochioasă, în ciuda degradării vizibile. Paiele rezistă destul de bine intemperiilor dacă panta e cea potrivită și meșterii se pricep să așeze cum trebuie materialul păios. Casa are pereții din bârne de lemn, tencuiți la interior.

Prima încăpere este cea mai mică și reproduce interiorul unei odăi de locuit de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Nu lipsesc elementele principale: vatra, patul, pătuțul copilului, icoana cu ștergar de pe perete, ustensile și vase uzuale. Mai vedem câteva costume populare și țesături, două blidare cu farfurii și ulcioare.

A doua cameră este dedicată expoziției foto-documentare și câtorva exponate legate de descoperirile arheologice din zonă. Panouri mari ne prezintă în imagini, hărți, gravuri și texte momentele Răscoalei țărănești de la 1784 și viața moților din acele timpuri.

Legată de casă printr-o punte se află cămara, loc în care azi sunt etalate piese care au legătură cu meșteșugurile casnice (țesutul de exemplu) și cu muncile agricole (coasa, țepoiul etc.).

În curte este amplasat bustul lui Crișan, realizat de artistul Marcel Olinescu în 1929.

Concluzii. Crișan, unul din țăranii-eroi de la 1784, a devenit un simbol al luptei pentru respectarea drepturilor populației rurale din Apuseni. Casa memorială ne aduce aminte de greutățile acelor vremuri și soluțiile găsite de țărani pentru a-și ușura viața sub stăpânire străină. Am înțeles că obiectivul declarat monument istoric de categoria B va intra într-un proces de restaurare și consolidare, de amenajări exterioare și punere în valoare. După implementarea proiectului vă recomand să vă abateți câteva zeci de minute și în localitatea natală a lui Crișan, e la câțiva pași de Țebea.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 745 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI