GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
De când s-a hotărât ca întâlnirea AFA pe 2016 să aibă loc la Cinciş, am zis că este o ocazie bună de a vizita biserica de la Densus.
Sâmbătă când a fost program “de voie” ne-am urcat în maşină şi am pornit spre biserică. Ca să ajungi la biserica din Densuş trebuie să treci prin Haţeg, iar din Haţeg trebuie urmat drumul judeţean DJ 687 G, până în localitatea Densuş. Distanţa dintre Haţeg şi Densuş este de 10 kilometri. Ajunşi în Densuş biserica este uşor de localizat fiind amplasată pe un deal şi se vede de la depărtare.
Biserica din Densuş este cea mai veche biserică din România în care se mai ţin slujbe. Biserica are hramul Sfântul Nicolae. Coordonatele GPS pentru biserică sunt, N 45.582448 şi E 22.805344. Maşina se poate parca chiar la poarta bisericii unde se află o mică parcare. Ajunşi la faţa locului am pornit in vizitarea acestui obiectiv. Chiar în faţa porţi de la intrarea în curtea bisericii se află o statuie care îl reprezintă pe Nicolae Densuşeanu. Acasă m-am interesat cine a fost Nicolae Densuşeanu - „a fost un jurist şi istoric român membru al Academiei Române, care este cunoscut prin lucrarea sa monumentală Dacia preistorica“ – informaţie luată de pe wikipedia. În faţa porţii de la intrarea in curtea bisericii se află un panou informativ pe care este scrisă o istorie a bisericii.
După o mică informare de pe acest panou am pătruns in curtea bisericii unde la 50 metri de la poarta se afla biserica Sf. Nicolae. Am observat ca biserica este construită din blocuri de piatră şi marmură. Pe partea laterală am văzut şi câteva coloane care se spune că provin de la cetatea Ulpia Traina Sarmisegetuza care se afla aproape de biserica.
Istoria reală a acestei biserici nu se cunoaşte, o presupunere este că biserica a fost ridicată pe ruinele unui edificiu pre-creştin din Dacia, alţi spun ca a fost ridicată pe fundaţia unui templu închinat zeului Marte. Cei mai mulţi presupun că biserica a fost ridicată în locul unui mausoleu închinat generalului Longinus Maximus care a fost ucis de care daci. Cei care susţin că aici a fost mai întâi un templu păgân aduc următoarele argumente: altarul biserici este orientat mai mult spre direcţia sud decât înspre est. Toate lăcaşurile de cult creştine au altarul orientat spre est. Un alt indiciu este forma acoperişului care privit din lateral are forma unui porumbel, iar deasupra altarului se afla doi lei din piatră.
Biserica are o lungime de 30 de metri, o lătime de 8 metri şi o înălţime de 18 metri, iar spaţiul interior este de 15 metri pătraţi. Zidurile au fost construite din blocuri de piatră, pe unele dintre aceste se mai găsesc inscripţii romane, din piere funerare, tuburi de canalizare, blocuri de marmură, coloane şi statui toate luate de la Ulpia Traiana. Pronaosul este în formă de L străjuit de patru stâlpi groşi. Masa altarului este realizată dintr-o piatra funerară de pe care au fost șterse literele. Naosul este străpuns de un turn în jurul căruia se află un spaţiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin. În partea de est se află o absidă semicirculară. Acoperișul bisericii este realizat din plăci de piatră suprapuse.
Urme certe ale vechimi biserici găsim pe picturile din interiorul biserici. Pe pereţi acesteia se află fragmente de pictură murală datând din anul 1443, care poartă semnătura pictorului de biserici Stefan. Acesta este unul dintre primi zugravi romani cunoscuţi. Picturile care au supravieţuit şi astăzi, şi pe care se observă semnătura lui Stefan, se găsesc pe pereţii naosului si pe cei ai altarului. Pe unul din stâlpi din biserica se află o pictură în care este reprezentat Pruncul Isus, îmbrăcat în costum popular românesc, ţinut în braţe de către Fecioara Maria. Cele mai multe dintre picturile din biserică au fost distruse în perioada când ţara s-a aflat sub ocupaţia otomană.
La mijlocul secolului 19 localnici din Densuş a dorit să dărâme acestă biserică şi să construiască alta nouă în locul ei. Biserica a fost salvată de autorităţile de la Budapesta care au considerat biserica un monument istoric şi au interzis demolarea ei.
Biserica Sf. Nicolae din Densuş se găsește pe lista monumentelor propuse pentru a intra în patrimoniul UNESCO.
Trimis de zlatna in 29.03.16 09:56:25
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (zlatna); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.58256400 N, 22.80522900 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@zlatna - Un loc deosebit, o biserică aflată pe harta locurilor misterioase din România. Mulți participant la Întâlnirea AFA 2016 și-au dorit să ajungă la acest obiectiv - și dorința a devenit realitate (în mod organizat sau individual).
Istoricul de artă Virgil Vătășianu scria în 1930: Nu doar că ar fi un edificiu mai monumental decât celelalte, dar pentru că anumite particularități, care, pare-se, au fost întâlnite numai aci, fără a putea fi înlănțuite într-un grup cu alte analogii, au stârnit de timpuriu curiozitatea cercetătorilor și au dat ocazie la nesfârșite interpretări, care de care mai extravagante. Literatura de specialitate dezbate istoria bisericii din Densuș de zeci de ani, ipotezele generate fiind multiple.
@tata123 - Multumesc pentru vizita si vot. Biserica din Densus era de mult pe lista noastra, si cu ocazia intalnirii AFA am bifat acest obiectiv. Am fost la Prislop de trei ori, dar nici odata nu am avut timpul necesar pentru a ajunge si la biserica din Densus. Intr-adevar acesta biserica are anumite particularitati, si cum ai citat si tu din Virgil Vatasianu inca nu sunt deslusite.
Si noi am vazut biserica odata cu grupul AFA.
Am votat cu placere.
Odata cu SB, iti trimit un buchet cu ghiocei din curtea bisericii (printr-o poza atasata).
@zlatna - Votul meu nu e superbonus, dar e dat din toată inima, pentru un articol parcurs cu plăcere.
Am fost și eu acolo, vineri, înainte de excursia în grup ocazionată de întâlnirea AFA. De fapt, programul nostru de vineri a inclus și alte biserici vechi, de piatră, din Țara Hațegului. Sper să-mi fac timp să scriu câte ceva și despre ele.
@iulianic - Vă mulţumesc pentru vizită şi vot. Într-adevar în Ţara Haţegului sunt mai multe biserici din piatră.
"Am fost şi eu acolo, vineri, înainte de excursia în grup ocazionată de întâlnirea AFA. De fapt, programul nostru de vineri a inclus şi alte biserici vechi, de piatră, din Ţara Haţegului. Sper să-mi fac timp să scriu câte ceva şi despre ele".
Eu astept cu nerabdare să ne relataţi despre ele.
Vă doresc o zi buna.
@ANILU: Va multumesc pentru vot si buchetelul de ghiocei,sunt foarte frumosi. Nu am vazut ghiocei in curtea bisericii numai toporasi. Abia astept sa citesc si articolul dumneavoastra despre acesta biserica si restul obiectivelor pe care le-ati vizitat impreuna cu grupul.
Va doresc concedii placute si sa ne vedem cu bine. Salutari si sotului.
@ANILU - Păi, floricelele acelea se numesc tot ghiocei?
Am ajuns si eu la un articol e-al tau, nu e alta, dar, asa cum mi-am propus dupa aceasta intilnire, sper sa apuc sa citesc macar cite un articol de fiecare om.
As fi vrut ca poza 6 sa fie mai clara, insa nu e mai buna decit a mea... care nici aia nu e buna.
Nu stiu daca ai fost la biserica impreuna cu grupul, fiind multe persoane nu le-am retinut fata chiar tuturor. Cert e ca atunci cin eram la biserica, am primit multe telefoane de la ai' ramasi la hotel si nu am mai putut fi atenta la explicatiile ghidului. Am apucat faza cu coloanele invers si cu forma de porumbel.
(vezi ca ai undeva o mica repetare "care a fost ucis de care daci. " roaga un web sa stearga un cuvint).
@ iulianic, sint sigura ca am vazut ghioceii aia "creti" pe undeva, numai ca nu sint sigura daca la biserica aia sau in alta parte.
@zlatna -
Pentru biserica Densuș, fostul ambasador american la București, controversatul Michael Guest, istoric de profesie, a obținut aprobarea statului american de a da 20000 dolari din fondul special pentru refacerea monumentelor istorice și chiar a vizitat biserica de mai multe ori, chiar în particular, însoțit de părinții lui și cei ai partenerului de viață.
@adri-nico - Nu contest faptul că floricelele alea au fost văzute pe undeva. Dovada e fotografia. Întrebarea mea era dacă acele floricele se numesc tot ghiocei. E o mare diferență între floricelele din imagine și ghioceii clasici.
@iulianic - Da, tot ghiocei se numesc.
Erau multi in jurul unui mormant din curtea bisericii.
Eu i-am descoperit in curtea unui localnic la Intorsura Buzaului si de la el am aflat ca sunt tot ghiocei.
Sa vezi o curte plina cu ghiocei, era superb.
Toate cele bune.
@all interesați - Florile prezentate de @Anilu în acea fotografie sunt într-adevăr o specie de ghiocei, numiți ghiocei bogați de primăvară (lușcuțe). Am văzut și eu în mai multe locuri acest soi de ghiocel, chiar și acum în Hunedoara. Mai multe amănunte despre această floare gingașă găsiți aici: gradina.acasa.ro/plante-d ... ute-163894.html. Scuze pentru devierea de la subiectul atât de interesant al bisericilor de piatră din Țara Hațegului.
@adri-nico -Multumesc pentru vizita si vot. Nu am fost la biserica impreuna cu grupul, am fost singurei.
"As fi vrut ca poza 6 sa fie mai clara, insa nu e mai buna decit a mea... care nici aia nu e buna. "
Intr-adevar in poza 6 nu este prea clar ce este in acel loc, in fata ar fi locul unde se pun lumanarile pentru vii si morti. Dar daca pui si tu poza poate lumea isi poate da mai bine seama ce este in acel loc.
@zlatna - Eu am pus-o la mine atasata la articol, insa sint si eu in genunchi printre toporasii aia. Daca nu scapam aparatul din mina, la vizita de la castel (unde i-au sarit matele) as fi facut niste "vederi" de toata frumusetea.
Ma gindesc ca vizitarea bisericii fara un ghid sau fara o documentare inainte, nu ar avea acelasi farmec. De exemplu, eu nu mi-as fi dat seama sa inconjur biserica pina am sa dau de pozitia in care se vede porumbelul. Sau sa imi dau seama ca leul de pe acoperis pazeste o "incapere" despre care nimeni nu stie ce e inauntru. Ghidul ne-a zis ca nu a fost deschis nicioata. (undeva, se vede o gaura cam cit sa bagi o mina mai groasa, probabil ca cineva a incercat sa vada totusi continutul incaperii. Nici asta nu se stie.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2019 Biserica Densuș – “cea mai veche biserică de piatră din sud-estul Europei în care s-au ținut slujbe neîntrerupt timp de 700 de ani” — scris în 20.09.19 de Dana2008 din TîRGU MUREş - RECOMANDĂ
- Aug.2016 Biserica din Densuș - date, ipoteze și controverse — scris în 21.02.17 de Lucien din MIERCUREA CIUC - RECOMANDĂ
- Mar.2016 Densuș — veniți creștini la rugăciune! — scris în 12.04.17 de elviramvio din JUD. ILFOV - RECOMANDĂ
- Aug.2015 'Fara pereche in toata romanimea' — scris în 30.08.15 de noi doi din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Biserica Sf Nicolae din Densus — scris în 27.07.15 de Adriana_B din CONSTANţA - RECOMANDĂ
- Apr.2012 Biserica templu — scris în 01.05.12 de Ovidiu B din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2010 Biserica Densus [Hateg] - cea mai veche in care se tin inca slujbe — scris în 01.04.10 de presario din ORADEA - RECOMANDĂ