La pas prin Cisnădioara

TIPĂREȘTE

Dacă ajungeți la Cisnădie e păcat să nu mai faceți câțiva kilometri până la Cisnădioara - satul din imediata apropiere. După ce veți fi vizitat Cetatea Cisnădioara falnic străjer al așezării încă din sec. XII, probabil că veți fi tentați, asemenea nouă, să faceți o plimbare prin sat. În cele ce urmează voi încerca să scriu câte ceva despre ceea ce am văzut noi.

La Cisnădioara, prima impresie a fost aceea de sat părăsit. Deși parcarea din Piața Gozelinus, aproape de MiniMarket "La Cetate" era înconjurată de locuri curate și bine amenajate, din peisaj lipseau oamenii. Șirurile de case săsești, cu porți înalte și mici ferestre ascunse după obloane, cu lucarne ca niște ochi, erau îngrijite semn că totuși, acolo viețuiesc oameni gospodari. Sunt case vechi, una afișându-și cu mândrie anul nașterii - 1936, alta păstrând pe fațadă un text în germană, probabil tot o mărturie a vechimii ei sau poate o pomenire a întâiului său proprietar… Dar, dacă nu întâlnești oameni și n-ai cui cere să te îndrume spre Biserica fortificată - cel mai important obiectiv turistic al așezării - un indicator plasat în piață te va direcționa spre dealul înalt, împădurit, în vârful căruia vei observa conturul edificiului istoric.

Istoria așezării începe cu sec. XII când regele Andrei al II-lea al Ungariei donează favoritului său, magister Gozelinus - un cleric de origine valonă - "muntele Sf. Mihail împreună cu biserica și cu pământul ce ține de el".

Devenind stareț al Abației cisterciene Cârța, magister Gozelinus și-a donat proprietatea acesteia. Actul datat 1223 care menționează aceste fapte constituie prima atestare documentară a Cisnădioarei. Prin donare, întreaga proprietate intrând în posesia Abației Cârța, locuitorii satului au devenit iobagi ai mănăstirii. Nici după anul 1474 când Abația Cârța a fost desființată, situația nu s-a schimbat. Cisnădioara împreună cu dealul cetății revenind Protopopiei Sibiu, satul a continuat să fie o așezare de iobagi până la mijlocul sec. XIX.

Cisnădioara - Michelsberg în dialect german, este o localitate componentă a orașului Cisnădie. Aflat la mică distanță de acesta, o parte din locuitori se deplasează zilnic la oraș, acolo unde au găsit locuri de muncă. În sat, MiniMarket "La Cetate", Pensiunea "Sub Cetate" - cum altfel dacă este situată chiar la poalele dealului cu cetatea? - și alte câteva pensiuni cu restaurant sunt singurele oportunități pentru forța de muncă locală.

Biserica Fortificată - Biserica din Deal sau Biserica cetății, cum mai este denumită de localnici, este o biserică reprezentativă pentru stilul romanic din Transilvania. A fost construită din piatră, probabil între anii 1162-1223. Nu voi intra prea mult în subiect pentru că despre Cetatea Cisnădioara și biserica fortificată am scris deja. Menționez doar că este cel mai important obiectiv turistic al satului și că n-ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în zonă.

Mai trebuie să spun că Biserica din cetate a fost folosită doar ca biserică de pelerinaj, biserica parohială - de la reformă o biserică evanghelică - aflându-se jos, în mijlocul satului.

Biserica Evanghelică C. A. - Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană, pe scurt, Biserica din Vale.

Din Piața Gozelinus, dincolo de MiniMarket & Grill "La Cetate", ajungeți în câteva minute de plimbare pietonală la Biserica Evanghelică C. A. Cisnădioara - Michelsberg. Turnul său înalt, cu ceas, este vizibil de departe, așa încât nu există riscul de a nu o găsi. De altfel, bisericile din satul Cisnădioara se află… pe Strada Bisericilor.

Am ajuns acolo, am dat ocol îngrădirii, dar am găsit porțile încuiate. De vizitat biserica în interior… nici vorbă! Nu am văzut afișat vreun program de vizitare sau numărul de telefon al vreunei persoane de contact în caz că ar exista vizitatori… Probabil că singurele zile în care ai acces în curte și în biserică sunt cele în care în sfântul lăcaș se oficiază slujbe.

Știam că în partea de nord a incintei se află o fântână și un monument dedicat eroilor jertfiți în primul război mondial. Ne vorbise despre ele doamna de la casa de bilete de la Biserica fortificată. Nu m-am putut apropia pentru a fotografia aceste obiective. Doar prin gardul din plasă de sârmă, într-un loc în care vegetația fusese înlăturată lăsând un "ochi" prin care să poți fotografia, am prins și eu câteva imagini. Ingenioși sunt turiștii atunci când vor poze și nu le este îngăduit să le facă! Le mulțumesc pe această cale înaintașilor mei care, ca și mine - venind la Biserica Evanghelică Cisnădioara - au croit acest "punct de belvedere".

Din documentările mele ulterioare am aflat că Biserica Evanchelică finalizată în 1764, în stil baroc, a fost ridicată pe locul unei vechi biserici, în stil gotic, din care s-a păstrat doar turnul de pe latura de vest. Demn de reținut este și faptul că lăcașul adăpostește cea mai veche orgă cu tuburi din Transilvania (datând din 1723). Orga a fost restaurată și modernizată și este în prezent funcțională. Cea mai veche orgă din Transilvania - nefuncțională - se află la Biserica Evanghelică din Sibiu.

Fiind mărturii ale Transilvaniei medievale, cele două biserici monumentale amintite - Biserica fortificată și Biserica Evanghelică din Cisnădioara - au o mare însemnătate istorică.

Biserica Ortodoxă "Sf. 40 de Mucenici" aflată peste drum de Biserica Evanghelică, este nouă și încă nepictată în totalitate. Lucrările de pictură interioară au început în anul 2009 și au fost încredințate lui Iosif Stieger, un meșter din zona Sibiului.

Construcția din cărămidă, are o turlă centrală, mai mare și altele două, mai mici, deasupra pridvorului. Situată la capătul unei scări late, cu nu mai puțin de 21 de trepte, biserica pare și mai impunătoare.

Internetul informează că în anul 2016 comunitatea ortodoxă din Cisnădioara, a avut oaspeți importanți. "La Sfânta Liturghie au participat tineri din mai multe țări precum Etiopia, Pakistan, Georgia, Germania, Bielorusia, Ucraina, Rep. Moldova și România, însoțiți de o delegație a instituției pentru diaconie a Bisericii Evanghelice din Germania (Brot für die Welt, Berlin). Prilejul vizitei a fost sărbătorirea jubileului de 20 de ani de când există în Sibiu un curs intensiv de limba germană, oferit de Brot für die Welt pentru studenți din Estul Europei și nu numai."

Muzeul Tradiției Săsești a fost pentru noi o dezamăgire. Se află central, foarte aproape de obiectivele deja amintite. Citisem că Muzeul Tradiției Săsești amenajat în 1971, situat vis-à-vis de Biserica Evanghelică, expune piese textile, din ceramică sau din lemn create de populația săsească locală. Doamna de la casa de bilete de la Biserica fortificată, prezentând și celelalte obiective turistice din sat, nu a omis a aminti Muzeul Tradiției Săsești completând însă că acolo este închis de mai multă vreme. Păcat! Am văzut clădirea cu un etaj, cu acoperiș de țiglă cu două lucarne, marcată ca monument istoric, dar cu parterul - inclusiv cu intrarea în pridvor - bine ferecate.

În afara satului, cam la 1 km, la poalele Munților Cindrel, pe Valea Argintului, se află Calcarele Cretacice de la Cisnădioara - un loc interesant atât pentru geologi, cât și pentru oamenii simpli, amatori de plimbări. Ca să ajungi acolo, la Piatra Broaștei, cum o numesc localnicii, urmezi drumul asfaltat până la ieșirea din sat, după care mai ai de parcurs cam 400 m pe un drum forestier. Piatra Broaștei este pe partea stângă, spre râu. Forma ciudată de cap de reptilă a fost cea care a dat numele stâncii.

Dacă ajungeți acolo, coborâți pe cărare până la baza ei! De acolo puteți observa cel mai bine gura larg deschisă a reptilei. În plus, o placă fixată pe stâncă vă va oferi câteva informații esențiale. Calcarele Cretacice de la Cisnădioara - monument al naturii cu valoare paleontologică, se întind pe o suprafață de 0,9 ha. Zona este declarată arie protejată de interes național, așa încât, acolo nu se fumează, nu se campează, nu se fac focuri, nu se fac zgomote și nu se desprind fosile din rocă. Pentru că Piatra Broaștei - apreciată de specialiști ca având o vechime de 65 milioane de ani - este alcătuită din depozite cretacice care conțin fosile de hipuriți, stridii, arici, stele de mare, etc… Studiind cu atenție piatra, și nespecialiștii pot observa urmele de fosile. De asemenea, pot observa mici adâncituri în rocă, precum și stratificarea stâncii, în special la bază.

Dacă ajungeți la Cisnădioara și sunteți hotărâți să rămâneți acolo peste noapte, oferte sunt mai multe. Noi nu am rămas acolo, dar mie mi-a plăcut foarte mult - ca aspect - Pensiunea "Sub Cetate", aflată chiar la poalele dealului cu cetatea. Este o casă săsească având fundație înaltă, din piatră și ferestre cu obloane. Mai sunt și alte locații de cazare în Cisnădioara, dar vă las să le descoperiți singuri dacă veți ajunge acolo.

---

VIZUALIZĂRI: 4037 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI