Biserica Armeneasca din Dumbraveni [jud. Sibiu]

TIPĂREȘTE

... Si am plecat dis de dimineata in cea de-a doua noastra zi de peregrinari...

Primul nostru obiectiv: Medias. Dar cum socoteala din targ nu se prea potriveste cu cea de acasa, dupa aproximativ 20 de kilometri, acompaniati de raul Tarnava Mare, am zarit o cladire impresionanta undeva in dreapta. Parea a fi o biserica. Si cum noi tot ceea ne pare interesant in stanga ori in dreapta drumului, trebuie sa vedem, am facut dreapta si, traversand podul de peste Tarnava, am intrat in Dumbraveni.

Am urmat silueta edificiului si iata-ne in fata unei biserici impunatoare, si anume Biserica armeneasca Sf. Elisabeta. Am aflat ulterior ca ''este amintirea bogatiei comunitatii armenesti de odinioara care, datorită amplorii monumentale, arhitecturii şi mobilierului de calitate, se numără printre cele mai importante edificii ale arhitecturii religioase baroce din Transilvania. ''(enciclopedia virtuala)

Ne-a atras atentia ca unul dintre turnuri avea lipsa acoperisul. Se pare ca acesta a fost daramat de o furtuna in 1927. Statuile ce o impodobesc sunt de asemenea deosebite. Usa era inchisa si nu am intrat. Se poate vizita de luni pana duminica intre 09.00 si 17.00, dar la acea ora nu era nimeni.

Intre timp, ne-am interesat si am aflat cate ceva despre aceast oras si secretele sale:

Descoperirea unei securi de piatră cioplită la Curciu și a unor oase de mamut la Dumbrăveni, aduc ipoteza că în aria orașului au existat așezări omenești încă din paleolitic. Primele dovezi sigure de viață omenească pe aria Dumbrăvenilor au o vechime de circa 3.000 de ani, mai exact din civilizația fierului. Tot aici s-au descoperit cateva schelete si cesti dacice. Apoi au venit romanii, popoarele migratoare, feudalii maghiari...(wikipedia)

După 1670, o parte din armenii veniţi în Transilvania s-au stabilit la Ibaşfalău, moşia principelui Mihail Apafi I. Prima biserică de piatră înalţată de armeni în cinstea Sfintei Treimi a fost construită între anii 1723 şi 1725. Numeroasele inundatii ale Tarnavei Mari, au dus la construirea unei biserici noi, mai mari, pe un teren ferit si anume in piata centrala, in vecinatatea castelului Apafi. Se voia a fi una f. mare, dar planul a esuat si astfel au fost oprite lucrarile pentru zece ani. Apoi, cu fonduri de la diferite societati religioase si chiar de la imparateasa Maria Tereza, s-a reusit finalizarea acesteia, in 1791. Atunci a primit si hramul Sfintei Elisabeta. (enciclopedia virtuala)

Deasupra intrarii se afla o inscriptie si anume:''Lui Dumnezeu si protectoarei sale Elisabeta a construit ginta armeana''.

Interiorul l-am putut admira ulterior pe site. Este intr-adevar uluitor. Se pare ca aici se sustin concerte de muzica clasica. Un astfel de anunt impodobea zidurile din fata.

Ne-am intors ochii si am privit in jur... peste tot cladiri mari si foarte frumoase, lucru care ne-a impresionat. Nu ne-am asteptat ca intr-un orasel cu nici 8.000 de locuitori sa gasim toate aceste cladiri (Liceul Timotei Cipariu, Primaria, Castelul Apafi si nu numai). Asta dovedeste nivelul mare de dezvoltare si civilizatie in perioada lui de glorie. Sunt orase mari in Romania ce nu se pot mandri cu asa ceva. Avand in vedere ca este atat de aproape de obiective turistice renumite, de orase mari, ar trebui sa aiba parte de promovare si ar trebui vizitat nu doar din intamplare, cum am facut-o noi.

Cu regretul ca nu am putut vedea mai mult, dar cu satisfactia ca in lucrurile mici sta fericirea, am luat cu noi cele cateva poze facute si am plecat mai departe, spre Medias...

Veniti?

---

VIZUALIZĂRI: 2116 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI