La pas prin Făgăraș

TIPĂREȘTE

Recitesc programul alcătuit de mine pentru ceea ce ar fi trebuit să fie minicircuitul nostru în zona Avrig-Făgăraș planificat atunci când nu aveam cum bănui ce surprize ne va rezerva soarta. Pentru a evita aglomerația de pe Valea Prahovei, optaserăm pentru drumul spre Pitești, apoi pe Valea Oltului, spre Sibiu și de acolo spre Făgăraș, cu popasurile de rigoare. Una dintre cazări trebuia să fie la Hotel Bulevard din Făgăraș. N-a fost să fie așa. La Hotel Bulevard am ajuns mai târziu, cu ocazia circuitului Povești din Țara Făgărașului pe care l-am făcut în octombrie 2022. Nu am fost cazați acolo. Am servit doar o masă de prânz la restaurantul hotelului și ne-am întâlnit cu ghidul local pentru Șona - un sat situat la numai 8 km de Făgăraș, un sat despre care nu auzisem nimic până atunci și nu știam de ce este trecut pe harta turistică a zonei.

În Făgăraș nu am avut planificat un tur pietonal în adevăratul sens al cuvântului, dar pentru că am revenit de multe ori în oraș, puțin câte puțin, pietonal, am făcut cunoștință singuri cu așezarea de sub zidurile vechii cetăți medievale.

Orașul Făgăraș este situat pe DN1, la distanțe aproape egale de Brașov (66 km) și de Sibiu (76 km), pe malul Oltului, la poalele Munților Făgăraș. La ieșirea din oraș, spre Brașov, se află centrul geografic al României. Coordonatele acestui punct - conform specialiștilor - sunt: 45º50' latitudine nordică și 24º59' longitudine estică.

De-a lungul timpului, Făgăraşul a fost centrul politico-administrativ al ţinutului - reşedinţă de district (până în 1886), de comitat (1886-1918) și de judeţ (1918-1950). În 1968, în urma reorganizării administrativ-teritoriale, fostul judeţ Făgăraş a fost inclus în judeţul Braşov.

Aflată în umbra cetăţii medievale care a avut de înfruntat mai multe asedii și incendieri, așezarea zguduită de câteva cutremure mari, inundată de apele învolburate ale Oltului, decimată de ciumă și de alte boli, a avut mult de suferit. De aceea, în afara cetăţii care a rezistat peste veacuri, în Făgăraș nu vom găsi construcţii mai vechi de sec. XVII. Zestrea de monumente istorice datând din sec. XVII-XVIII este și ea foarte săracă. Programul de sistematizare a orașului Făgăraş a avut în vedere construirea unui centru civic într-un perimetru situat în zona de sud-vest a cetăţii, oferind astfel vizitatorilor posibilitatea de a parcurge, pe o suprafaţă restrânsă şi într-un timp relativ scurt, etape ale vechii şi ale noii istorii a localităţii. În triunghiul format de fosta piaţă, cetatea medievală şi noul centru civic vizitatorul poate realiza o călătorie în timp, de la vechea aşezare feudală la micul târg de odinioară şi la modernul oraș de astăzi.

Cetatea Făgărașului este fără îndoilală cel mai important obiectiv turistic din oraș și - desigur - nu a lipsit nici din programul nostru de vizite în grup. Am ajuns acolo în a doua parte a zilei, așa încât vizita la muzeu a fost făcută cam în viteză, mai ales în partea ei finală.

Știam că Cetatea Făgăraşului este cel mai impunător monument al ţinutului, unul dintre cele mai mari şi mai bine păstrate din ţara noastră şi chiar din Europa, de aceea, în programul planificat a-l efectua pe cont propriu, intenționam o cazare în oraș, aproape de cetate, putând astfel să o vizităm pe îndelete. Complexul feudal fortificat de la Făgăraş, început a se construi la finele sec. XIV, a cunoscut transformări și adăugiri succesive timp de aproape trei secole (până la mijlocul sec. XVII). Văzând-o astăzi, dându-i ocol și remarcându-i robustețea, n-ai crede că la început a fost doar o fortificaţie din lemn, înconjurată de un șant cu apă şi un val de pământ. Șanțul cu apă provenind din Olt încă mai există, iar ca să ajungi în cetate trebuie să-l treci pe unul dintre cele două poduri. Atunci când am fost noi acolo, accesul se făcea numai pe Podul Secundar, aflat pe latura opusă centrului civic, Podul Principal, cel dinspre Primărie, fiind supus unor lucrări de refacere.

Pentru importanța deosebită a acestui obiectiv, precum și pentru faptul că cetatea adăpostește Muzeul Ţării Făgăraşului "Valer Literat" - un alt obiectiv cultural important al orașului, am scris despre Cetatea Făgărașului un articol distinct.

Catedrala "Sf. Ioan Botezătorul" sau - mai simplu - biserica din centru, nu scapă vederii nici unui vizitator al orașului în primul rând pentru faptul că este amplasată în centru și în al doilea rând pentru că este frumoasă, strălucitoare și falnică.

Edificarea catedralei a început în 1995. Exteriorul este finalizat, dar în interior încă mai este de lucru. Construită în stil neobizantin, de dimensiuni considerabile (33 m lungime, 30 m lățime și 50 m înălțime), biserica placată la exterior cu calcar și cărămidă decorativă, în nuanțe de crem și roșcat, are toate cupolele aurite.

La intrare există un mic magazin de obiecte religioase, loc în care se pot face și donații sau se pot lăsa pomelnice. Am intrat cu toții în biserică. Nu am beneficiat de explicațiile unei persoane din partea locului, doar am admirat în tăcere și am fotografiat nestingheriți interiorul impresionant, deși nefinalizat. Imensa încăpere dotată cu scaune și bănci pentru credincioși este pardosită cu marmură deschisă la culoare, decorată din loc în loc cu simboluri creștine - peștii, porumbelul, vulturul, corbul, acvila, pomul vieții... Ferestrele mari permit luminii naturale să pătrundă în interior, așa încât fotografiile cu detalii ale interiorului ne-au reușit destul de bine.

Biserica având ca ocrotitori pe Sfântul Ioan Botezătorul, pe Sfinții Părinți Ioachim și Ana, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, pe Sfinții Martiri Brâncoveni și pe Părintele Arsenie Boca, are trei altare, toate deosebit de fin executate. Ușile împărătești ale altarului principal sunt adevărate lucrări de artă. Candelabrul din fața altarului este de asemenea impresionant.

Am lăsat pentru final mențiunea că biserica nu este pictată în interior. Fie pentru că încă nu sunt fondurile necesare, fie pentru că meșterii cei mai iscusiți nu au fost găsiți, pereții catedralei așteaptă de ani buni să fie decorați. Pe iconostas, în locurile în care - probabil - vor fi pictate chipuri de sfinți și scene religioase, în prezent sunt icoane.

Monumentul Eroilor aflat în partea de răsărit a bisericii, într-un spațiu deschis, ușor de remarcat, este un obelisc așezat pe un postament în trepte și omagiază eroii făgărășeni căzuți pentru țară.

Monumentul "Badea Cârțan" aflat lângă Casa Municipală de Cultură și lângă Primărie, pe Str. Mihai Viteazul, vis-à-vis de cetate, amintește de una dintre cele mai importante personalități ale Transilvaniei. Despre celebrul ţăran român, analfabet în anii adolescenţei, apoi autodidact, învățând să citească în timp ce mergea cu oile la păscut, luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, am aflat mai multe vizitând Muzeul Etnografic și Memorial "Badea Cârțan" din Cârțișoara. Vă recomand să-l vizitați dacă vă aflați în zonă.

Lângă monument, pe o placă, se pot citi câteva informații despre Badea Gheorghe Cârțan, iar pe soclul monumentului sunt inscripționate câteva cuvinte atribuite marelui Nicolae Iorga: "Cu gândul la frăția latină a cutreierat Europa cerând dreptate pentru poporul român".

Monumentul Doamnei Stanca - din Str. Mihai Viteazul, este un bust al Doamnei Stanca, soția lui Mihai Viteazul, sculptură realizată de Spiridon Georgescu în 1938, la propunerea lui Nicolae Iorga, prin "Gruparea Femeilor Române" filiala Făgăraș. Pe soclul monumentului stă scris: "Aici a suferit toate umilințele și amenințările, pentru că a cerut dreptate neamului său, chinuită și apoi veșnic nemângâiata soție a lui Mihai Viteazul, Doamna Stanca. "

Despre clădirile moderne ale orașului Făgăraș nu vreau să vorbesc. Sunt la fel ca în toate orașele. Blocuri de locuit, magazine la parter... Le putem descoperi și singuri, într-o simplă plimbare.

Hotel Bulevard - Făgăraș este însă una dintre clădirile noi, moderne, care ar trebui menționată. Beneficiind de o amplasare privilegiată în oraș, la intersecția a două străzi importante, vis-à-vis de Catedrala "Sf. Ioan Botezătorul", Hotelul Bulevard ne-a oferit un prânz bun în restaurantul său de la parter. Pentru că nu am fost cazați acolo, nu știu cum sunt serviciile pe care le oferă, dar cred că din balcoanele împodobite cu flori ale camerelor, oaspeții se pot bucura de frumoase vederi asupra Cetății Făgărașului și a centrului orașului. Restaurantul hotelului, cu o capacitate de aprox. 200 de locuri, oferă preparate din bucătăria românească tradițională.

Tot aici, după cum spuneam, ne-am întâlnit cu ghidul local pentru satul Șona, obiectiv la care urma să ajungem în partea a doua a zilei.

Cei care au mai mult timp la dispoziție în Făgăraș, pot vizita Biserica evanghelică din oraș, Casa Micu-Klein - locuința episcopului român unit Ioan Inocențiu Micu-Klein în perioada 1729-1737 sau pot încerca să găsească Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, lucrare realizată în 1931 de sculptorul Dănilă Scheneider.

Iar când vă plimbați pe străzile orașului, amintiți-vă că pe acolo au trecut atâtea și atâtea personalități ale istoriei noastre - voievozi și principi, importanți oameni de cultură, oameni politici, dar și oameni simpli..., oameni care au fost.

---

VIZUALIZĂRI: 530 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI