Sibiu – (still) love at first sight

TIPĂREȘTE

Cu un an in urma am scris acest articol vezi impresii pe care l-am numit “Sibiu – love at first sight” si chiar daca nu era prima data cand ajungeam acolo, si clar, nici dupa aceasta vizita nu voi gandi altfel, nu aveam cum sa nu pun un titlu similar, daca ai ajuns macar o data in Sibiu, te vei indragosti iremediabil de acest oras, asa mi s-a intamplat si mie.

De data aceasta insa, prin Sibiu ne-am plimbat printre picaturi si nu numai de ploaie. Vineri seara dupa ora 10 (dupa cina), ne-am plimbat scurt, pana in zona unde avea sa se deschida Targul de Craciun, apoi la hotel si la somn. Sambata dimineata dupa micul dejun am plecat spre Biserica evanghelica fortificata din Cristian despre care v-am povestit aici vezi impresii apoi am mers sa vedem Muzeul de icoane pe sticla vezi impresii, si in timp ce eram acolo, tocmai ne pregateam spre urmatoara destinatie cand ne-a sunat flacaul sa ne intalnim la pranz, asa ca am amanat urmatoarea destinatie pe urmatoarea ocazie la Sibiu, si am revenit in oras. Cum restaurantul ales era aproape de hotel, am lasat masina in parcarea hotelului si pentru ca mai aveam ceva timp la dispozitie, am zis sa dam o raita prin parc. Sa dam o raita prin parc e impropriu spus, mama a ramas pe o banca sa nu o mai alerg eu, iar sotul a ramas la conversatie cu o cunostinta. La intrarea in parc se afla si unul dintre restaurantele Super Mamma (am dat si noi o raita pe acolo, o sa va povestesc si despe el), si tot la intrarea in parc se afla o sursa de apa, moderna, o sa o vedeti in poze.

Tot la intrarea in parc, se afla un panou informativ in care sunt prezentate doua desene sub care este povestea acestor locuri unde se afla in trecut Poarta Cisnadiei. Astfel, acest panou spune: “Poarta Cisnadiei. Cel doua acuarele executate de mesterul brutar Johann Bobel in ani 1836 – 1838 reprezinta Poarta Cisnadiei, una dintre cele patru porti ale orasului, care s-a aflat in capatul de Vest al strazii Cisnadiei – azi strada Nicolae Balcescu. Aceasta poata a fost demolata in 1839 impreuna cu alte fortificatii ale orasului medieval. In caz de asediu poarta rma sa fie aparata de 33 de oameni, fiind in grija beslei macelarilor. Spre Sud s-a aflat o cazarma, constructie realizata in 1807 pentru adapostirea militarilor din armata austriaca, cunoscut fiind faptul ca Sibiul a fost dupa Viena a doua garnizoana a imperiului austriac. Aceasta cazarma a fost construita de sibieni pentru a scapa de obligativitatea incartiruirilor in casele cetatenilor. Ea a fost demolata in 1987.”

Asadar, am luat usor la pas parcul, o zi de toamna frumoasa si un parc linistit. Pomi batrani care acopereau aproape parcul cu coroanele lor, pe jos un covor de frunze in cele mai fumoase culori, o placere sa te plimbi. Parcul nu este mare, insa pe aleile lui sunt busturile a numeroase personalitati, si cu informatii puse la dispozitia turistilor. Astfel incat asa cum am mers eu prin parc am trecut pe langa busturile lui: Timotei Cipariu, Andei Muresanu, Andrei Saguna, George Baritiu, Iacob Bologa, Gheorghe Lazar, Badea Cartan Gheorghe, August Treboniu Laurian, Octavian Goga, Emanuil Gojdu, Ioan Slavici, Alexandru Vaida Voevod.

Parcul este incadrat pe laturile sale de diverse cladiri in care se afla Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, Directia de Sanatate Publica a Judetului Sibiu, Biblioteca Judeteana Astra, o cladire minunata, cu doua statuete ce strajuiesc intrarea in cladire, dar si o cladire mai noua a acestei biblioteci aflata in capatul parcului, dupa care traversand strada ajungi la Biserica Evanghelica Sf Ioan, Casa Teutsch, libraria-cafenea Erasmus (cu un loc in curte minunat pentru parintii ce vor sa bea o cafea in curte in timp ce copiii lor se joaca).

In parc sunt si locuri unde amatorii de sah isi pot petrece timp in aer liber dar in mijlocul naturii. Tot din parc daca privesti cladirile din jur, remarci ce case frumoase se afla in aceasta zona.

Dupa ce am mancat de pranz mama s-a intors la hotel iar eu mi-am luat sotul de o aripa si am pornit sa mai descoperim cate ceva din Sibiu, prima oprire a fost in Piata Mare unde am intrat puin in Biserica parohiala romano-catolica Sfanta Treime, o biserica construita intre anii 1726 -1733. Biserica este minunata, nu am sa o descriu insa pentru ca as folosi cuvinte care ar fi mici fata de frumusetea prezentata, asa ca va rog sa va uitati la poze. Despre ce mai este in aceasta zona, in Piata Mica, am mai povestit prin articolele mele despre Sibiu, acum am vrut ca macar putin sa depasesc perimetrul, asa incat la brat cu sotul meu (pe mama o iertasem de tarat dupa noi pe scari sus-jos, mi-am chinuit doar sotul) asa ca primul drum a fost pe scarile care coboara in dreptul Podului Minciunilor, asa ca putin cate putin am incerca sa descoperim si aceasta zona, cu case vechi, unele destul de paraginite aratand cum au trecut anii peste ele, altele fiind refacute, unele transformate chiar in mici pensiuni. Aicia ar trebui mentionat ca nici refacerea acestor case nu este tocmai usoara avand in vedere ca fiind in zona istorica, ar trebui folosite anumite materiale, asa ca refacerea chiar ar fi costisitoare. Am ajuns si pe strada Azilului, una dintre mai vechi strazi din Sibiu, nume pe care si l-a luat de la azilul ce a existat pe aceasta strada din secolul XIII.

Si am ajuns si la Piata Dragoner, considerata cea mai veche piata din Sibiu, care isi are numele dupa cum am citit: “Istoricii spun că intersecţia străzii 9 Mai cu strada Ocnei a primit numele de Piaţa Dragoner, după Straja Dragonilor (Dragonerwache) care a funcţionat aici intre 1687-1710. Iniţial, pe acest areal se aflau două case. La mijlocul sec. XIX, casa din faţă a fost demolată pentru lărgirea pieţei Dragoner, iar casa din spate a fost reclădită, construcția primind o serie de elemente baroce şi neoclasice.” Daca ceea ce am pozat este casa din spate, este o casa care odata a fost frumoasa, acum este parte din istorie. Am luat-o inapoi spre Podul Minciunilor, pentru ca de data aceasta sa mergem pe sub pod si sa il admiram si din aceasta perspectiva.

Despre acest pod metalic construit in 1859 s-au spus multe si pe wiki chiar este un articol special ro.wikipedia.org/wiki/Pod ... nilor_din_Sibiu asa ca nu am sa mai insist. Vreau doar sa va spun ca in zona acestui pod este chiar si o toaleta in caz ca aveti nevoie si parea ingrijita. Am ajuns si in Piata Mica si ne-am zis sa descoperim si o alta zona, asa incat am coborat scarile pe langa Casa Calfelor, descoperind o alta zona pierduta in timp, case vechi, magazine traditionale in vitrina carora vezi obiecte minunate, Am descoperit in aceasta zona si mici pensiuni sau restaurante, unul dintre ele mi-a atras atentia prin felul in care se punea in valoare prin decoratiuni (Taverna Akropolis), am luat-o inapoi spre Pasajul Scarilor si nu am putut sa nu remarcam un restaurant “Butoiul de Aur” care este cunoscut ca fiind cel mai vechi restaurant din Romania, datand din 1542.

Am strabatut agale zona, descoperind case vechi, case in care au locuit diverse personalitati, cladiri in care sunt diverse institutii publice, strada preferata fiind Centumvirilor.

Ne-am plimbat pana ne-a ajuns din urma seara cand mai de voie mai de nevoie ne-am indreptat spre hotel, bucurosi insa ca reusisem in sfarsit sa descoperim zone pentru care pana acum nu avusesem timp. Sibiul mai are multe locuri de descoperit si de abia asteptam urmatoara ocazie sa ajungem pe acolo, dar pana atunci va invit la poze si sa ne auzim numai de bine.

---

VIZUALIZĂRI: 1489 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI