Târgu Ocna - oraș turistic

TIPĂREȘTE

În drum spre Slănic Moldova, trecând prin Târgu Ocna - orașul aflat la numai 18 km distanță, nu poți să nu oprești pentru un popas oricât de scurt. Târgu Ocna este orașul atâtor curiozități. Știați că Târgu Ocna - atestat documentar din 1410 - a fost (în sec. XV) primul și singurul centru de exploatare a sării din Moldova, că a exportat sarea - "aurul alb" - timp de câteva secole pe trei continente (Europa, Asia și Africa) și că în grădina lui Nastasache de la poalele Muntelui Măgura au fost descoperite izvoare minerale în 1846? Acestea au fost captate abia în 1888, Târgu Ocna devenind mai apoi stațiune balneoclimaterică (1894). Prima sondă de foraj mecanic din țara noastră și a treia din lume, la Târgu Ocna a fost pusă în funcțiune, în 1861. La Poieni - cartier mărginaș al orașului - aproape de șosea, din mersul mașinii, poți vedea macheta acestei sonde.

Și pe plan spiritual Târgu Ocna are cu ce se lăuda. Orașul are cel mai mare număr de biserici raportat la numărul de locuitori - 30 de așezăminte religioase pentru 11.300 de locuitori. De asemenea, este orașul cu biserici la trei niveluri: la cota 0 - cele mai multe, la cota 240 m adâncime - Biserica "Sf. Varvara" din mina Trotuș și la cota 560 m altitudine - Mănăstirea Măgura Ocnei și Schitul Cireșoaia.

Orele fiind destul de înaintate atunci când am trecut pe acolo, noi nu am mai făcut popasul programat. Am tăiat orașul în lung, atenți doar la circulație, dar hotărâți ca în una din zilele următoare să revenim pentru obiectivele propuse.

Între timp, vizitând Monumentul Eroilor de pe Măgura Ocnei, am căpătat și o hartă a orașului, un ajutor neprețuit în căutările noastre. Mai fuseserăm la Târgu Ocna, ultima oară în 2017 cu ocazia Întâlnirii AFA de la Slănic Moldova. Atunci, am vizitat salina în grup, de aceea de astă dată am decis să ne concentrăm pe celelalte obiective, iar la salină să mergem din nou numai dacă timpul ne va permite.

Dar, ce am vizitat la Târgu Ocna? Mai întâi cele două monumente istorice de interes național - ansamblul Bisericii "Sfântul Nicolae" și fosta Mănăstire Răducanu, apoi Muntele Măgura cu cele două obiective importante ale sale - Monumentul Eroilor și Mănăstirea Măgura Ocnei. O abatere la Poieni pentru Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial a încheiat ziua.

Ansamblul Bisericii "Sfântul Nicolae" alcătuit din două monumente de arhitectură (Biserica Sf. Nicolae construită în 1580, cu modificări în 1768 și 1883 și zidul de incintă datând din 1768) și un monument memorial (ansamblul memorial 1916-1918 realizat în 1932), se situează aproape de centru, pe Str. General Eremia Grigorescu, nr. 2.

Biserica Sf. Nicolae a fost ridicată de preotul Vasile Harapu și hatmanul Vasile Ruşeţ (urmaş al domnitorului Antonie Ruşeţ și strămoş al doamnei Elena Cuza) în perioada 1758-1772. Cu elementele decorative din care abia mai întrezărești ceva, această construcție a fost frumoasă la vremea ei. A avut și un turn pe pronaos, înalt de 14 m, care - în timpul bombardamentului din 1917 - s-a prăbușit, biserica fiind grav avariată. Nu știu cum arată biserica în interior, lăcașul fiind închis atunci când am fost noi acolo și probabil închis permanent dat fiind faptul că este aproape o ruină.

În curtea bisericii se află monumentul şi cimitirul eroilor căzuţi în Primul Război Mondial în luptele de la Coșna și Cireşoaia din vara anului 1917. Cimitirul cu Tunuri, cum mai este denumit datorită celor două tunuri care străjuiesc intrarea, este locul în care își dorm somnul de veci 69 de eroi. Poarta încuiată nu permite accesul în curte și nici în cimitir, dar prin gardul metalic se poate vedea și fotografia foarte bine.

În apropiere se află Cimitirul ostașilor sovietici în care există un monument central, o placă comemorativă și câteva pietre funerare perfect aliniate, cu steaua roșie și cu numele celui căzut înscris cu caractere rusești.

Fosta Mănăstire Răducanu astăzi Biserica "Buna Vestire", numită mai simplu Biserica Răducanu a fost încă unul din obiectivele la care voiam neapărat să ajungem. Este ușor de găsit, în oraș fiind mai multe indicatoare care te dirijează spre fosta Mănăstire Răducanu de pe strada cu același nume.

Lăcașul a fost construit de marele logofat Ion Buhuș și Pavăl, un târgoveț bogat, pe la anul 1694. Într-un document datat 9 august 1777, Ilinca Racoviță menționează că biserica a fost înălțată de bunicul ei, Ion Buhuș - mare logofăt, și refăcută în 1763 de tatăl ei, Radu Racoviță. În pisania care se află deasupra ușii de la intrarea în pridvor, descifrăm: "Veleat 7271… Radu Racoviță vel logofăt, cu a lui soție, ctitori sunt cu fiica lor Ilinca, la această biserică preasfântă. … Après avoir reglé les fortunes publiques ges j' ai donné des leçons aux plus grands politiques. "

Textul francez despre care auzisem că se află în pisanie a fost unul dintre motivele pentru care am vrut să ajungem la fosta Mănăstire Răducanu. Aflasem că este singura biserică din țară la care se poate vedea așa ceva. Pisania cu text francez este o dovadă că marele logofăt Radu Racoviță era nu doar un boier cult pentru vremea aceea, dar și un bun cunoscător al treburilor politice.

Devenit biserică de mir în 1890, lăcașul a beneficiat de lucrări de reparatii - acoperirea cu tablă și pictarea interiorului bisericii. Pentru că atunci când am fost noi acolo, într-o vreme cu ploaie ușoară, o mulțime de oameni aștepta începerea unei slujbe de înmormântare, se înțelege că nu am intrat în biserică și de aceea nu pot spune nimic despre arhitectura și despre pictura sa interioară. La exterior, biserica este decorată simplu, doar cu un brâu care o înconjoară și cu terminațiile ferestrelor în formă de acoladă. Turla octogonală, împodobită cu arcaturi, are patru ferestre și este așezată pe două baze - una stelată, cu opt vârfuri și alta pătratică.

Incinta vechii mănăstiri încă mai păstrează (pe laturile de est, vest și nord) zidul de peste 5 m înălțime, prevăzut cu metereze, un turn cu gang boltit în partea estică și un al doilea turn, mai mic, în partea nord-vestică.

Lângă biserică, este expus un clopot turnat în Sfântul Munte Athos. Inscripția în limba greacă: "S-a reînnoit a patra oară clopotul cel mare al Sfintei Mănăstiri Răducanu, din evlavioasa Ocna, cu cheltuiala prea cuviosului arhimandrit chir Meletie egumenul acestei mănăstiri și a ieromonahilor Gheorghe, Visarion și a tuturor, cu metalul și banii Elisavetei din Ocna, spre pomenirea lor. 1810, nov. 10".

În exterior, lângă peretele sud-estic al bisericii, se află mormântul marelui om politic și scriitor, Costache Negri (1812-1876) și al surorilor sale Zulnia și Catinca. Doamna Elena Cuza a adăugat mormântului o stelă funerară cu inscripția: "Vaduva lui Vodă Cuza cu iubiții săi fii la C. Negri. Durerea eternă spre pomenire, 11 octombrie 1877".

Prieten bun cu Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri a sprijinit toate acțiunile și reformele domnitorului Unirii. Prin misiunile pe care le-a avut peste hotare, Costache Negri poate fi socotit primul diplomat al Principatelor Române. După înlăturarea domnitorului Cuza, s-a retras în casa sa de pe malul Trotușului. Aici a primit - în august 1886 - vizita principelui Carol I. Astăzi casa lui Costache Negri din Târgu Ocna nu mai există. S-a prăbușit la cutremurul din 1901.

De menționat că, în afara incintei, dincolo de șosea, se află un monument ridicat în 1910 în memoria "fiilor Târgului Ocnei căzuți eroic în Războiul de Independență (1877-1878) ". De o parte și de alta a monumentului sunt amplasate două tunuri.

Muntele Măgura cu cele două obiective importante ale sale - Monumentul Eroilor și Mănăstirea Măgura Ocnei nu trebuia nicidecum ratat. Muntele Măgura declarat - prin HG 2115/30.11.2004 - Rezervație Naturală (în suprafață totală de 89,70 ha) face parte din Situl Natura 2000 Măgura - Târgu Ocna.

Despre cele două obiective principale ale sale Monumentul Eroilor de pe Măgura Ocnei, ridicat în 1925-1928 la altitudinea de 504 m, monument care comemorează jertfa a peste 14.000 de eroi căzuți la Coșna și Cireșoaia în 1917, precum și despre Mănăstirea Măgura Ocnei transformată în spital de campanie în timpul războiului, nu voi mai scrie pentru că am făcut-o deja în alte articole.

La poalele Muntelui Măgura se află Parcul Măgura cunoscut în trecut sub denumirea de Grădinile Nastasache. Aici se află cele 7 izvoare cu ape minerale de interes terapeutic descoperite în 1846.

Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial din Poieni este un alt obiectiv care merită a fi menționat aici. În drum spre Poieni, un cartier mărginaș al orașului Târgu Ocna, pe malul râului Trotuș, lângă șosea, poate fi văzută macheta primei sonde din România săpată prin foraj mecanic în anul 1861, sondă pusă în funcțiune de francezul Olivier de Lalande cu ajutorul țaranilor lucrători. Macheta a fost ridicată la 1 mai 1977 în cinstea petroliștilor, la a 25-a aniversare a Întreprinderii de Foraj Târgu Ocna.

E greu să oprești în apropierea machetei deoarece o porțiune de drum este surpată și se circulă cu dificultate, doar pe un singur sens, pe o improvizație laterală, îngustă și pietruită, dirijată cu semafor.

Poieni - Monumentul Eroilor din Primul Război Mondial. La ieșirea din Târgu Ocna spre Comănești, urmând Calea Trotușului, după numai câțiva kilometri ai ajuns în Poieni. Pe partea stângă a șoselei, sus, pe deal, se află Monumentul Eroilor ridicat de Societatea "Cultul Eroilor" în 1934 pentru comemorarea ostașilor jertfiți pe dealul Cireșoaia în 1917. Amenajat de o parte și de alta a monumentului, cimitirul împrejmuit cu zid de piatră este locul în care odihnesc 80 de ostași-eroi din Regimentele 17 Infanterie, 19 Infanterie, 1 Vânători de Munte și altele.

Pe obeliscul de lângă osuar, sub inscripția "Aici odihnesc ostași necunoscuți" se pot citi versurile lui Mircea D. Rădulescu, aceleași înscrise și pe mormântul eroului necunoscut de la Monumentul Eroilor de pe Măgura Ocnei:

Despre Monumentul Eroilor de la Poieni mai trebuie menționat că la marginea șoselei există loc în care se poate parca. Nu este amenajat. De aici, pe o scară rudimentară, din piatră, se ajunge la intrarea de unde, pe alte trepte, poți ajunge până lângă obelisc și criptă.

Ce mai poți vedea la Târgu Ocna?

N-am amintit nimic despre Salina din Târgu Ocna, pentru unii vizitatori ai orașului poate cel mai important obiectiv. Vizitată în grup, cu ocazia Întâlnirii AFA 2017, de astă dată nu am mai fost acolo. Nu am mai avut timp. Am amânat pentru următoarea zi, dar - din păcate - a doua zi, ultima din minivacanța noastră la Slănic Moldova, a plouat (cu intermitențe) cam tot timpul. Ne-am petrecut vremea în incinta complexului unde am fost cazați și în împrejurimile lui.

Cred însă că Salina din Târgu Ocna nu trebuie ratată mai ales dacă te afli pentru prima oară în oraș. În pântecul pământului sunt galerii dotate cu tot felul de facilități pentru a-ți petrece timpul în mod agreabil (locuri de joacă pentru copii, mașinuțe, spații pentru lectură, tenis de masă și alte sporturi, restaurant, un muzeu al sării, un centru medical, o sală de spectacole, o biserică - Biserica "Sf. Varvara", ocrotitoarea minerilor, lăcașul situat la 240 m adâncime, fără turlă, dar cu o boltă adâncită în tavanul de sare). Despre Salina din Târgu Ocna am scris câteva rânduri în articolul În drum spre Slănic Moldova de acum patru ani.

Ori de câte ori vine vorba despre Târgu Ocna sau despre mina de sare de acolo, îmi amintesc de faptul că prima oară am fost acolo cu școala. Excursia prin Regiunea Bacău - conform împărțirii administrativ-teritoriale din vremea aceea - excursie la care participam și eu, avea înscris în programul său și Salina Târgu Ocna, dar n-am văzut salina atunci. Aveam 11 ani și am fost considerată prea mică pentru a coborî în galeriile subterane. Împreună cu ceilalți copii (ca și mine, prea mici) am așteptat pe iarbă întoarcerea celorlalți, mai mari. Acum, după mai bine de jumătate de secol, copiii de 11 ani nu mai sunt considerați prea mici pentru a vizita Salina Târgu Ocna. Au chiar și locuri de joacă amenajate acolo.

Ce altceva se mai poate vedea în Târgu Ocna?

Dacă nu sunteți interesați de turismul ecumenic, obiectivele religioase fiind foarte multe în oraș (Biserica "Adormirea Maicii Domnului", fosta Mănăstire Precista - 1662, Biserica de lemn Cuvioasa Parascheva - sfârșitul sec. XVI, Schitul Sf. Cuvios Eftimie cel Mare - înălțat în anul 2000 pe dealul Cireșoaia în memoria ostașilor jertfiți aici, Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena - 1824, cu cimitirul penitenciarului și troița dedicată deținuților politici anticomuniști), atunci puteți face o plimbare în Zona Pietonală de pe Str. Carol I, în trecut strada cu prăvăliile evreiești, puteți vedea Gara Salina, a doua gară a orașului, construită în 1989 sau puteți admira Palatul Administrativ - Primăria construită în 1910-1912, cu etaj și foișor, una dintre cele mai frumoase clădiri din județ.

---

VIZUALIZĂRI: 1453 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI