ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 05.04.2017
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
MAR-2017
DURATA: 3 zile
cuplu fara copii
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
90.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

O zi în Tîrgu Ocna și împrejurimi

În drum spre Slănic Moldova

TIPĂREȘTE

Despre Întâlnirea AmFostAcolo care a avut loc la Slănic Moldova în zilele de 17-19 martie 2017 îmi propusesem să nu scriu nimic. Am considerat că noilor veniți - celor care plini de emoție ni s-au alăturat acum pentru prima oară - trebuie să li se acorde întâietate și un spațiu cât mai larg pentru a-și exprima bucuria că au fost cu noi. Articolul meu (nejustificat de întârziat) nu se dorește deci o relatare a evenimentului atât de mult așteptat la care am participat și eu. El se vrea doar o trecere în revistă a unor obiective turistice demne de a fi onorate cu măcar puțin din timpul nostru atunci când suntem în drum spre Slănic Moldova.

Podul de piatră al lui Ștefan cel Mare

E multă vreme de când soțul meu care (din motive profesionale) face anual un drum la Onești, mă îndeamnă să-l însoțesc măcar o dată. Cunoscându-mi preferințele de natură turistică, mă ademenea întotdeauna cu un obiectiv care - afirma cu tărie - avea să-mi placă. Era vorba despre un pod istoric, un monument mai puțin cunoscut a cărui existență o semnalase din goana mașinii, dar pe care nu-l vizitase niciodată pentru că nu avusese timpul necesar. E drept că nici acum nu stăteam prea bine cu timpul. Plecați cu întârziere din București, mereu cu ochii pe ceas pentru că trebuia să ajungem la Slănic la ora 18.00, ne-am permis un moment de răgaz pentru podul monumental. Citisem câte ceva despre Podul de piatră al lui Ștefan cel Mare aflat lângă șoseaua care leagă orașele Adjud și Onești. Pe partea dreaptă, la kilometrul 24, între satele Căiuți și Negoiești, în vale, spre apa Trotușului, se poate vedea chiar din mersul mașinii un soclu (nu un monument întreg) împodobit cu coroane, singurul marcaj al locului în care zace ascuns în bălării podul medieval. Istoricii spun că podul de piatră care trece peste Gârbovana, un afluent de dreapta al râului Trotuș, a fost construit din porunca lui Ştefan cel Mare în anul 1495.

De ce a avut nevoie domnitorul moldovean de acest pod, cât timp a fost necesar pentru edificarea lui, cum a fost construit și cât a costat această construcție ("un kertic domnesc de 2000 oca sare") se poate afla de pe internet așa cum de altfel am aflat și eu citind câteva articole chiar înainte de a ajunge acolo. Nu voi intra în amănunte prea tehnice pentru că nu acesta este scopul articolului de față. Vreau să menționez totuși că trecerea timpului și-a pus serios amprenta asupra construcției vechi de peste 500 de ani, multiple renovări și întăriri fiindu-i necesare.

Mai vreau să subliniez că vechimea podului este uneori pusă la îndoială. Cei mai mulți istorici îl atribuie perioadei lui Ștefan cel Mare, dar Radu Rosetti (1853-1926), istoric, scriitor și politician, moșier la Căiuți, cunoscător al locurilor în care și-a petrecut o bună parte din viață, susține că podul de la Gârbovana este în întregime construit în timpul lui Mihail Sturdza, la o distanță de 8-10 m de vechiul pod al lui Ștefan, ale cărui rămășițe încă mai puteau fi văzute pe la începutul anilor 1900. Dar, pentru noi, vizitatorii de rând, important rămâne că podul istoric pe care îl vedem astăzi - de 14 m lungime, 8 m lățime și 11 m înălțime - inclus pe lista patrimoniului cultural național, zace uitat, acoperit de bălării.

Cum am ajuns acolo? Am lăsat mașina la șosea, aproape de panoul indicator al monumentului istoric, apoi pe lângă un canton părăginit, am traversat cele două linii de cale ferată. Drumul șerpuind prin sat este la început pietruit, apoi de pământ, cu șleauri și multe gropi. N-aș recomanda deplasarea cu mașina. Dacă timpul este frumos, o plimbare pietonală de fix 12 minute este cât se poate de plăcută. E drept că pare că te pierzi în pustietate, neexistând nici un indicator care să confirme că te afli pe drumul cel bun. Dacă ai inspirația să întrebi localnicii mai înainte de a trece de ultimul rând de case, vei afla că trebuie să cobori o pantă, iar în vale vei vedea un monument, de fapt un soclu, adică un monument fără cap. Se spune că prin anii '70-'80 s-a încercat ridicarea unui bust al voievodului Ștefan acolo, lângă pod, dar - din motive necunoscute - treaba a rămas neterminată. Câteva coroane din flori de plastic, decolorate de soare, de zăpezi și ploi, împodobesc soclul de ciment pe care nu se află nici o inscripție. Tot de la localnici am aflat că s-a făcut o scară (a cărei balustradă a dispărut) care-ți permite studierea și fotografierea podului pe partea din amonte, dinspre calea ferată. Podul nu are parapeți și este atât de înierbat încât tot căutându-l poți descoperi că te afli chiar pe el.

Pe amatorii de obiective mărețe, somptuoase, Podul de piatră al lui Ștefan cel Mare de pe Gârbovana poate că nu-i va impresiona. Nu trebuie să uităm însă că el este o părticică a trecutului nostru, o mărturie a faptului că domnitorul moldovean a lăsat posterității nu doar lăcașuri de cult și cetăți fortificate, ci și câteva poduri - importante construcții pentru Moldova medievală.

Biserica din Borzești

La Borzești, localitate inclusă actualmente în municipiul Onești, am poposit la întoarcerea de la Slănic Moldova. Intenționam să vizităm biserica înălțată de Ștefan cel Mare la Borzești - locul nașterii și copilăriei sale. Această biserică este singurul lăcaș de cult edificat nu pentru a comemora victoria în urma unei bătălii, ci în amintirea prietenului său din copilărie răpus de năvălitorii tătari. Vă mai amintiți, desigur, legenda "Stejarul din Borzești". Această legendă pare că învie de cum treci de poarta sfântului lăcaș. Bustul marelui voievod aflat în fața Muzeului de Cultură şi Artă Religioasă, scenele din pictura pronaosului, icoana cu chipul lui Iisus vandalizată de tătari, clopotnița cu simbolica rădăcină, toate amintesc de legendarul stejar pe locul căruia a fost înălțată biserica.

Pentru că începuse să burnițeze, de teama unei ploi adevărate, am străbătut în grabă aleea, am fotografiat fațada cu ocnițe și firide, precum și originala clopotniță din lemn, apoi am intrat în biserică. Slujba tocmai se terminase.

Pisania aflată sus, în partea dreaptă a intrării, spune că Ștefan a construit biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" împreună cu Alexandru, fiul său cel mare, între 9 iulie 1493 și 12 octombrie 1494, deci într-un an, trei luni și trei zile. Ca și multe alte ctitorii ștefaniene, biserica din Borzești nu are turlă și nici nu a fost pictată inițial. Pictura actuală datează din 2004 și se datorează meșterului Grigore Popescu. Mi-a plăcut foarte mult zugrăveala pereților bisericii de la Borzești. În afară de chipuri de sfinți înfățișați conform iconografiei ortodoxe, pronaosul este decorat cu scene din viața domnitorului, iar în jurul unei ferestre, un ochi avizat va descoperi scena legendară a spânzurării lui Gheorghiță de ramurile stejarului și uciderea lui de către tătari. Tot în pronaos se află icoana cu Iisus Hristos scrijelită de profanatorii tătari, precum și mormântul Irinei Rosetina, cea care a făcut mai multe danii bisericii, cu o placă funerară frumos lucrată în marmură. În colțul în care se află mormântul, am văzut afișate taxele pentru vizitare: 5 lei/persoană - adulți, 2 lei/persoană - elevi și studenți. Nimeni însă nu ne-a pretins vreo plată. Dar nici nu am beneficiat de un ghidaj de specialitate.

Prin ușa scundă, specifică ctitoriilor vremii, deasupra căreia se poate citi testamentul binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt, am pătruns în naos. Catapeteasma din piatră, pictată în întregime, este un gen pe care eu nu l-am mai întâlnit și pot spune că din punct de vedere al realizării artistice mi-a plăcut foarte mult.

Din biserică, cu 5 lei, am achiziționat un pliant având pe o parte ctitoriile atribuite lui Ștefan cel Mare, toate însemnate pe o hartă a Moldovei din timpul marelui voievod, iar pe cealaltă parte arborele genealogic al lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Studiindu-l am aflat obârșia marelui voievod, dar și până unde, în ce familii regale europene, mai curge sângele lui Ștefan.

Cu regret, nu am putut vizita Muzeul de cultură și artă religioasă pentru că era închis atunci când am fost noi acolo. Aflaserăm că muzeul găzduit de o veche școală adăpostește interesante și valoroase scrieri, icoane și obiecte religioase datând din sec. XIV-XIX. În schimb, prin bunăvoința unui localnic, în cimitirul bisericii am reperat imediat mormântul Mariei Bogdan, fiica lui Vasile Alecsandri. Aceasta a locuit în conacul din apropierea bisericii, pe moșia pe care tatăl poetului o cumpărase la Borzești și care i-a fost dăruită mai târziu. Am aflat că în prezent conacul a devenit un restaurant (denumit - cum altfel decât "Stejarul din Borzești"?), dar cum ploaia ne alunga, nu am făcut cercetări în acest sens.

Salina Târgu Ocna

Salina din Târgu Ocna este un obiectiv pe care nimeni n-ar trebui să-l rateze dacă se află prin zonă. Am fost acolo în dimineața zilei de sâmbătă, în intervalul de timp rezervat pentru vizite în împrejurimile stațiunii Slănic Moldova. Incertitudinile din viața personală m-au făcut să nu mă angajez la excursia cu autocarul organizată pentru membrii AFA. Cu mașina personală, am plecat din Slănic, iar la intrarea în Târgu Ocna ne-am angajat pe drumul lateral stânga. Acest drum este foarte prost. Nu mă așteptam ca pentru a ajunge la un obiectiv turistic atât de important, în același timp bază de tratament pentru intrarea căreia se percep sume mari chiar și pentru copii, să treci prin atâtea spărturi și denivelări pline cu apă. Cu 20 lei/persoană - adulți, 18 lei/persoană - elevi sau grupuri, validând biletul, am trecut prin turnicheți și am coborât la intrarea în mină. Autobuze cu roți albite de sare preiau vizitatorii, iar după un parcurs de 3 km prin galerii subterane întortocheate, destul de slab iluminate, îi lasă la intrare. La biserica închinată Sf. Varvara - ocrotitoarea minerilor, slujba era în desfășurare, dar nimeni nu rămânea acolo prea mult timp. Chiar dacă această biserică nu are turlă, în tavanul de sare a fost scobită o boltă care a fost ulterior pictată.

Este impresionantă această realizare din pântecul pâmântului. Galeriile se înșiruie una după alta, înalte, iluminate, dotate cu tot felul de facilități pentru a-ți petrece timpul în modul cel mai agreabil cu putință. Locuri de joacă pentru copii, mașinuțe, spații pentru lectură, tenis de masă și alte sporturi, restaurant, un muzeu al sării, un centru medical, dar și o sală de spectacole, iată ceea ce poți vedea în Salina de la Târgu Ocna. În sala de spectacole "Florin Piersic" am rămas câteva minute bune. Nu era nici un spectator, dar pe ecran rula fără contenire un film documentar foarte interesant în care se prezenta toată istoria exploatării de sare de la Târgu Ocna, dar și a amenajării impresionantelor galerii pentru a-i putea primi pe vizitatorii turiști sau persoane la tratament. Muzeul sării este de asemenea interesant prin exponate (unelte de minerit, scheme, imagini, fragmente de minereu), dar și prin informația scrisă. N-am știut niciodată că minerii aveau un imn al lor și nici cât de importantă este sarea pentru umanitate.

Mă opresc aici. Știu că ar mai fi multe de spus, așa cum știu și că ar mai fi și alte locuri interesante de vizitat în împrejurimi. Timpul a fost scurt, iar noi - veniți la Slănic Moldova pentru Întâlnirea AmFostAcolo 2017 - trebuia să ne rezervăm timp și energie pentru festivitățile de seară.


---
Trimis de iulianic in 05.04.17 17:30:20
Validat / Publicat: 05.04.17 20:42:58
VIZUALIZĂRI: 1745INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în TÎRGU OCNA [BC].
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P20 Biserica din Borzești - Muzeul de cultură și artă religioasă și bustul lui Ștefan.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 34850 PMA (din 37 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

mishu [05.04.17 21:04:53] »

@iulianic: Niciodata nimic nu este mult prea mult, astfel incat acest articol este mai mult decat bine venit, iar pozele minunate. Felicitari, votat cu mare drag.

Mitica49 [05.04.17 21:58:34] »

@iulianic: Trebuie să recunosc, spre rușinea mea, că am trecut de foarte multe ori prin această zonă, însă niciodată nu am catadicsit să oprim mașina și să ne deplasăm pentru a vedea Podul Lui Ștefan cel Mare sau biserica din Borzești. Sper ca acest review să fie imboldul care ne va trimite acolo cu prima ocazie. Votat cu plăcere!

tata123 [06.04.17 09:41:31] »

@iulianic: Obiective interesante în zona Oneștiului prezentate într-un articol util celor ce doresc să viziteze meleagurile băcăuane. Trotușul are o culoare frumoasă în zona Căiuți.

N. Iorga în „Priveliști din țară”: Borzeștii, ..., e un mare sat într-un ținut bine lucrat, având și grădini de legume. Sus, deasupra clădirilor revărsate în neorânduială pe coastele dealurilor, păzește încă, pe un tăpșan, rupt de colți de piatră, care sunt rămășițe de zidărie, biserica lui Ștefan cel Mare. Legenda pune leagănul chiar al voievodului, în această parte bogată a Bacăului, între Siret și munte.

Biserica de astăzi are adausuri care o îngreuie: cele două contraforturi urâte ce năzuiesc până la coperământ, clădite din bolovani, din cărămidă, în care s-au lipit și fărâmături de pietre mormântale, contrafortul, tot așa de grosolan, care sprijină altarul, au fost aduse de un vechi stăpânitor al satului, Manolachi Ruset, care și-a îngropat aici soția la 1716. Niște nepricepuți și niște săraci au tencuit și văruit partea de sus a clădirii și au trântit un acoperământ de șindrilă, care se drege acum, în loc să se înlocuiască prin altul de olane.

Istoricul Nicolae Iorga se referă la aspectul bisericii de la începutul secolului al XX-lea, așa cum apare în fotografia de aici: vezi foto. Din fericire, restaurările ulterioare au înlăturat intervențiile grosolane.

Floria CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [06.04.17 19:27:14] »

Îmi amintesc cu drag de scurta noastră întâlinire, printre stropi de ploaie, în curtea bisericii din Borzeşti, la întoarcerea de la Întâlnirea AFA de la Slănic Moldova. Noi abia ajunsesem, dumneavoastră vă pregăteaţi de plecare.

Am avut parte de explicaţiile doamnei muzeograf care s-a oferit să ne spună povestea bisericii din Borzeşti. Nu ne-a cerut bani pentru vizitarea bisericii şi ne-a oferit prescuri şi anafură. A deschis apoi muzeul în patrimoniul căruia se află piese de mare valoare, provenite de la vechile biserici şi mânăstiri de pe Valea Trotuşului. Am admirat catapeteasma Mânăstirii Bogdana. Din păcate, ne-au lăsat bateriile aparatului foto. Un motiv în plus să revenim la Borzeşti pe vreme frumoasă!

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [06.04.17 20:21:30] »

@Floria: Și eu îmi amintesc cu drag de momentul întâlnirii noastre din fața bisericii din Borzești. Dacă nu ne-ar fi alungat ploaia poate că am fi avut și noi șansa de a vizita muzeul. Trăiesc însă cu speranța că voi putea cândva să-mi însoțesc jumătatea atunci când va merge din nou la Onești. Poate chiar anul acesta. Dacă podul lui Ștefan - monumentul pierdut în bălării - nu mai are acum cu ce mă ademeni, Biserica din Borzești rămâne pe listă în continuare.

Floryn81 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [09.04.17 18:21:47] »

@iulianic: Interesant acest articol în care ați reunit trei dintre cele mai importante obiective din acea zonă! Dintre ele, doar la ”Podul de piatră al lui Ștefan cel Mare” nu am ajuns până în prezent, așa că informațiile prezentate ne sunt foarte utile. În viitor îl vom vizita și noi cu siguranță, mai ales că la Slănic Moldova mergem destul de des, fiind o destinație preferată de-a noastră, poate și pentru faptul că ne despart doar vreo 160 de kilometri!

În 2012, când am vizitat biserica din Borzești, am avut ocazia de a vizita și Muzeul de Cultură și Artă Religioasă; muzeul adăpostește obiecte valoroase de patrimoniu și pe multe dintre ele le-am fotografiat și am atașat pozele la articolul despre acest obiectiv. Așa că, dacă vreți să vedeți o parte semnificativă din patrimoniul muzeal de la Borzești, puteți răsfoi fotografiile noastre!

Toate cele bune și călătorii cât mai reușite pe mai departe!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [10.04.17 21:49:34] »

@Crazy_Mouse: Podul de piatră al lui Ștefan cel Mare a fost obiectivul pe care am fost fericiți să-l putem vedea vineri, dat fiind că timpul avea să se strice. La Salina Târgu Ocna nu ne mai păsa de vreme pentru că eram în subteran, dar la Borzești – duminică – parcă am fi vrut să avem parte de vreme bună. Am fi rămas cu siguranță mai mult pe acolo, prin curte și poate că apărea și muzeografa de la Muzeul de Cultură și Artă Religioasă. Îmi plac obiectele de patrimoniu, în special scrierile și icoanele vechi. Am văzut fotografiile tale. Până când voi avea ocazia să revin la Borzești, ele mi-au dat o bună imagine asupra a ceea ce se poate vedea în muzeu. Mulțumesc!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Floria, iulianic, mishu, Mitica49, tata123
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0838952064514 sec
ecranul dvs: 1 x 1