ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 15.12.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
JUL-2019
DURATA: 1 zile
Cuplu
Raport PREȚ/CALITATE: BUN
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Biserici, mănăstiri în Craiova și împrejurimi

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Mănăstirea Coșuna sau Mănăstirea Bucovățul Vechi?

TIPĂREȘTE

Cred că deja s-a observat că din mulțimea de sfinte lăcașuri românești am o atracție deosebită pentru cele foarte vechi, cu o adâncă istorie în spate. Dintre acestea, nu toate au avut norocul să dăinuie în lunga perindare a anilor. Vicisitudinile naturii, războaiele, trecerea timpului, lipsa de fonduri, uneori nepăsarea oamenilor, toate și-au pus amprenta într-un fel sau altul pe aceste construcții istorice.

Despre Mănăstirea Coșuna aflasem dintr-un material documentar și nu mult după aceea, am ajuns să o vedem. De curând, în drumurile noastre, s-a ivit și ocazia de a o revedea.

La ieșirea din Craiova, spre vest, mai înainte de a trece apa Jiului, ascunsă printre clădirile mai noi ale cartierului Mofleni, am descoperit cu mare greutate ceea ce a mai rămas din fosta mănăstire. Dacă apelezi la localnici, ai șansa să întâlnești pe cineva care nici să nu fi auzit de Mănăstirea Coșuna sau de Mănăstirea Bucovățul Vechi. Cel mai bine ar fi să întrebi de Seminarul Teologic Ortodox, acesta aflându-se în incinta vechiului lăcaș monahal. Adresa exactă este: Str. Coșuna, nr. 17, Craiova, cartierul Mofleni.

Ne-a întâmpinat portarul (de altfel singura față umană văzută acolo) care - cu amabilitate - ne-a oferit primele informații despre mănăstire și despre seminar, apoi ne-a invitat să vizităm biserica. În dreapta intrării în sfântul lăcaș, pe zidul cu cărămidă aparentă, este afișat “Istoricul Mănăstirii Bucovățul Vechi” în română, franceză și engleză. Bineînțeles, pentru reținerea anumitor amănunte, l-am fotografiat.

Se cuvine a menționa că lăcașului i s-a spus mai întâi Mănăstirea Coșuna, nume sub care apare într-un document al mitropolitului Eftimie al Țării Românești, datat 1574 și - tot în același an - într-un document emis de voievodul Mihai Viteazul. Așezarea sa în apropierea moșiei Bucovăț a făcut ca lăcașul să fie denumit și Mănăstirea Bucovăț, mai exact Bucovățul Vechi după ce, pe malul celălalt al Jiului, s-a construit o altă biserică - Bucovățul Nou.

Din istoricul Mănăstirii Coșuna - Bucovățul Vechi

Atât Nicolae Iorga, cât și Bogdan Petriceicu Haseu afirmă că așezământul de la Coșuna - Bucovățul Vechi, cu o primă biserică din lemn, datează din anul 1483. Biserica ridicată în perioada 1506-1512 nu se mai păstrează, în locul ei, în vremea domnitorului Alexandru al II-lea Mircea, Stepan clucerul şi fiul său Pârvu înălțând în 1572 actuala biserică. Biserica - cu hramul Sf. Ierarh Nicolae - a fost zidită din cărămidă şi piatră din castrul roman de la Pelendava.

În formă de cruce, cu o singură turlă așezată pe naos, cu zid despărţitor între naos şi pronaos, biserica are pe faţadele cu cărămidă aparentă două rânduri de firide oarbe, cele din registrul inferior fiind mai înalte. Turla octogonală, cu ferestre înguste, are un acoperiș scund.

După moartea ctitorului Stepan, marele Ban al Craiovei, fiul acestuia - clucerul Pârvu - aduce în 1574 doi meșteri care vor picta interiorul în frescă, lucrare terminată patru ani mai târziu.

În anul 1583, clucerul Pârvu închină ctitoria sa și a tatălui său Mănăstirii Varlaam din Meteora (Grecia) situație care va rămâne neschimbată până la secularizarea din vremea lui Alexandru Ioan Cuza. În urma vizitei în țările române a patriarhului Macarie al Antiohiei și a arhidiaconului Paul de Alep, de la mijlocul sec. XVII, ne-au rămas următoarele însemnări: “Am ajuns în partea de apus a oraşului Craiova, într-o vale sau vâlcea din mijlocul unei păduri, la o mănăstire cu hramul Sfântul Nicolae, numită în limba lor Mănăstirea Bucovăţ. Se află în stăpânirea unor călugări greci, fiind închinată vestitei Mănăstiri Sfântul Varlaam din Rumelia... Aceşti călugări care sunt în sus-pomenitul metoh sunt schimbaţi la fiecare trei ani şi se trimite de la lavră un alt egumen cu alţi călugări pentru a-l înlocui. Biserica este o clădire mândră şi este frumos zugrăvită peste tot. În faţa uşii este un izvor adânc ca un puţ, din care izvorăşte apa şi deasupra uşii este un pridvor cu o turlă înaltă” .

În decursul timpului biserica a suferit mai multe stricăciuni, unele provocate de vicisitudinile naturii, altele de conflictele armate. În 1771 a fost jefuită și incendiată, apoi reparată abia în 1813, sub stăreția lui Daniil. Nu mult după aceea (în 1832 și 1837) ieșirea din matcă a Jiului a dus la prăbușirea turnului clopotniță, a porții vestice și a unei părți din corpul de chilii și din pridvorul bisericii. Cutremurul din 1838 a desăvârțit ruinarea așezământului, prăbușindu-se și turla bisericii. Mănăstirea Coșuna - Bucovățul Vechi a fost părăsită începându-se a se reface într-un loc mai înalt, pe malul celălalt al Jiului. Tot inventarul, pietrele de mormânt și chiar piciorul de piatră al mesei din altar au fost mutate la noua biserică.

Dar, în anul 1873, cu banii găsiți în tainița din altarul bisericii ruinate, Sandu Preda ajutat de localnici, reface biserica în scopul utilizării ei ca lăcaş parohial. Astfel va funcționa vreo 20 de ani, când, din nou deteriorată, după primul război mondial, în perioada 1926-1929, este restaurată prin grija Comisiunii Monumentelor Istorice.

În 1934 lăcașul redevine mănăstire, iar din 1949 - în fostele chilii - adăpostește Seminarul Teologic Mitropolitan. Vechea biserică a servit elevilor seminariști până în 2002 când, în curtea seminarului s-a construit paraclisul cu hramul “Sfântul Grigorie Teologul” .

Biserica Mănăstirii Coșuna - Bucovățul Vechi

Singura construcție care se mai păstreaza astăzi din vechea mănăstire este biserica, înălțată - se spune - în numai 75 de zile (20 iulie - 3 octombrie 1572). Declarată monument istoric, în biserica fostei Mănăstiri Coșuna - Bucovățul Vechi în prezent se mai săvârșesc slujbe doar la sărbătorile mari.

Am intrat în biserică și - singuri, nestingheriți de nimeni și nederanjând cu nimic - am cercetat interiorul. Primul lucru care te frapează este acela că proscomidiarul este situat în partea de sud a altarului. Se știe că, de obicei, în bisericile ortodoxe, proscomidiarul (locul în care prescurile și vinul aduse de credincioși sunt pregătite de preot și diacon și duse mai apoi pe masa altarului) este amplasat în partea de nord, în partea de sud a altarului fiind diaconiconul - absida în care slujesc diaconii.

Remarcăm de îndată și că pictura, probabil cea originală, din 1574, este foarte deteriorată. Pe alocuri abia dacă se mai distinge ceea ce a fost. Îți poți da seama totuși că pictura - în afara obișnuitelor scene biblice din bisericile ortodoxe, conţine și o cronică a domnitorilor Ţării Româneşti. Privind atent fresca deteriorată, observi portretul domnitorului Țării Românești Alexandru al II-lea Mircea, al fiului său Mihnea Voievod și ale fraților săi Miloș Vodă și Petru Vodă.

De asemenea, remarci că pe pereții jupuiți, sunt icoane mai noi: icoana Sf. Ierarh Nicolae donată de “Theodor și Ioana Vintilescu cu copiii” în 1934 și icoana Sf. Ierarh Spiridon donată de locuitorii comunei Mofleni.

Nu trebuie trecute cu vederea mormintele ctitorilor Stepan și Dobra, iar alături cel al fiului lor Pârvu. Ambele morminte sunt acoperite cu lespezi de piatră cu inscripții și cu decorațiuni pe alocuri șterse.

Încheiere

Poate că nu foarte importantă astăzi din punct de vedere religios, Mănăstirea Coșuna - Bucovățul Vechi rămâne importantă prin aceea că este una dintre cele mai vechi construcții atestate documentar din zona Craiovei, un element de inestimabilă valoare patrimonială pentru Mitropolia Olteniei.

Citește și CONTINUAREA aici

---
Trimis de iulianic in 15.12.20 09:48:15
Validat / Publicat: 15.12.20 11:47:53
VIZUALIZĂRI: 203INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în CRAIOVA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Mănăstirea Coșuna - Biserica mănăstirii, singura construcție care s-a mai păstrat.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 34400 PMA (din 26 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

3 ecouri scrise, până acum

webmasterX [15.12.20 11:47:31] »

Mutat în rubrica "Biserici, mănăstiri în Craiova și împrejurimi, CRAIOVA" (nou-creată pe sait)

Carmen Ion [15.12.20 12:48:08] »

@iulianic:  Foarte frumoasă această biserică în stil bizantin. Pare a fi fost bine consolidată și conservată, însă mare păcat că nu s-a reușit restaurarea picturilor din interior.

webmaster [15.12.20 19:42:03] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
1 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Carmen Ion
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0901391506195 sec
ecranul dvs: 1 x 1