GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Hanul din Tulgheș - Flori de mucegai
Cu două săptămâni înainte de 1 Decembrie 2016 căutam pe net un restaurant prin sau pe lângă Sibiu. Doream să fac o rezervare pentru 24 de persoane. M-am uitat un pic pe AFA și am găsit Crama Sibiul Vechi - vezi impresii recomandat de un prieten, am primit câteva sugestii și de la Aze:*. Am telefonat peste tot dar nu am fost mulțumită de răspunsurile primite. La Crama S. V. mi-au spus că nu se fac rezervări, cei care vin trebuie să aștepte pe o ladă=)) până se va elibera o masă. „Măi, eu nu vin cu iubi, noi suntem 24, cum să stăm pe o laviță sau ce-o fi aia? ”
La alte cârciumioare am ”primit” un meniu fix cu care nu sunt de acord. Unii mi-au spus că au deja localul plin, iar alții mi-au cerut avans. Ce-or fi având oamenii ăștia:-?? Se cred pe vreo insulă pustie? E totuși Sibiu, un oraș obișnuit.
În fine, tot drumul, până la Ocna Sibiului am tot sunat pe la diverse, dar fără succes. Anunț prietenii că nu am găsit nimic wow și că aștept să văd la fața locului ce și cum. Ei aș! I-am întărâtat mai rău, au căutat și ei și au reușit să rezerve o masă la Hanul din Tulgheș.
Cam dubios, îmi zic, ceva nu-mi miroase bine;). Pun mâna pe telefon, iau numărul de pe net și sun la Han.
„Bună ziua, sunt din grupul de 24, de la București. Vreau să-mi dați câteva detalii/Cu plăcere doamnă/ Păi nu vreau meniu fix/Dar la grup mare e musai/ Exclus, altfel anulez ce a rezervat prietenul meu, nu suntem de acord, eu nu arunc bani pe mâncare, eu nu mănânc mult/ Bine doamnă, vă așteptăm, vom face o excepție. ” Cam ciudat totul, cam prea multă amabilitate îmi zic. Vom vedea.
Pe 1 Decembrie, după o plimbare prin Târgul de Crăciun și prin Grădina Zoo, înghețați și cu foame de un lichid fierbinte, ne îndreptăm spre Strada Pădurea Dumbrava, spre muzeul Astra, poarta 2.
Într-un decor de poveste, înconjurat de copaci înghețați și chelioși, cu o parcare generoasă, cu porți uriașe precum Gulliver, Hanul din Tugheș ne aștepta pentru ospăț. Ospialier, colorat, vesel și împodobit, cu porțile deschise larg, cu ghirlande și brazi luminați, mărețul han m-a impresionat.
O terasă generoasă, o prispă largă, câteva clădiri pe lângă, ospătari care intrau și ieșeau pe diferite uși, eram și eu prezentă în povestea hanului. Traversez prispa și intru pe o ușă la dreapta, așa am primit instrucțiuni. Deschid ușa, mă izbește un miros puternic de mucegai. WOW! Intru într-o încăpere aproape goală, o masă lângă fereastră ținea companie câtorva scaune. Într-un colț o sobă gemea din cauza focului care dansa în interiorul ei, pesemne o ardea bine :p. În stânga văd „un salon”, în dreapta, altul. Am pășit în dreapta, acolo erau nebunii mei frumoși. Mesele erau așezate în formă de U. O sobă verde ținea loc de brad, lemnele trosneau în ea. Câteva tablouri, o ușă ce dădea-ntr-o cămară, un dulap vechi arunca cu parfum de mucegai, câteva tablouri, geamurile erau din povestea bunicii, din casa bunicii.
Găsisem defectul hanului, încercam să trec peste. Cu toții avem defecte. Important este să le acceptăm și să ne continuăm drumul, sau beuta - în cazul de față.
Meniul inițial era stufos dar nu l-am solicitat pentru că am găsit pe masă un meniu tricolor care conținea câteva dintre bucatele tradiționale românești. Prețuri normale, nu sărăceam.
Ospătarii erau doi tineri, fată și băiat, niște copilași foarte drăguți, s-au mișcat rapid.
WI-FI era de poveste, nu din. Lipsea.
Am comandat un aperitiv tradițional și o porție de pomană a porcului, pentru mine și C, am ciugulit amândoi din ambele farfurii. Am băut și două pahare cu vin alături de fete, soțul a băut o cafea și un suc. Pentru toate astea am plătit vreo 70 lei.
Ceilalți au cerut meniul inițial, au comandat verzi și uscate, cine care și ce a poftit. Desert nu am vrut, eram plini și o să citiți de ce.
Toaletele erau în altă clădire, traversam prispa, înghețam un pic prin curte. Era foarte curat, consumabilele erau de calitate.
Pentru a fuma am ieșit în curte, așa cum era firesc, pe terasă. Începuse să ningă încetișor, fulgii mi se topeau pe fața fierbinte. Se așezau tiptil și pe țigările noastre, parcă ne certau pentru că fumam. Copiii au ieșit la zăpadă, la bulgăreală. Nu era mult omăt, dar era.
Cu degetele înghețate pe paharele de vin, sub mișcările fulgilor de nea, ospătarii treceau cu platouri pline cu bunătăți tradiționale românești, d-alea cu colesterol: șorici, tobă, slănină, ceapă, cârnăciori, pâine ardelenească :D. La un moment dat, din cauza balelor, un prieten spune: „ne e poftă rău, nu ne lăsați și nouă un platou? / da, sigur, cu mare plăcere! ” Poftim? Băieții au rămas interziși, se întrebau oare cât costă bunăciunile alea. Eu i-am certat un pic, nu doream să arunc aiurea banii pe mâncare dar nici nu m-am abținut și am gustat și eu un pic... mai mult;). Sunt preferatele mele, nu-s eu de vină! În frig, cu țigara într-o mână, cu cealaltă pe slănină, am înfulecat cu bucurie, au avut alunecare.
Ce-a rămas de la fumători am dus și la ne., în interior, la mucegai. Au mâncat și ei în timp ce se întrebau cât o costa acel platou cu chestii.
Ghiciți? NU ne-au luat bani, a fost un dar din partea casei. Care casă?
Casa HAN, casa muzeu, un pic recondiționată, cu parchet care scârțâie sub tălpile oamenilor, cu tablouri, tabloașe, cu dulăpioare, măsuțe și alte diverse vechituri pictate superb. Ștergare și fețe de masă cu motive geometrice sau florale, farfurii și multe alte obiecte de decor foarte interesante, cu destule încăperi pe post de saloane, Tulgheș este totuși impozant.
Atmosfera din fiecare încăpere era una caldă, veselă. Am privit pe ferestre. De afară. Oamenii râdeau, povesteau, cântau. Nu știu dacă mirosea peste tot la fel, nici nu mai contează.
La focul lemnelor din teracota verde, sub zgomotul parchetului, cu flori de mucegai în tavan, oamenii trăiau clipa, se bucurau de viață.
Afară brazii erau înveliți cu zăpada pufoasă se amuzau de năzdrăvăniile copiilor gălăgioși, mesele erau zgribulite de frig, căruța parcată la intrare aștepta lumina aparatului foto, muzica populară răsuna în pădurea golașă, pădure îmbrățișată de întunericul nopții.
Ce ironie, Tulgheș... o localitate românească (în maghiară Gyergyótölgyes, colocvial Tölgyes este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Harghita, Transilvania, România – spune wiki). Noi eram în Sibiu, România, de Ziua Națională a României, eram bine.
Flori de gheață, flori de mucegai, parfum de Românie frumoasă cu oameni frumoși, parfum de decembrie, parfumul vieții, parfumul muzicii populare. O combinație ce-am găsit-o într-un loc românesc.
Cu drag i-aș mai călca pragul doar în anotimpul verde, când soarele mi-ar brăzda ridurile, pe terasa superbă.
Iarna aș alege altceva, poate ceva împărătesc…
Rog frumos https://youtu. be/62HaLNKpfkA
Trimis de krisstinna in 07.01.17 15:30:03
34 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (krisstinna); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol - pg. 1 / 2
34 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Nota zece "scriitorule"!
Minunat, şi cum mi-a spus mie un coleg, adună toate vorbele într-o carte şi eu voi fi primul care să ţi-o cumpere. A mea e pe drum, a ta urmeaz-o.
Sunt puțin cam nedumirit, Hanul din Tulgheș e în Dumbrava Sibiului, că eu știu că Tulgheșul e cam departe de acolo?
Minunata mea krisstinna, cum gasesti tu mereu minunate locuri! Inedite, speciale, de bun gust si pe deasupra cu mancare buna! Iar despre felul cum ne povestesti, crede-mă, pt mine esti o nesecata sursă de voiosie si optimism si nu numai!
Po 2 de ce este nevotabilă???!!!
@webmasterX: Mulțumesc
-
@bucşa ioan - Mulțumesc frumos pentru apreciere. Eu scriu, dar doar pentru mine. Pe hârtie, fără calculator. E mult mai sigur așa, sunt sub umbrela mea protectoare.
Tot ce scriu aici, scriu întâi pe hârtie câte un rând, două, când dragul de Timp mă iubește și pe mine un pic, apoi în word cu eventuale modificări, cosmetizări, ca într-un final să le las libere prin lumea luminată, pe tot globul. Ești tare amabil, îți sunt recunoscătoare, eu mă hrănesc cu cuvinte, cu vorbe, cu imagini, culori și lumini, cu sunete, îmi mângâie sufletul. Aștept cartea, să mă anunți.
@Ioan Raita: Mulțam de vizită. Și eu am fost nedumirită până când un prieten a întrebat ospătarul de ce se numește „Hanul din Tulgheș” și nu „Hanul Tulgheș” Copilul a răspuns că ar fi fost mutat acest han din județul Harghita, cică ar scrie și pe panoul de la intrare. Cum eu nu am vrut să mă nervozez de ziua țării mele, nu m-am obosit să citesc sau să fac săpături. Asta mai îmi trebuia: să aud limba maghiară sau să văd limba maghiară de ziua iubitei mele. Chiar că mi se răscolea stresul, zău.
Poate o ști @tata123 ce-i cu acest han, sper să nu aflu ceva aiurea. Bine, am citit destule, cu încălcări de legi și alte alea dar m-am obișnuit, e ceva anormal să nu se încalce vreo lege. Nu noi, cei care-și permit încalcă și ei ce pot încălca, dragii de ei.
@krisstinna: Offf ????Ce jale si ce chin cu-asa poze sa m-abtin! Am citit, am zis ca voi putea suporta si pozele, insa vedeam cate o poza, mai inghiteam in sec rau de tot, si ma gandeam la o bucata de sorici si niste ceapa rosie, mmmm, ce bun.
Sa va fie de bine doamna pentru asa un ospat, felicitari, votat cu mare drag.
Toţi scriem din prea plinul trăirilor noastre adunând gândurile personale, însă atunci când ceea ce am simţit şi trăit ajunge să mişte şi pe alţii e bine să adunăm în ceva.
Sară-bună (cum spunea bunicul meu) scriitorule!
@maria55: Încep cu P : a fost dorința mea și wm a respectat-o.
Pe ăsta chiar nu l-am găsit eu. L-am ocolit de-a dreptul, mi se părea foarte departe și mă gândeam la vinul din creierul șoferilor, doream ceva „central”, ceea ce am găsit dar pe 2 decembrie.
Eei, povestesc și eu ca o băbuță blondă, pun un pic de suflet peste cerneală și iese ceva dulce, zic eu.
Mulțumesc iubita mea prietenă, ești în podul spitalului cumva? Te rog să fii cuminte, doar te știu oamenii de „doamna senator”
@krisstinna: da, in pod! ????????????
Stau pe Afa, nu-mi scapă nimic, lectura este obiectul principal in aceste zile geroase!
Vă urmăresc!!! Pe voi ce "vechi" dar mai ales pe cei new!!!
@mishu: Bine te-am întâlnit pe la mine draga mea. Ce mă fac eu cu tine? Ești tare pofticioasă!
Din prea multă poftă îți ies și rime haioase, o să țin cont pe viitor, voi atașa mai multe foto cu haleală, pentru creație, desigur.
Mulțumesc frumos pentru vizită și apreciere, pentru ecou.
@krisstinna: Da Cristina, cu asta ne alegem din viață, ce bem, ce mâncăm și cu ce iubim, vorba Mirelei Petrean din melodia atașată. Este una din preferatele mele la petreceri.
În rest ne rămân amintirile și una din ele este și această masă alături de prieteni într-o zi de 1 Decembrie, povestită de tine foarte frumos.
Întotdeauna tu știi cum să prezinți lucrurile și locurile foarte frumos.
Felicitări povestitorule.
Toate cele bune.
@krisstinna, apropos de ce zicea Anilu, sa stii ca răsună in salon vocea Mirelei din clipul atasat!!!
@krisstinna: Pace ție, scriitorule!
Întâi te cert: O MARE GREȘEALĂ la P02! Corect se spune ”Povestitoare drăgălașă și rățuștele”. Ceri tu corectura sau o cer eu? Că mă știi în stare!
Dacă oamenii ăia au zis că era un han adus din Tulgheș, probabil a fost adus cu componente mucegăite. Așa că mirosul face parte din decor! Dacă n-a fost deranjant... să vă fie de bine!
A, să știi că ceapa n-are colesterol, dar și ”taie” colesterolul celorlalte!
@ANILU: Mulțumesc frumos, așteptam ca cineva să remarce cuvintele din melodie. În afară de C, toată gașca dansează și câtă această melodie. Eu nu înțeleg ce nu-i place, dar nici nu prea-mi pasă.
Te pup dulce
@maria55: Mă bucur mult Maria, vă mai umpleți și voi timpul cu ceva drăguț.
@Zoazore: Mulțumesc de ceartă
Am folosit ghilimele, sunt autor, creator, pot scrie cum vreau.
Un pic de „nebunie” face creația mai savuroasă.
Rățuștele chiar erau drăgălașe, dădeau din funduleț
Sincer, chiar era deranjant mirosul. Dar tu știi că eu poleiesc urâțenia, nu pot arunca noroiul neîmbrăcat.
Am avut câteva emoții pentru că o fetiță din grup este alergică la multe alimente, are si asm.
Ceapa nu e întotdeauna ok, nu taie nimic dacă ești în suferință și nu ai voie să papi ceapă. Era și ea acolo, pe platou. Chiar și pâinea ardelenească face rău. Tot ceea ce era acolo pe platou sunt alimente foarte puțin consumate de mine, doar ocazional.
Mulțumesc Zoa, te pup
@krisstinna: Imi place hanul tau! Stii ca imi plac locurile care poarta povesti in insesi fiinta lor! La vara sper sa ajung in Sibiu. Voi poposi la Hanul din Tulghes si voi comanda niste chestii absolut, dar absolut romanesti, pe care le voi manca cu gandul la tine!
@krisstinna : Pacat ca P02 nu e votabila. E singura poza misto, plina de viata. Mai ales ratustele. Restul, sunt doar obiecte, natura moarta.
@dorgo: Dragul meu coleg poet, după cum știi, "creatorii" au o doză mică (sau nu) de nebunie. Poza doi am vrut să fie un dar din partea mea pentru cei care mă citesc si mă apreciază. Darurile nu se plătesc, doar se primesc. De obicei pun câte o poză cu mine pe la sfârșit, pentru a vedea oamenii cu cine au de-a face. Cum eu nu am FB nu vă știu pe toți, nu am de unde. Dar, eu când citesc un rw si cunosc autorul îmi închipui cum stă el (ea) la un birou, o masă, încercând să redea trăirile din vacanță. Nu toți au răbdarea de a privi pozele toate și atunci am ales să o pun pe locul doi, după norișorii nervoși. Uneori cred că norii sunt ca sufletele noastre, am mai spus asta. Nu degeaba pun eu poze cu cerul mai mult sau mai puțin senin. Atunci chiar aveam un of: cineva drag era acasă, nu puteam să petrecem împreună ziua cea mai importantă din an (pentru mine). Așa și culoarea cerului din poza 1, așa asociez eu cerul, norii, soarele și luna. Deh, defect de femeie visătoare și romantică, o băbuță autoare a multor filozofări ciudate, cu traduceri numai de mine știute Mulțumesc pentru vizită și cuvinte, știi că le apreciez la adevărata lor valoare.
@krisstinna:
Credeam ca ai dat-o pe Arghezi cand am citit titlul. Dar nu, tu l-ai detronat, l-ai dus la subsol.
Pomana porcului asta a ajuns sa nu ne dea pace, deja mi-e pofta desi doar poposii de la chef cu bunatati. Si daca tu ai dat iaurtul pe slanina, e clar, musai de poposit un pic candva pe acolo.
Sa ne vedem cu bine!
@elviramvio: Vai Doamnă, chiar am citit de două ori ecoul tău! Ești mult prea amabilă cu mine, mai e mult până departe... adică niciodată. Mulțumesc frumos Elvira! Chiar am mâncat iaurt, lapte, peste, fructe si legume în această săptămână. De fapt sunt alimente pe care le consum mai mult decât carnea. Te pup dulce
@krisstinna:
Si eu te pup, vezi insa ca departele ala e aproape.
Sa-ti fie mereu bine!
@krisstinna: Cred că încep să mă dumiresc. Probabil cineva de la Tulgheș s-a mutat acolo deschizându-și o afacere cu un restaurant, căruia i-a dat numele localității de unde a plecat.
În ceea ce privește localitatea Tulgheș, vreau să spun că este o zonă superbă, montană, și chiar puțin stațiune climaterică, ceva în genul Tușnadului.
Hanul este prin traditie ceva vechi, cu decoruri din vremuri apuse, nu intotdeauna ai noroc la un han, de miros de lemn proaspat, dar cred ca aromele apetisante ale mancarurilor au anihilat, mirosul simtit de nasucul tau fin. Draga mea, se pare ca printre norisorii aceia, au fost si cateva raze de soare, iar distractia a invins si de data aceasta. Mai ales intr-o zi cu atata semnificatie.
@teona: La Cristina MEREU invinge distractia!
Dac-a mancat ea slana si sorici si alte porcarii (porcarii = de porc), e clar ca s-a simtit fantastic! Si nu ma mira!
””Într-un decor de poveste, înconjurat de copaci înghețați și chelioși... ”
Ești în eroare, copacii erau înghețați, chelios sunt eu... hm, ai trecut pe lângă mine?!
Cât despre mucegai, ca să-i apăr, o fi de la patina vremurilor de-au fost...
Am citit cu plăcere, cum, de regulă citesc mereu ceea ce scrii tu, și ai postat și niște poze superbe. Am votat, conștiincios, ”Nu-mi place”, de la invidie, recunosc !
@Zoazore: Sanchi, colesterolul se taie cu palincă, de unde și calculul elementar: ai colesterol mare, bea mai multă palincă!
Eu, de exemplu, astăzi, mi-am surprins ficatul : am băut apă!
@teona: Da, ai dreptate, ne-am distrat şi am profitat de minutele petrecute împreună.
Ziua de 1 Decembrie va fi mereu un prilej de bucurie pentru noi. Nu prea mi-a convenit locul ales dar nu am avut încotro. Nu-mi suna "româneşte" deloc
Mulţumesc frumos pentru vizită şi cuvintele frumoase, draga mea prietenă
@Yersinia pestis:
Doi poliţişti mergeau pe stradă. La un moment dat, unul dintre ei zăreşte o oglindă mică, se priveşte în ea şi spune:
-Uite o poză cu mine când eram mic!
-Vreau s-o văd şi eu, zise celălalt.
-Poftim!
-Bă, da' urât mai erai!
Te salut cu drag
Te-am văzut, în p71, mulţumesc. Hai să nu exagerăm! Eşti normal aşa cum sunt şi eu şi mulţi alţii
De la patină era, ştiu asta, ruginise lama
Conştiinciosule, invidiosule! Hai că nu te-am întrecut în descrieri şi/sau amuzament. Eşti super bun şi nu te umfla în pene că ţi le smulg
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2024 [Restaurant Delis] Restaurant Delis, Piața Mică — scris în 16.08.24 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Mar.2024 [Hanul din Tulgheș] Hanul din Tulgheș - mai bine nu se putea! — scris în 01.04.24 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jan.2024 Sibiu — scris în 11.01.24 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Nov.2023 Doner la Sibiu — scris în 26.11.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Mar.2023 [Restaurant Super Mamma / Nicolae Bălcescu] La Super Mamma... nu mai e ce era odată! — scris în 03.04.23 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Mar.2023 [Restaurant Suzzy] La „Suzzy” se mănâncă bine! — scris în 10.03.23 de Rodel din SIBIU - RECOMANDĂ
- Jan.2023 [Restaurant Jacob Grill House] Jacob Grillhouse — scris în 22.02.23 de Rodel din SIBIU - RECOMANDĂ