Bijuteria uitata de timp a unor vremuri de glorie – Hotel – Restaurant – Cofetarie Minerva Craiova

TIPĂREȘTE

Dragi pieteni, in primul rand vreau sa va urez pe aceasta cale Sarbatori Fericite! Sa veti clipe minunate alaturi de cei dragi si sa va bucurati de aceasta sfanta sarbatoare.

Am lasat separat masa de pranz luata in a doua zi, 1 decembrie, la acest restaurant si nu din cauza de calitatea bucatelor (care a fost buna) ci pentru local in sine. Aflasem despre el absolut intamplator de la prietenii cu care ne intalnisem in Bucuresti la Restaurantul Burebista, insa doar ca si cofetarie, despre hotel spuneau ca nu mai este functional. Ne-au aratat niste poze si ne-au convins ca trebuie sa ajungem pe acolo. Am ajuns in prima zi, am facut cateva poze din exterior (inclusiv programul de functionare) dar am vazut pe usi si ceva legat de restaurant, asa ca ne-am zis ca una dintre mese trebuie sa fie aici. Daca sunati la numarul de telefon indicat vi se spune ca nu se fac rezervari, asa ca mergeti la risc, noi am apelat la cunostinte, asa ca am avut asigurata rezervarea. Nu trebuie insa sa va faceti probleme, nu prea intra lumea acolo pentru ca nu realizeaza ca daca parcurg tot culoarul ajung la restaurant, sau se gandesc ca preturile sunt mari asa ca incercati daca va aflati prin Craiova.

Inainte de a continua incursiunea noastra in acest loc, am sa va ofer cateva date istorice si nu numai.

Hotelul, situat in strada Mihail Kogalniceanu nr 1, este construit in stil maur, dupa planurile arhitectului Toma Dobrescu, in 1902 antreprenorii si constructorii fiind predominant italieni. La inaugurare avea hotel si restaurant, ulterior adaugandu-se gradina de vara si o crama, dar stilul in care se prezneta a facut ca in curand sa devina un punct de atractie al orasului, intrecand cu mult celelalte localuri, “Cazinoul Minerva” fiind un loc frecventat de lumea buna, cee ace a dus si la deviza vremii “Toata lumea buna la Minerva se aduna” .

A fost un loc unde au cantat (unii chiar s-au lansat) mari artisti ai vremii, multi necunoscuti noua astazi, dar altii a caror faima a trecut veacul: Mia Braia, Ioana Radu. In functie de artistii care sustineau spectacole acolo, mesele chiar si cele de pe holul de la intrare erau ocupate, altii asteptand afara poate se elibereaza vreo masa.

Artisti cunoscuti noua au trecut si ei pe aici fie la restaurant, fie ca au ales sa se cazeze aici: Amza Pellea, Gheorghe Cozorici, Sanda Toma, Rodica Tapalaga, Ion Voicu, Constantin Piliuta si multi altii.

Dintre oamenii celebri ai vremii au ales acest hotel: G-ral Charles De Gaule, Ciu-En-Lai, Imparatul Pahlavi al Iranului, presedintele Gomulka al Poloniei si nu numai. Iar Gradina Minerva a gazduit primele gale de box unde s-au remarcat cativa dintre campionii Romaniei de atunci.

Ce a mai ramas functional din acest loc atat de faimos odata? Un anunt de scoatere la vanzare pentru suma de aproape 2 milioane euro, dar si restaurantul (Salonul Maur) precum si cofetaria. Am sa va mai spun ca decoratiile sunt superbe, am fotografiat cat am putut fara sa deranjez insa pe cei ce luau masa acolo, si tot veti vedea din poze sau filme stralucirea palida a acestui loc ce isi doreste sa revina la viata.

Am sa trec acum la partea cu luat masa. Am ajuns acolo (in jurul orei 14.00) si am constatat ca erau locuri suficiente ceea ce m-a surprins pentru o zi libera, insa asa cum va spuneam, daca nu deschizi usa care este in capatul unui culoar, nu stii ca acolo este un restaurant, lumea era insa destula in cofetarie (aceasta este alaturi).

Ne-am asezat la masa ce ne era destinata si am asteptat, destul, sa primim un meniu, se pare ca nu erau suficiente, asa ca am primit la toata masa (eram 5) un singur meniu…... bila neagra. Am asteptat sa ni se ia comanda…... destul de mult, acum, chiar daca dau si pentru asta bila neagra, am sa justific de ce dura atat. Erau ocupate (intr-un spatiu generos) vreo 10 mese cu 3 pana la 7-8 ocupanti. De toti acestia se ocupa un singur baietel care nu cred ca avea mai mult de 16 ani, o mladita firava care alerga saracul, dar nu neaparat foarte organizat, lipsa de experienta se vedea. La un moment dat cand l-am chemat pentru comanda (deja ni se cam luase) ne-a spus ca se duce sa isi ia pixul, a mai trecut de vreo 2-3 ori cu diverse pe langa noi, iar l-am chemat, iar varianta cu pixul si i-am spus ca ii dam noi pix, in final a venit. Am comandat bauturile (bere, cola, ceai), ulterior am vazut in poze cum in pahare se oglindea minunat tavanul ????, dar si mancarea Prima bila neagra (din partea sotului) nu mai aveau ciorba de vacuta, din partea mamei…. nu stiu ce ciorba nu mai aveau, a schimbat cu supa cu galuste, flacaul cel mic a luat ciorba de cocosel iar eu si cel mare am luat ciorba de burta, bine ca pe astea le aveau ????

Ca fel principal s-a luat tochitura, friptura de porc sau pui cu carto fi aurii sau piure, si mici cu cartofi aurii, ceva salata si cam asta.

Mancarea a fost foarte gustoasa, nimic de comentat special, ciorba ar fi putut fi mai calda, si este prima data cand la ciorba de burta primesc hrean cu otet, dar a fost ok.

As mai da o bila neagra pentru caldura, care lipsea. Probabil din spirit de economie dar ca sa pastreze preturile care erau ok fata de locul in care ne aflam, caldura nu prea era, si daca la inceput, cand intri de afara (iarna) simti ca e cald, pana ajungi sa mananci simti nevoia sa pui haina la loc, am rezistat eroic, insa cineva care e mai friguros nu rezista mult timp, si am vazut destula lume care manca stand cu haina pusa.

Ca o concluzie privind restaurantul: merita sa mergeti acolo ca sa vedeti locul, este special si merita, mancarea este ok (daca si au ce va doriti din meniu), poate ca vara este bine ca este racoare. Amenda noastra a fost 275 lei pe bon, si desi au fost ceva nemultumiri am lasat bonus baiatului care ne-a servit pentru ca nu era vina lui ca nu facea fata. Si poate ca mai este bine sa tineti cont de un aspect, se pare ca deocamdata restaurantul functioneza doar la pranz, respective intre orele 11.30 – 15.30 asa ca acesta poate ca este motivul pentru care la o anumita ora din produse pot lipsi.

Am plecat spre casa destul de vioi pentru ca eram cu masina si expira intervalul de parcare platit si nu avea rost sa mai platim, urma insa sa revenim si pentru cofetarie.

La cofetarie am revenit cu sotul intr-o seara si pot spune ca ambianta este extarordinara, la intrare pe dreapta se afla bradul impodobit, luminite multe, iar in stanga este chiar si un pian (de fapt o orga electronica) apoi mese pe stanga si pe dreapta iar in spate zona vitrinelor si a servirii. Si acest spatiu este decorat si parca simti intradevar perioada sarbatorilor. Noi voiam sa luam prajituri pentru acasa, dar cautam si fara zahar deoarece la intrare era scris ca au, ghinion insa, la ora la care am ajuns noi (spre ora 8 seara, ei avand deschis pana la ora 10), nu mai aveau prajituri fara zahar, pana la urma insa am luat o savarina si o tarta cu fructe, imi pare rau ca nu am vazut cataiful (sotul mi-a spus acasa ca aveau asa ceva) si am mai luat si un cozonac cu cacao (mai degraba un pandispan cu cacao) foarte gustos.

Si acest spatiu este decorat precum restaurantul si o sa vedeti in poze/ filmulet, pentru ca este mult mai greu de povestit cat de frumos este, insa daca ajungeti prin Craiova, opriti-va sa admirati si de ce nu sa luati ceva de aici.

Dupa ce veti vedea pozele/ filmuletele cred ca o sa intelegeti de ce acestui spatiu a trebuit sa ii dedic un articol separat, este special, si daca va prisosesc cumva vreo 5 milioane de euro (2 milioane costul cladirii si vreo 3 pobabil pentru reamenajari ????) cred ca este un loc in care merita investit.

Sa ne auzim de bine si alegeri inspirate.

As fi vrut sa dau aici mai putin, dar baietelul acesta nu ave nici o vina, vina era a sefului lui pe care parca nu il interesa (el statea la masa cu o alta doamna pe care a tratat-o special (in fine, doar cu o cafea) de cum a intrat in local)

Preturile excelente, dar probabil ca programul de functionare redus faca ca pe masura ce trece timpl sa gasesti tot mai putin din meniul si asa firav, dar mancarea a fost buna, asa ca recomand locul.

Aici nu am ce comenta, se ajunge foarte usor asa ca e de bine.

---

VIZUALIZĂRI: 6932 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI