Clipe de rasfat si bucurie, trei restaurante bune in Craiova

TIPĂREȘTE

Normal, am luat noi un apartament pentru cazare, dar nu sa si gatim, asa ca trebuia sa mancam undeva. Prima zi, prima surpriza neplacuta, pe unde intram sau sunam, nu aveau locuri libere, apoi am realizat ca era si Sfantul Andrei, lumea libera si dispusa la distractie. Intr-un final dupa ceva mai multe plimbari am ajuns langa unul dintre restaurantele care nu aveau locuri disponibile, insa spre norocul nostru exact atunci s-a eliberat o masa asa ca am ramas sa mancam la:

Restaurant Bulevard, situat in Strada Lipscani 1-3, nu este un restaurant mare, de fapt initial nici nu m-am uitat prea mult prin restaurant caci ne era foame si nu voiam sa pierdem masa ????. Mi-a placut ca mancarea se prepara la vedere, comenzile una cate una, chiar auzeai ce comanda umeaza a fi pregatita. Normal, am comandat mai intai bauturile, adica fresh de ananas, fresh de grapefruit si portocale, cola zero, si 2 Kozel dark, care au venit repede, apoi am comandat mancarea, piept de pui la gratar, cartofi prajiti cu parmezan, tigaie picanta si o portie de paella marisco (cu fructe de mare), portie pentru 2 persoane. Si pentru ca ne era foame rau de tot (de fapt asta era un moft pentru ca nu trecuse multa vreme de cand bausem vinul fiert si mancasem pomana porcului, dar se pare ca atmosfera si vinul fiert ne activasera centrii foamei ????) asa ca am comandat pana venea mancarea si doua baghete cu ulei de masline si usturoi. Si va dati seama ca s-au topit mai repede decat s-au copt si au fost excelente.

Acum deja eram mai linistiti, am facut ceva poze si prin local care intradevar era plin, dar si la bucate asa ca o sa vedeti in poze ce am luat, iar la final am platit si amenda, adica 383 lei pe bon. Normal, acum eram cam in postura de a ne rostogoli spre cazare, dar ne-a prins bine plimbarea, asa ca aceasta a fost prima zi, sa ne fie de bine, recomand restaurantul.

Si a venit a doua zi, cand restaurantul de pranz il voi povesti separat si o sa vedeti de ce, pentru seara insa ne-au invitat niste prieteni la un restaurant unde ne incercasem norocul, fara succes insa, dar acum deja eram cu rezervare si pile, ca sa fie si masa pusa bine, asa ca iata-ne seara la:

Restaurant Casa Ghincea, situat in strada Madona Dudu nr 31, pagina oficiala casa-ghincea.ro

Despre Casa Ghincea toata lumea vorbeste numai de bine, asa ca am incercat si noi sa ajungem acolo, prima tentativa, asa cum va spuneam a fost esuata, si cum prietenii au inclus acest restaurant printre propunerile lor, l-am ales, sa vedem daca e cum se spune, mai ales ca deviza proprietarilor este: „Calitatea nu este niciodata un accident, este intotdeauna rezultatul unui efort inteligent.”

Am intrat seara la ora 19, acum aveam rezevare si destul de multe mese erau de cel putin 10 -15 persoane, cred ca am vazut doar vreo 2 cu cate 2 persoane, asa ca inclin sa cred ca si acestia aveau rezervare. Noi aveam masa de parca ziceai ca este masa nasilor, eram pe centru si aveam vedere la orchestra, deci locurile cele mai bune, cu darul cel mai mare ????. Ospatarul, foarte dragut (isi cunostea meseria), ne-a vrajit pentru inceput cu o tuica/ visinata dupa dorinta, servite la toi, ok, hai noroc, bine ne-am intalnit si sa ne mai vedem. Am studiat apoi meniul si cel de mancare si cel de bautura, am ochit una, in final a fost alta (fara regrete insa), asa ca s-a mers (la recomandarea ospatarului, recomandare inspirata insa) pe Specialitatea “Casa Ghincea” portie recomandata in meniu pentru 4 persoane, de ospatar pentru 6 persoane cate eram noi, care insemna cotlet de porc, snitel piept de pui, fleica porc, aripioare pui picante, tocatura pui picanta, cartofi aurii), la pretul de 350 lei. La asta am mai adaugat si ceva muraturi, castraveti acri, salata de varza murata, si am stropit totul cu niste vin rosu (degustat mai inainte).

Exista si o varianta pentru 2 persoane, numita “Specalitatea macelarului” ce continea: carne la galeata, coaste de porc, pastrama de porc, pastrama de oaie, carnati de porc, carnati de oaie, cartofi taranesti, muraturi, mamaliga. Sunt convinsa ca indiferent cat de mici ar fi fost bucatile, tot era suficient.

Dar sa va mai spun ce continea meniul: aperitive calde sau reci, diferite preparate la gratar sau gatite, dulce, o sa vedeti mai multe in poze.

Si am mai stat si de vorba pana sa vina mancarea dar si pana sa inceapa muzica, localul avand atat cantaret cat si cantareata, acompaniati de o formatie de lautari.

Am admirat interiorul, unul special intradevar, cu o adevarata istorie in spate. Aici a fost un han, numit Hanul Hurez, construit in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, cu sprijinul domnitorului Constantin Brancoveanu.

Hanul Hurez avea trei curti succesive, in prima curte era hanul propriu-zis, cu toate acareturile necesare si grajdul, apoi, cea de-a doua curte adapostea pravaliile si casele negustorilor, iar la mijloc se afla un turn unde functiona bursa si vama.

In cea de-a treia curte se aflau casele domnesti care erau pentru domnitor cand venea la Craiova dar si pentru alti boieri de rang inalt, si tot aici se gasea si o biserica. Restaurantul pastreaza inca urme ale vechiului han, asa ca o sa vedeti o poza in care pe o placuta este mentionat acest lucru.

Si a inceput distractia, atat cantareata cat si cantaretul (mai ales el) au reusit practic prin melodiile lor sa scoale lume de la mese (mai ptin noi care doar am admirat), si chiar am admirat ca lumea dansa (in fine, un barbat si 15 femei, semn clar ca doamnele erau mai doritoare de joc), si asa am si ieles de ce este greu sa gasesti loc liber la acest local daca mergi fara rezervare, asa incat daca va doriti sa ajungeti pe acolo faceti rezervare.

V-am zis c-au venit bucatele, moment in care politeturile au fost lasate de o parte si am atacat platoul, fac si o paranteza ca sa nu uit, era felul majoritar comandat (mai ales la mesele mari).

Cum au fost bucatele?? Curcubeu pe cerul gurii, cartofii ti se topeau in gua, muraturile nu stiai din care sa mananci mai repede si cu acele painisoare tocmai coapte, si carnita buna, si vinisorul ce aluneca pe gat… …. Doamne iarta-ma! ca imi fac pacate inca in post, dar daca poftiti la ce va povestesc, imi iau eu vina asupra mea, totul a fost minunat.

La final, ospatarul, un dracusor de baiat, ne-a pus intrebarea suprema? Vreti si desert? ... Noi: NUUU! , el a continuat: Va duc o placinta cu mere, minunta, o sa vedeti! , in fine, am cedat ispitei fara sa opunem prea multa rezistenta (oricum, placinta nu o avea in meniu, era comanda speciala dar si noi eram musafiri spciali ????), si da, placinta a fost ca la mama acasa.

Cat a fost amenda?? Ramane un secret (stiu ca a fost totusi peste 500 lei), pentru ca prietenii au insistat sa plateasca ei. Pot spune insa ca de aici am plecat cu destula carne acasa, platoul este foarte generos intradevar.

Daca va recomand locul? Da, mai ales seara ca sa va bucurati de atmosfera, si daca sunteti si cu prieteni e si mai frumos chiar.

Si ca sa duc supliciul pana la capat am sa mai mentionez si cel de-al treilea local ce intra in subiectul acestui articol, asa ca acum vorbim despre:

“Restaurant Ardelenesc – Osanu” , acum stiu ca pare usor ciudat, ca in inima Olteniei, restaurantul la care am mancat se numeste astfel, dar am o scuza ????, se afla in centrul istoric al Craiovei, pe strada Lipscani, iar pagina oficiala este restaurantardelenesc.ro.

Ii mai puteti gasi, in centrul comercial Mercur, dar si in parcul Electroputere. Noi veneam de Muzeul de Istorie vezi impresii si ne-am spus ca o sa gasim un loc in zona unde sa mancam, si primul care ne-a inspirat a fost acesta. Localul este micut asa ca in momentul in care am intrat am vazut cele cateva mese ocupate insa in acel moment am vazut cum de la o masa se ridicau mesenii sa plece, asa incat am avut imediat masa, altfel nu stiu daca as fi asteptat afara sa se elibereze o masa, si recunosc cinstit, as fi regretat.

Interiorul este placut, este cald, si ceea ce te inspira si mai mult este un cuptor care iti spune ca de acolo ies bucate bune. Mesele sunt in general micute, de 2-4 persoane maxim, insa la un moment dat s-au unit 3 mese pentru un grup de 3 familii.

Meniul este chinuitor, exista si preparate care se vad in imagini, asa ca daca citesti meniul deja inghiti in sec (eu o fac si acum cand imi aduc aminte).

La bautura a fost simplu: bere cu si fara alcool si cola. In final ne-am decis si asupra mancarii, adica o ciorba... …... cu smantana aferenta si painita buna, asa ca normal, sotul ciorba, eu si mama oaine cu smantana si putina sare… … Ce zici @zoazore? Nu ma dezmint ????, iar ca fel principal mama ar fi vrut “Sarmale ca la Oas” , ni s-a spus initial ca nu sunt gata insa bucataresele au auzit (v-am spus ca era aproape cuptorul) si ne-au comunicat ca sunt gata, sotul a vrut snitel cu cartofi taranesti, iar eu am vrut “Paturi delicioase” . Si nu am asteptat mult si au venit si aceste bucate. Acum, sa va perpelesc putin din nou ????, snitelul, nimic special, insa cartofii taranesti o bunatate, as mai fi venit inca o data acolo pentru asa ceva. Sarmalele mamei insotite de mamaliga si de o bucata de carne si ea gatita la cuptor (cred ca era o bucata de carne afumata) iar paturile mele? Sa te tot invelesti cu ele, bucati de carne, branza de burduf, bucati de sunca, totul invelit in mamaliga iar deasupra o lingura generoasa de smantana. Stiu, bomba calorica, dar ce bun a fost! Nu mai stiu cat a fost totul, undeva sub 200 lei si am plecat multumiti si de aici.

Asadar, daca va aflati in Craiova, acestea sunt 3 restaurante bune, unde veti gasi mancare buna si servire la fel. Cat despre cel de-al patrulea restaurant, el va fi povestit separat si o sa vedeti ce il face special.

---

VIZUALIZĂRI: 5093 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI