GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Maeștrii picturii românești, în Palatul Culturii - Iași
Cu acest din urmă review închei seria de cinci articole despre „Palatul Culturii” din Iași, și-am să vă povestesc despre ultimul muzeu vizitat de noi aici, la sfârșitul lunii mai, și anume despre Muzeul de Artă care, la data vizitei noastre, avea expuse tablouri semnate de Maeștrii artei interbelice românești.
Acesta se află la etajul unu al Palatului, în colțul de N-E. și pe o porțiune a laturii de est. Ajunși pe coridorul din capătul scării, vedem că muzeul are, de fapt, două expoziții, dintre care una este temporară și care, acum, ocupă câteva săli din dreapta noastră. Cealaltă este permanentă și se află în sălile din stânga coridorului, pe latura de est.
Am început să vizităm exponatele din cea temporară și credeți-mă, n-am înțeles ce mesaj au vrut să transmită artiștii contemporani privitorului, căci despre ei este vorba. Un panou de lângă ușa de intrare în aceste săli ne spune că acest mănunchi de lucrări sunt adunate sub titlul „Omul pe cale” și că sunt semnate de artiștii Zamfira Bîrzu, Gabriela Drinceanu și Mihai Pamfil. Să mă ierte artiștii numiți aici, dar nu mi-au plăcut „operele” (?!?) lor. Poate că sunt de modă veche, poate că n-am pregătirea necesară să înțeleg subînțelesurile ce se ascund - bine de tot! - în mesajul lucrărilor lor. Știu, îmi veți spune că ei sunt mult elevați, deasupra mediei de inteligență, că viziunea lor artistică nu-i pentru toți neaveniții, că… …. bla, bla, bla… … Să mă iertați și Dvs-tră, artiștii noștri de pe site care citiți aceste rânduri și care, poate că, gândiți astfel, dar eu rămân la părerea că o operă de artă trebuie să fie ARTĂ, nu un simulacru de artă! Nu-mi amintesc care critic spunea că o operă de artă plastică, indiferent cum este executată – pictură, sculptură sau altceva – trebuie să facă privitorul să-și pună semne de întrebare, cam ce a vrut artistul să „comunice”, care ar fi mesajul operei lui? Și dacă reușește, la final, să spună: „-Da,...merge!”, înseamnă că ceva, ceva i-a plăcut!. Credeți-mă, m-am străduit, am încercat să dezleg „cifrul”, dar n-am reușit deloc! Poate că sunt mai grea de cap și de-aia nu mi-au plăcut. Mie opera de ARTĂ trebuie să-mi placă, chiar dacă e mai mult, sau mai puțin, abstractă! Vă las pe Dvs-tră să priviți pozele pe care le-am atașat și, dacă vreunul din voi „mă deslușiți”, vă rămân recunoscătoare! (fără nici o ironie!)
Am să trec acum în partea expoziției permanente. Aceasta ocupă un spațiu mai mare și are pe simeze tablouri celebre ale pictorilor români consacrați. Expoziția este organizată în cadrul proiectului S. I. M. A. P. – Sistem inovativ de mediere artistică interactivă, destinat valorificării patrimoniului de artă al muzeelor din România. Ajunsă acasă am aflat că „Muzeul de Artă” din Iași, continuatorul primei pinacoteci din România, înființată în 1860 a acumulat în cei 155 de ani de existență un patrimoniu bogat și valoros, din care nu lipsesc reperele fundamentale ale artei românești, precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian și continuatorii acestora.
La data la care l-am vizitat noi, am văzut o selecție de lucrări ale maeștrilor români din perioada interbelică.
Am putut admira, pe lângă lucrările celor trei pictori clasici de mai sus, tablouri semnate de: Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Francisc Șirato, Gheorghe Petrașcu, Octav Băncilă, Dumitru Gheață, Ștefan Dimitrescu, Iosif Iser, Theodor Pallady, Ion Irimescu, cu un cap de fată – sculptat în bronz, o altă sculptură numită „Rugă”, în piatră, semnată de Corneliu Medrea, și multe alte tablouri pe care vă invit să le vedeți.
La aceste toate lucrări n-am ce comentariu să fac, ele însele vorbesc despre frumusețea lor, de-aceea au plăcut și vor plăcea mereu privitorului, mai mult sau mai puțin avizat, pentru că ele sunt, într-adevăr, opere de ARTĂ!
În încheierea acestui mic serial despre „Palatul Culturii din Iași, vă spun cu mâna pe inimă, că merită să fie văzut, în primul rând pentru frumusețea edificiului în sine, atât cea exterioară, cât, mai ales, pentru frumusețea lui interioară. Apoi, pentru muzeele pe care le găzduiește, cu exponate achiziționate sau primite ca donații din partea diferitelor familii care iubesc orașul și, nu în ultimul rând, pentru a petrece câteva ore care să vă bucure sufletul și spiritul!
Trimis de doinafil in 22.07.18 13:57:49
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în IAȘI.
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (doinafil); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 47.15824590 N, 27.58575880 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@doinafil: Felicitări pentru acest serial despre Palatul Culturii din Iaşi! Pentru mine acest minunat edificiu, acest uriaş complex de muzee are o însemnătate deosebită fiindcă l-am vizitat în urmă cu peste treizeci de ani pe când mă aflam într-o tabără lângă Iaşi, la Bucium. Organizatoarea acelei tabere era chiar mama mea, cadru didactic, iar eu eram elevă la liceu, din păcate ea nu mai este printre noi.
Mi-amintesc cu plăcere şi nostalgie de acea vizită la Palatul Culturii care m-a impresionat enorm. Acolo am văzut expus faimosul "Car cu boi" al lui Grigorescu despre care muzeografa ne explica că oferă o anumită iluzie optică şi care mi-a creat o părere extraordinară la acea vreme.
Sunt sigură că în decursul deceniilor palatul a beneficiat de modernizări, exponate noi, etc., însă eu mi-l voi aminti mereu pe acela pe care l-am cunoscut.
Mulţumim pentru articole!
Felicitări pentru întregul serial. Mă bate gândul ca la anul- dacă m-o ajuta Dzeu să fiu pe picioare să iau trenul sau avionul şi cazare pe vreo 2-3 nopţi şi cu paginile tale printate să refac drumul. L´homme propose, Dieu dispose!
@irinad: Este foarte bine că păstrezi imaginea lui de atunci, mai ales că ea se leagă și de imaginea mamei tale!
L-am văzut și eu cam tot cu vreo treizeci și ceva de ani în urmă. Eram într-o delegație în oraș, n-am avut timp prea mult să-l vizitez, timpul ne presa!
Imaginea lui actuală mi se pare mult schimbată față de cea cu care am plecat eu atunci de-acolo, înainte de 89.
Merită să-l revezi dacă ți se va ivi ocazia, crede-mă, nu-ți va părea rău, iar imaginea mamei rămâne, oricum, sădită în inima și sufletul tău!
Mulțumesc că m-ai citit și pentru vot!
@Michi: Și noi tot cu trenul am fost acolo, și nu ne-a părut rău de timpul făcut cu el.
L´homme propose, Dieu dispose! ,
așa este!!! Deie Domnul să se împlinească dorința de-a ajunge să vedeți și Palatul Culturii! (și nu numai!)
Mulțumesc pentru vizită și vot!
@doinafil: Hai că m-ai făcut să râd!
Abstractă e și viața lor, mintea...
Așa văd ei, artiștii sunt altfel de oameni, mereu imposibil de înțeles, ei privesc lucrurile diferit față de noi. Nu încerca să îi înțelegi, “culorile” lor sunt un pic altfel, nu vezi in ce lume complicată trăim?
Tu ai văzut ce desene animate există acum? Eu nu mă pot uita, mi-e frică sa nu visez urât noaptea, mă sperii de personaje. Nu există prinți și prințese, șoricei haioși și pisici nebunatice, ciocănitori colorate și multe altele de pe vremea noastră.
Superb tabloul “fereastră”, mi-a plăcut tare mult.
Felicitări!
@krisstinna: Ai mare dreptate cu desenele animate!
Imediat după 89 au apărut niște desene care m-au făcut să-mi fac cruce! Cred că regizorii acestora au înnebunit. Totul a venit „de-afară”, ăia vroiau să fie mai altfel, mai „originali”.
Ce mi se pare mie curios, este că micuții le agreează, în lipsă de altceva, probabil!
Ia să le dai imagini cu cel mai frumos serial de desene animate (după părerea mea!), cel cu „Heidi”, serialul Japonez! Concluzia mea -desigur - este că oamenii mari îi STRICĂ pe cei mici, în gândire și comportament, arătându-le imagini urâte!
Îți mulțumesc pentru ecou și vot!
@doinafil: Te contrazic, cel mai frumos film de desene animate este ”Cartea Junglei”, ăla, original, nu partea a doua, făcut în anii 2000.
Gândește-te la melodiile din film care au ajuns șlagăre... ”The Beare Necessities”, ”I wanna be like you”, “Colonel Hath'i Elephant March” și, mai am...
Pentru mine, ”Heidi” a fost o ciudățenie japoneză, cam de acolo s-au stricat desenele animate cu animațiile alea, insipide. Povestea Heidi, da, este frumoasă, dar, fii obiectivă, nu se compară cu ”Jungle Book”. Părerea mea!
Felicitări pentru serialul despre Palatul Culturii din Iași! Din partea unei ieșence . Pinacoteca de la Palatul Culturii e într-adevăr foarte bogată în opere de valoare.
Cât despre arta modernă... ce să spunem, timpul va decide. Poate la fel au fost toți la un moment dat - neînțeleși. Oare cum era când oamenii erau obișnuiți cu pictura lui Rafael sau a lui Rubens și a apărut Van Gogh, sau Toulouse-Lautrec sau Monet și tot restul impresioniștilor. Și apoi, când oamenii s-au obișnuit cu aceștia, a apărut Picasso si Salvador Dali...
@Yersinia pestis: Ai dreptate! „Cartea Junglei” este pe primul loc în Top, atât pentru desene, cât, mai ales, pentru muzica care a devenit celebră! (pot să spun că este o capodoperă a „animației”).
Urmează „Albă ca Zăpada”, cu piticii ei, „101 dalmațieni”, „Cenușăreasa”, „Chip&Dale”, „Doamna și Vagabondul”, „Parisul vesel”, ... etc, etc...
Mie mi-a plăcut „Heidi” pentru povestea în sine, desigur, dar și pentru desene! („ciudățenia” de care spui).
Este o simplificare a imaginii, cu câteva linii desenatorii japonezi reușesc să redea expresii faciale și în mișcare eroilor poveștii!
Nu putem avea toți aceleași păreri, dar asta nu ne separă, dimpotrivă, ne unește! („unitate în diversitate”, parcă așa i-ai răspuns lui @Michael la un ecou! - eu cred că n-a înțeles nimic, săracu'! )
Mulțumesc pentru ecou și vot!
Să fii sănătos și să ai vreme bună pe unde mergi!
@RoxanaGRS: Ai și tu dreptate! Impresioniștii au „șocat” puțin, la început!
Totuși, imaginile lor spuneau ceva, pe privitor nu-l „alunga” din fața tablourilor, cum s-a întâmplat cu mine, când am văzut „omul cu trei picioare”, de ex. !
Mă bucur că până atunci (dacă va fi să fie!), când majoritatea va agrea „omul cu trei picioare” n-am să mai fiu pe-aici!
Mulțumesc frumos pentru ecou și vot!
Să ai vacanțe frumoase!
@doinafil: Mă bag și eu că pe la mine e liniște, nu mă bagă nimeni în seamă: alea trei picioare trebuie înțelese ca dinamica mișcării, idealul omului în viitor, venirea din trecut, dialectica vieții.
N-am brumă de educație artistică, mai ales la arte plastice dar, nah, îmi dau și io cu părerea că doar nu costă nimic.
Ce știu este că , cu impresionismul și suprarealismul nu te joci că-ți pui în cap o grămadă de critici!
E ca-n bancul cu pictoril ăla de-avea într-o simeză un tablou cu pânza complet albă și, undeva, în centru, un punct.
Vine un vizitator, se-nvârte și se uita la tablou, trăznit.
Pictorul se apropie:
-Vă pot ajuta?!
-Da, nu-nțeleg, e o pânză albă cu un punct în mijloc, ce reprezintă?! Întreabă neofitul
La care pictorul, pătruns de valoarea lui:
-Eh, este punctul meu de vedere!
@Yersinia pestis: Mulțumesc pentru intenția de a „mă desluși” ce-i cu picioarele alea! (mai ales că ești singurul care a încercat s-o facă).
Cu multă îngăduință din parte-mi, pot să accept că așa a gândit artistul ce-a semnat lucrarea. Asta nu înseamnă că-mi schimbă „punctul de vedere” (nu cel din banc!) în ceea ce privește frumusețea sculpturii!
(În tinerețe am făcut niște cursuri de grafică la o școală populară de artă, din București. Oarece imaginație d. p. d. v. al „abstractului” în artă pot să spun că am, nu-s chiar atât de „paralelă cu gardul”! Dar, ce să fac , aici am dat-o „în bară”, n-am înțeles nimic! Noroc cu 'Mneata că pot să spun acum: „-hai, fie! ”, dar tot nu-mi place!)
Mulțumesc pentru ecou și vot!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2022 Evoluția Curții Domnești de la Iași — scris în 17.11.22 de adso din IAşI - RECOMANDĂ
- Jun.2021 Palatul Culturii din Iași – un monument impozant — scris în 14.10.21 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2021 Noaptea albă a muzeelor la Palatul Culturii — scris în 13.06.21 de adso din IAşI - RECOMANDĂ
- Dec.2018 O bijuterie administrata discutabil — scris în 03.12.18 de pelesh din PITEșTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Muzeul de Istorie a Moldovei, din Palatul Culturii - Iași — scris în 19.07.18 de doinafil din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2018 Muzeul etnografic al Moldovei, din „Palatul culturii” Iași — scris în 04.07.18 de doinafil din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2018 „Jucării inteligente” la Palatul Culturii din Iași — scris în 07.06.18 de doinafil din BUCURESTI - RECOMANDĂ