Romantism, familii regale și tehnologie modernă la Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure

TIPĂREȘTE

În vacanța petrecută la Sovata aveam să descoperim un castel interesant care împletește în jurul său adevărate pagini pline de romantism, pasiune, tragedie. Observasem clădirea din Sângeorgiu de Pădure cu doi ani în urmă în drum spre Sovata, iar la Târgul de Turism din această primăvară am primit un pliant care semnala existența acestui nou obiectiv turistic. Am hotărât să facem o oprire aici în drum spre Grădina Zoologică din Târgu Mureș (vezi impresii), mai ales că vremea se arăta schimbătoare.

Amplasare și acces. Castelul Rhédey se află poziționat în centrul localității Sângeorgiu de Pădure în Piața Rhédey Claudia nr. 1, vis-a-vis de biserica reformată. Ne aflăm la o depărtare de circa 27 km de Sovata și la vreo 35 km distanță de centrul orașului Târgu Mureș. Sângeorgiu de Pădure este străbătut de DN 13A, calitate bună. Există locuri de parcare în curtea castelului, lângă parc. Monumentul este marcat cu panouri indicatoare.

Program și tarife. Noua instituție muzeală e deschisă zilnic, vizita se efectuează cu ghid din oră în oră. În sezonul turistic de luni până vineri intrarea se face între orele 09.00 (prima) și 16.00 (ultima), iar în weekend programul e mai scurt (începe la ora 10.00). Amănunte aici: turism-sangeorgiudepadure ... mid=281&lang=ro. Am plătit câte 10 lei/adult pentru taxa de ghidaj (5 lei/pensionari, elevi); se pot face fotografii la liber. Am fost conduși de un om instruit, cunoscător al subiectului care pune pasiune în tot ceea ce face – ghidul Péter G. – felicitări pentru implicare.

Repere istorice. Numim această construcție „castel” într-un mod impropriu deoarece ea seamănă mai mult cu un palat destul de impunător pentru mediul rural. Familia Rhédey primește în secolul al XVII-lea moșia Sângeorgiu de Pădure de la principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen și reface casa nobiliară care exista deja aici. La începutul anilor 1800 contele László Rhédey reconstruiește din temelii reședința aristocratică a familiei, rezultând palatul neobaroc pe care îl vedem și azi. Spre sfârșitul veacului al XIX-lea și începutul anilor 1900 proprietatea este vândută de familia Rhédey și ajunge în posesia unor negustori, după care statul român cumpără clădirea pentru a fi utilizat drept sediu al unor instituții; între 1960-2010 în palat funcționează școala generală și liceul localității. Ca urmare a unor proiecte timp de 5 ani palatul e restaurat, se înființează aici un Centru de informare turistică, iar din toamna lui 2019 se deschide muzeul.

Vizita la castel

Expoziția muzeală permanentă ocupă etajul 1 al castelului ridicat de familia Rhédey la Sângeorgiu de Pădure și poartă numele Mysteria Residentiae Rhédey. Urcăm o scară centrală și înainte de a pătrunde în circuitul muzeal ghidul ne prezintă câteva date istorice privind construcția, precum și planul unui viitor proiect care vizează amenajarea pieții, grădinii și a unor spații conexe.

Pornim periplul cu expoziția permanentă dedicată zonei Bezidu Nou, un sat aflat la circa 6 km depărtare de Sângeorgiu de Pădure care a fost înghițit de apele lacului de acumulare Bezid format în urma construirii barajului Bezid (1975-1989; vezi aici: ro.wikipedia.org/wiki/Barajul_Bezid). O machetă a satului ocupă centrul încăperii, în vitrine laterale se află obiecte de uz casnic recuperate de la sătenii satului sacrificat, pereții sunt plini de fotografii. S-a înființat o Asociație care are în derulare un proiect de reconstruire a bisericii înghițite de ape (informații aici: stiriutile.ro/biserica-in ... mijlocul-apelor) pe bază de donații.

Contesa Rhédey Claudia Zsuzsanna. Următoarele săli din palat sunt dedicate familiei nobiliare Rhédey, poveștii de dragoste dintre Claudia și Alexander, vieții aristocratice de la palat.

Cine a fost Claudia Rhédey? Fiică a unor nobili maghiari, Claudia s-a născut la Sângeorgiu de Pădure în toamna anului 1812 și și-a petrecut copilăria și adolescența între reședința de vară din localitatea natală și Palatul Rhédey din Cluj.

Contesa este „de trei ori” străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Să urmărim arborele genealogic care conduce către această legătură de sânge: fiul contesei, Francisc Wurttemberg (von Teck), s-a căsătorit cu prințesa mary Adelaide (stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a). Fiica rezultată în urma căsătoriei – Mary, nepoata Claudiei Rhédey, se mărită cu George al V-lea, nepotul reginei Victoria a Marii Britanii și bunicul Elisabetei a II-a (ajunge regele Angliei în 1910). Fiul lui Mary și a regelui George al V-lea, prințul moștenitor George al VI-lea, se căsătorește cu prințesa Marina din Grecia și are o fiică – Elisabeta a II-a, actuala regină a Marii Britanii.

Frumusețea adolescentei sucește multe minți, însă la unul din balurile din Viena cel care se îndrăgostește iremediabil de ea este Alexander Württemberg, fiul fratelui mai mic al regelui german Frederic I de Wurttenberg. Din salonul vienez somptuos unde perechile dansau grațios începe povestea de dragoste dintre Claudia și Alexander. Deși rangurile nobiliare erau net în favoarea lui Alexander și familiile au avut de comentat în această privință ofițerul nu ține cont de nimic și dosrește să se căsătorească cu Claudia. Tatăl Claudiei nu este de acord sub nici o formă, tinerii se întâlnesc pe ascuns, Alexander chiar învață și limba maghiară. Abia după moartea tatălui său la vârsta de 23 de ani Claudia se căsătorește cu Alexander, mai mare cu 8 ani ca ea, și devine contesă de Hohenstein.

Dragostea dintre cei doi durează numai șase ani, timp în care contesa naște trei copii: două fete (Claudine și Amalie) și un băiat (Francisc). Familia petrece mult timp la palatul din Sângeorgiu de Pădure care oferea spațiu suficient, o grădină în stil baroc, aer curat. Dar liniștea familiei și bucuria unei noi sarcini este spartă de vestea obligației lui Alexander de a merge pe front și plecarea inopinantă a acestuia în a doua parte a anului 1841. Contesa decide să meargă în Austria unde se afla cantonat soțul său și pleacă la drum cu o trăsură spre orașul Gratz. Aproape de destinație are loc un accident, trăsura se răstoarnă iar Claudia se resimte; totuși nu renunță la călătorie și merge mai departe călare timp de șapte-opt ore spre Pettau unde se va întâlni cu Alexander. Din păcate lovitura din timpul accidentului și galopul nebun timp de atâtea ore au dus la pierderea sarcinii, la complicații medicale care i-au grăbit sfârșitul.

Nebun de durere, Alexander va conduce trăsura cu trupul neînsuflețit la Sângeorgiu de Pădure, loc de veci cerut de contesă cu limbă de moarte. Ducele nu se va recăsători niciodată și va păstra toată viața inima soției sale într-un recipient de sticlă (a murit în 1885). Contesa va fi înmormântată în biserica reformată din apropiere într-un sicriu de plumb prevăzut cu o fereastră de sticlă. În biserica reformată se află două plăci de marmură neagră donate de regina Victoria a Angliei (una în 1905 pe când era doar prințesă de Wales, alta din 1935)

Toată aceste evenimente ne-au fost relatate de ghid în timp ce ne aflam în încăperea dedicată Claudiei. Suntem surprinși de stilul modern al expoziției, tehnologia ocupând un rol important în muzeu – rame care prind viață și ne arată pe ecran personaje din familie, panouri luminoase, panouri pe care le crezi pereți se deschid și ne prezintă obiecte, imagini și reproduceri după documente vechi.

Salonul Claudiei reproduce o mică parte din viața aristocratică de altădată prin mobilierul de epocă; într-o vitrină vedem registrul bisericesc care consemnează botezul contesei, în altă vitrină se află o copie a jurnalului personal al Claudiei (în curs de traducere); dintr-un alt ecran ascuns în spatele unei rame apare Claudia care într-un scurt metraj ne vorbește despre întâlnirea ei cu Alexander și temerile legate de diferențele de rang.

Salonul de bal ne impresionează prin tavanul pictat, spațiul larg și ferestrele înalte; mai multe piese de mobilier și un frumos pian completează imaginea sălii. Pentru a ne putea imagina balurile de altădată în cadrul ferestrelor sunt amplasate imagini cu actori îmbrăcați în costume de epocă – se dorește refacerea primei întâlniri dintre cei doi la balul vienez.

Salonul lui Alexander e mobilat cu piese de epocă, cu tabloul Claudiei, iar pe biroul din centru se află inima Claudiei, păstrată ca o relicvă prețioasă de Alexander. Dintr-un tablou-lcd ducele ne vorbește despre dragostea pierdută așa devreme. Lângă un mic dulap cu cărți se află o vitrină care adăpostește Codexul Koncz – un manuscris de la mijlocul anilor 1300 care conține o traducere a Bibliei scrisă în limba latină cu litere gotice. Manuscrisul este însă valoros deoarece conține o însemnare din anul 1410 – 55 de cuvinte în limba maghiară care ocupă locul 6 în lista celor mai vechi înregistrări în această limbă.

Istoria castelului este prezentată în următoarea sală, animații 3D prezentate pe ecrane-tablou ne arată palatul și grădina din timpul contesei Claudiei, iar pe alt ecran rulează mesajul Prințului Charles trimis cu ocazia deschiderii Muzeului: Relațiile mele cu România sunt foarte importante pentru mine și de-a lungul anilor am ajuns să iubesc această minunată țară (stirileprotv.ro/stiri/tra ... le-sincere.html). În vitrine sunt expuse tezaure monetare, cahle, vase și arme rezultat al descoperirilor arheologice din zonă. Panourile mascate din pereți se deschid și vedem documente vechi privind așezarea Sângeorgiu de Pădure.

Istoria familiei Rhédey reprezintă subiectul ultimei săli a muzeului, loc unde aflăm din acte vechi și desene rădăcinile istorice ale familiei Rhédey; tehnica modernă ne prezintă, prin diafilme, descendența familiei, panourile expun arbori genealogici și blazoane aristocratice.

Turul ghidat se încadrează ca timp într-o oră iar ghidul ne pregătește o surpriză la sfârșitul vizitei: sala fântânii muzicale a lui Bodor Péter. Vorbim aici de prima fântână muzicală din lume construită la Târgu Mureș între 1820-1822 de meșterul Bodor Péter, născut la Sângeorgiu de Pădure. În jurul acestui personaj s-au țesut diverse legende, un lucru cert fiind însă genialitatea și iscusința meșterului (a construit poduri, a amenajat grădini, a pictat, a realizat orgi, a falsificat bani). Fântâna muzicală a fost ridicată în centrul orașului Târgu Mureș pe fundamentele alteia mai vechi, o construcție rotundă având o terasă pe pilonii căreia se sprijinea o cupolă de cupru. În această cupolă se afla mecanismul cântător: o orgă simplă pusă în funcțiune de cilindrii unui ceas; în vârful cupolei se afla statuia lui Apolo care făcea o rotație completă în 24 ore – totul cu ajutorul forței apei. Apa era adusă prin jgheaburi de lemn dintr-unizvor aflat la 300 m depărtare și distribuția ei la fântână se făcea prin 4 guri de curgere.

Replica din muzeu este funcțională, statuia se învârte și auzim sunetele unei melodii. În vitrine vedem acte originale semnate de Bodor, documente referitoare la persoana lui, imagini vechi. O machetă a fântânii cântătoare am admirat în parcul tematic MiniTransilvania de lângă Odorheiu Secuiesc (P06 din articol: vezi impresii).

Vizita se încheie cu sala de conferințe și cea de expoziție – interesante lucrările graficianului Béla Gy. Szabó (ro.wikipedia.org/wiki/B%C ... _Gy._Szab%C3%B3). În curtea palatului se află bustul Claudiei, iar vis-a-vis puteți vedea biserica reformată unde este înmormântată contesa.

Concluzii. Recomand cu căldură o vizită la Castelul Rhédey din localitatea Sângeorgiu de Pădure pentru palatul neobaroc, povestea cuplului Claudia-Alexander și informațiile inedite aflate de la ghizi pasionați. Vizita a fost o surpriză plăcută!

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1862 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI