ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 07.12.2016
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 30-40 ani
DIN: Râmnicu Sărat
ÎNSCRIS: 09.05.11
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
AUG-2016
DURATA: 1 zile
familie cu copii
2 AD. + 1 COPII -- v: 6 ani

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
92.50%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 7 MIN

La plimbare prin Sângeorgiu de Pădure și prin împrejurimi

TIPĂREȘTE

În ultimii doi am am petrecut câte un sejur în stațiunea Sovata. Aș putea spune chiar că Sovata devine încet-încet una dintre destinațiile noastre favorite de vacanță, mai ales că plănuim deja un nou concediu acolo pentru vara viitoare. În acest articol nu o să insist asupra posibilităților de petrecere a timpului prin stațiune (am făcut acest lucru aici sau aici), ci vreau să vorbesc despre ceea ce am vizitat noi într-o zonă aflată la aproximativ 30 de kilometri depărtare de Sovata.

Într-o dimineață, planurile inițiale ne-au fost schimbate de apariția unor nori groși deasupra stațiunii. Am servit micul dejun și ne-am hotărât să plecăm la plimbare cu mașina, întrucât soarele întârzia să apară, iar de bălăceală în lacul Ursu nu aveam chef pe o așa vreme mohorâtă (și destul de friguroasă pentru jumătatea lunii august).

Am aruncat o privire pe AFA, am mai explorat un pic alte site-uri și destinația noastră pentru ziua respectivă s-a conturat – aveam să plecăm spre localitatea Sângeorgiu de Pădure, un oraș micuț aflat în județul Mureș. Probabil vă întrebați de ce am ales această destinație... Aflasem de pe internet că în zonă există câteva obiective turistice interesante – este vorba despre un castel și despre un lac de acumulare, așa că ne-am propus să le vizităm.

De la Sovata către Sângeorgiu de Pădure am mers pe DN 13A, o șosea excelentă care trece prin câteva localități (atenție la echipajele radar, am zărit unul într-o curbă – în localitatea Chibed, din câte îmi amintesc); drumul traversează o zonă cu pășuni și coline, ceea ce ne-a dat posibilitatea să admirăm din mers peisaje frumoase. După aproximativ o jumătate de oră am ajuns la Sângeorgiu de Pădure și am parcat mașina în centrul localității, în vecinătatea unui părculeț.

Zărisem în apropiere castelul Rhedey, clădire pe care am recunoscut-o din imaginile pe care le văzusem mai devreme pe internet. ”Această construcție cu două etaje este realizată în stil neobaroc, prima referire la castelul Rhedey făcându-se în anul 1647. În anul 1663, castelul Rhedey este fortificat cu ziduri exterioare și trei bastioane, iar forma actuală a fost dobândită între anii 1807 – 1809, perioadă în care contele Rhedey Laszlo mai adaugă un etaj în stil baroc vechi.” (Acest scurt istoric al clădirii este afișat pe un panou informativ din apropiere). Conform tradiției, se pare că acest castel a fost ridicat pe locul unei vechi mănăstiri catolice.

Am intrat în curtea obiectivului și am remarcat faptul că obiectivul a fost recent renovat. Parterul seamănă cu etajul, diferențe vizibile fiind doar la ornamentele aflate în partea de sus a ferestrelor de la etaj, dar și balconul amplasat deasupra ușii de la intrare. Ne-a plăcut faptul că la fiecare fereastră era amplasată câte o jardinieră din care se revărsau floricele roșii, adevărate pete de culoare pe fațada exterioară a castelului. Clădirea are baza de forma unui dreptunghi, iar unul dintre cele două hornuri înalte de pe acoperiș era folosit ca reședință de vară de către o familie de barze care cuibăruseră acolo; la momentul vizitei noastre, berzele nu se aflau la castel, după cum nu am putut da nici de vreun ghid care să ne prezinte clădirea în interior. Din păcate spun, pentru că obiectivul pare interesant!

Exista un program afișat (zilnic, între 10.00 și 17.00), iar tariful de vizitare era de 5 lei/adult. Am observat și faptul că în interior este amenajat un punct de informare turistică, cu atât mai mult am fost dezamăgiți că nu era nimeni pe acolo.

Am mai rămas vreo 20 de minute prin apropiere, explorând atât curtea castelului, cât și un părculeț din vecinătate. Mai trebuie adăugat faptul că în curtea castelului există un soclu pe care se află bustul contesei Rhedey Claudia (1812 - 1841) , cea care a fost stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Contesa este înmormântată într-o criptă aflată sub Biserica Reformată din Sângeorgiu de Pădure (biserica se află chiar peste drum de castel; am vizitat-o însă nu am făcut poze în interior, deoarece acolo era în desfășurare o slujbă). Interesant este faptul că acea criptă unde se află rămășițele pământești ale contesei Rhedey a fost zidită, fiind descoperită în anul 1935; s-a stabilit că este vorba despre contesa Claudia Rhedey după medalionul pe care aceasta îl purta la gât. Mai multe informații despre contesă pot fi lecturate aici.

După ce am terminat vizita noastră la castelul Rhedey și la Biserica Reformată, am urmat direcția arătată de un indicator din apropiere spre barajul și lacul de acumulare Bezid. Până acolo trebuie parcurși vreo 6-7 kilometri pe un drum județean, care este însă neasfaltat imediat după ieșirea din Sângeorgiu de Pădure. Am parcurs drumul cu viteză mică deoarece în urma noastră se ridica un nor serios de praf; drumul are și câteva zone cu denivelări.

A meritat însă plimbarea până acolo. Din loc în loc, există zone cu iarbă pe unde se poate ajunge până pe marginea apei, din ceea ce am observat este o zonă de picnic preferată de mulți. În zonă se construiesc multe case de vacanță, dar există și locuri unde se poate campa; de exemplu, pe partea cealaltă a lacului de acumulare se zăreau câteva zeci de corturi. Am mai avansat pe marginea lacului și am oprit apoi pentru vreo jumătate de oră; aveam în portbagaj o măsuță de lemn și câteva scăunele de picnic, astfel că am mâncat niște sandvișuri la iarbă verde și ne-am relaxat pe marginea lacului. În apropierea noastră se aflau vreo câțiva pescari, destul de norocoși judecând după peștii din plasele lor!

După ce am terminat de mâncat, am mai rămas vreo câteva minute în zonă și apoi am continuat să avansăm spre coada lacului. În apropiere se află localitatea Bezidul Nou, acest sat fiind înființat după niște evenimente nefericite. În urma construirii barajului de la Bezid, apele lacului de acumulare nou format s-au extins și au inundat satul Bezidul Vechi. În acest mod a dispărut înghițită de apele lacului o comunitate formată din 180 de case. În zilele de vară, atunci când apele lacului se retrag, ies la suprafață unele dintre ruine, dar și turla bisericii din localitate, lăcaș de cult care a fost la rândul său înghițit de ape. Construcția barajului a început în anul 1975, iar casele au fost scufundate în perioada 1988 – 1989.

Chiar la coada lacului am dat peste o lucrare comemorativă ce evocă evenimentele care au dus la scufundarea satului Bezid. Pe singurul perete ce a rămas în picioare din fosta localitate este fixată o placă de marmură neagră având următoarea inscripție: ”Acum satul Bezidul-Nou se află pe fundul lacului. Foştii locuitori ai celor 180 de case, răspândiţi prin lume, îl plâng şi azi. Slujitorii servili ai fostei dictaturi l-au demolat şi l-au inundat. Astfel au desfiinţat o comunitate unică din punct de vedere istoric şi religios – în care au trăit laolaltă familii de diferite naţionalităţi şi credinţă, în deplină înţelegere şi bună pace, de-a lungul secolelor. Rugile romano-catolicilor, unitarianilor, greco-catolicilor şi ale sabatarianilor ardeleni s-au muţit pentru totdeauna. Acest loc să fie simbolul toleranţei între religii.” Locul respectiv este împrejmuit, iar pentru fiecare dintre locuințele dispărute au fost fixați în pământ stâlpi de lemn sculptați, pe fiecare bucată de lemn fiind trecute numărul casei și numele proprietarului. O imagine impresionantă, completată de fotografii de mari dimensiuni cu localitatea dispărută, aliniate pe marginea aleii principale. Am privit în tăcere toate aceste lucrări comemorative, apoi am plecat înapoi către Sovata, urmând același drum ca la venire. Dacă am mai fi avansat pe drumul comunal din coada lacului, după alți câțiva kilometri am fi ajuns în localitatea Crișeni, unde se află un interesant Muzeu al Pălăriilor de Paie (la acest muzeu aveam să mergem în ultima zi a sejurului nostru, dar urmând o altă cale de acces).

Cei care ajung pe acele meleaguri pot alege itinerariul nostru pentru o ieșire de câteva ore. Consider că am aflat și că am văzut lucruri interesante, cu siguranță că aveam și mai multe de povestit dacă am fi putut vizita și interiorul castelului Rhedey. Cine știe, poate cu altă ocazie, ori poate că vreun alt AFA-ist se va dovedi mai norocos.

Ajuns la finalul acestui articol, vă doresc tuturor călătorii plăcute!


[fb]
---
Trimis de Floryn81 in 07.12.16 21:46:10
Validat / Publicat: 08.12.16 00:19:51
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SÂNGEORGIU de PĂDURE.

VIZUALIZĂRI: 6720 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

5 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Floryn81); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P12 Peste drum de castelul Rhedey se află Biserica Reformată din Sângeorgiu de Pădure.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 43400 PMA (din 47 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

5 ecouri scrise, până acum

elviramvio [08.12.16 06:52:08] »

@Crazy_Mouse:

Interesant articolul tau, cum ne-ai obisnuit de altfel.

mishu [08.12.16 09:49:44] »

@Crazy_Mouse: Felicitari pentru articol, imi pare rau ca nu ai putut vizita si interiorul castelului cred ca ar fi fost foarte interesant. De asemenea ce ai mai vazut in rest la fel de interesant si mai ales modul de pastrare a amintirilor celor ce au facut loc lacului de acumulare cu sacrificiul caselor lor.

Nu am ajuns inca in acea zona dar tot ce am citit in ultima vreme ma fac sa gandesc la o deplasare pe acolo.

Un SB cu felicitari.

Floryn81 CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [08.12.16 14:22:30] »

@mishu: Mulțumesc frumos pentru aprecieri! Într-adevăr, pe noi ne-a impresionat acea zonă comemorativă amenajată la coada lacului de acumulare Bezid, mai ales că nu știam dinainte de existența acestui loc. În ceea ce privește lacul de acumulare format, apele sale sunt tulburi și acolo s-au înecat de-a lungul anilor mai mulți oameni. Printre localnici circulă unele povești sinistre - se spune că vechiul sat scufundat cere tribut și că este bântuit de blestemele celor care au fost siliți să plece în pribegie.

@elviramvio: Mulțumesc frumos!

dorgo [08.12.16 19:23:23] »

@Crazy_Mouse: Se pare ca de aceea a venit printul Charles in Transilvania. "Claudine Rhédey de Kis-Rhéde  (n.  21 septembrie 1812,  Sângeorgiu de Pădure - d.  1 octombrie 1841,  Pettau) a fost stră-străbunica reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. În Sângeorgiu de Pădure, Prințul Charles a cumpărat o casă. De asemena, Coroana Marii Britanii a trimis la Biserica Fortificată din localitate o placă comemorativă, în amintirea Contesei Claudia" (internet).

Si nu numai el ci si celebrul Jules Verne.

"Nu o dată interesul lui Jules Verne pentru Transilvania a fost pus pe seama idilei cu frumoasa Louise Müller, săsoaică din Homorod, la brațul căreia autorul ar fi colindat aceste ținuturi ce l-au inspirat ulterior. Se presupune că Jules Verne ar fi ajuns în Transilvania între 1882 și 1884, alături de Louise Müller, pe care scriitorul ar fi întâlnit-o în timp ce aceasta călătorea în Franța. Era o iubire imposibilă, ambii fiind căsătoriți. Jules Verne nu a fost de acord să divorțeze, nici după ce Louise a rămas văduvă. Cei doi au călătorit pe Dunăre, debarcând la Giurgiu, apoi cu trenul la București, de unde au continuat călătoria spre Brașov. De aici se povestește că au vizitat și Cetatea Colț, ce a servit drept inspirație pentru Castelul din Carpați. " (internet).

Apoi, a urmat si romanul "Plutasul de pe Dunare", inspirat, cred eu, tot din aceasta calatorie a lui. Cetatea Colt, azi e in ruine, n-o sa se mai tina mult pe picioare, e in satul Rau de Mori (jud Hunedoara, langa Hateg)

webmasterX [09.09.17 20:01:15] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica «O zi în Sângeorgiu de Pădure» (nou-creată, între timp, pe sait)

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
dorgo, elviramvio, mishu
Alte impresii din această RUBRICĂO zi în Sângeorgiu de Pădure:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.062211990356445 sec
    ecranul dvs: 1 x 1