Sinagoga Veche din Alba Iulia - istorie și contemporan

TIPĂREȘTE

Așa cum am promis, un articol separat îl dedic pentru Sinaoga Veche din Alba Iulia.

Atât v-am incitat cu articolul ăsta, încât sper din tot sufletul să nu vă dezamăgesc, și, măcar puțin, să vă stârnesc interesul.

Așa cum vă povesteam aici, vezi impresii, joi seara pe la 17:30 a venit din nou @ioana74, să ne ia, pe câți am fi dorit, la un concert de muzică clasică, la Sinagoga veche din Alba, cu prilejul inaugurării PAROCHET-ului (se citește parohet). Am dorit @elviramvio cu soțul, @alina53 cu soțul și eu.

Concertul era programat pentru orele 18:30, timp suficient să fac fotografii, să admir și să studiez locul. Intram prima oară-ntr-o sinagogă și eram curioasă ca o pisică. Mă fascinează orice-i diferit de cultura și religia altor popoare. Am mulți prieteni de rit mosaic, am aflat destule despre religia și cultura lor, dar nu văzusem nici un templu, nici o sinagoga.

Propunerea @ioanei74 a venit perfect să vă pot povesti câteva cuvinte despre acești oameni ambițioși și răzbătători, care au știut să-și facă loc în istorie.

Și fiindcă veni vorba, puțină istorie a evreilor din Alba din spusele oamenilor de pe-acolo, dar și cu ajutorul netului:

”Evreii sosiţi la Alba Iulia în veacul al XVI-lea, erau de origine sefardă, fiind descendenţii celor expulzaţi din Spania şi stabiliţi pe teritoriul Imperiului Otoman. Consideraţi supuşi turci, evreii formau obiectul prigoanei principilor Transilvaniei; astfel, în preajma izbucnirii luptelor împotriva turcilor Sigismund Báthori a ordonat prinderea evreilor şi spânzurarea lor de-a lungul zidurilor cetăţii. Situaţia avea să se schimbe radical sub domnia lui Gabriel Bethlen care în 1623 le-a acordat evreilor sefarzi, sosiţi de la Constantinopol, dreptul de a se aşeza la Alba Iulia. Principele i-a sprijinit pe evrei pentru a impulsiona comerţul cu ţările limitrofe şi, în primul rând, cu Imperiul Otoman. Politica lui Bethlen a fost urmată şi de succesorii săi, care au înţeles importanţa acestui act.

După anexarea Transilvaniei la Imperiul Habsburgic, în viaţa evreilor din Alba Iulia s-a petrecut o întorsătură majoră, fiind puşi sub jurisdicţia episcopului romano-catolic al Diecezei de Alba Iulia. Această situaţie, care a durat din 1720 şi până în 1867, a dat naştere unei perioade de progres în viaţa evreilor de aici, întrucât episcopia nu s-a amestecat direct în viaţa religioasă a evreilor. De la mijlocul secolului al XVIII-lea, rabinul care conducea activitatea religioasă a evreilor din Alba Iulia a primit titlul de Şef-rabin al Transilvaniei. Pe lângă Şef-rabinat funcţiona şi Beth Din-ul, o instanţă religioasă care judeca litigiile dintre evrei şi chiar dintre evrei şi creştini, dacă exista consimţământ în acest sens, cu participarea unui jurat creştin. Hotărârea Beth-Din-ului se putea contesta la instanţa episcopală. Şef- rabinul se ocupa şi de educaţia religioasă din sânul comunităţii. Nu toţi episcopii au fost la fel de binevoitori faţă de chestiunile evreilor din subordinea lor, însă niciodată nu s-au făcut presiuni de botezare forţată a acestora.

După 1867, anul constituirii Imperiului Austro-ungar şi al emancipării evreilor, organizarea vieţii evreieşti s-a schimbat, înfiinţându-se comunităţile diferitelor orientări (ortodoxă, neologă şi sefardă). În anul 1918 Transilvaniei s-a unit cu România, existenţa comunităţilor evreieşti din Alba Iulia urmând un curs similar cu ale celorlalte din ţară. Sinagoga Veche din Alba Iulia, cunoscută ca Sinagoga Mareh Yezekiel, a fost construită în 1822. Construcția sinagogii Mareh Yezekiel s-a finalizat în 1840 și este prima sinagogă de zid din Transilvania. Ea se compune dintr-o sală mare de adunare (Heikal) în mijlocul căreia se află estrada (Bima) predicatorului din cărțile sfinte, vestibulul (Ulam) deasupra căruia se află tribuna rezervată femeilor iar la est altarul (Aron Kodes) sau chivotul cu sulurile Torei.

Sinagoga este una dintre cele mai vechi din ţară, fiind prima realizată din zidărie de pe teritoriul Transilvaniei. Un element inedit la aceasta, singura din Alba, este că are o încăpere folosită cu mult timp în urmă ca închisoare. În anul 1938 o bombă a fost pusă într-un perete al sinagogii, fiind declanşată în dimineaţa zilei de 20 noiembrie, când la serviciul religios erau foarte mulţi enoriaşi. Mai multe persoane au fost rănite, iar clădirea a suferit pagube însemnate.”

Dar gata cu istoria! Revenim ”la zi”, adică la Sinagoga Veche, situată pe str. T. Vladimirescu nr. 2

La Alba Iulia s-a redeschis cea mai veche sinagogă din Transilvania. Este prima construcţie realizată din piatră în această parte a ţării. Un element inedit la aceasta, singura din Alba, este că are o încăpere folosită cu mult timp în urmă ca închisoare. Are robinet cu apă curentă, dar n-are ferestre. Este situată cumva sub scară. Comunitatea Evreiască din oraş a reuşit să obţină fonduri de circa 300.000 de dolari pentru restaurarea monumentului istoric. În urma investiţiei s-a restaurat integral clădirea şi s-au montat vitralii, sisteme de încălzire, sonorizare, supraveghere şi alarmă la incendii. Reabilitarea sinagogii a început din 2012.

Am remarcat, atenționată de o prietenă, că pe ușa de la intrare s-a fixat mezuzah:

ro.wikipedia.org/wiki/Mezuz%C4%83

Mezuza la uși, în cultul mosaic, este precum la noi, icoanele la răsărit!

Am intrat, lui @TOSHI i s-a pus kipa, am fost poftiți să luăm loc. Atmosfera era caldă și la propriu, dar și la figurat, vibrantă. Doar se inaugura PAROCHET-ului (se citește parohet).

Am asistat la discursurile ținute de Aurel Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Lia Borza, Federației Comunităților Evreiești din Alba Iulia, autorițăți locale.

” Azi este un lăcaş de cult care face toată cinstea evreilor din România, României şi Europei. În România mai există 86 de sinagogi. Am fost singura ţară fostă comunistă care a ieşit din comunism cu un număr atât de imoportant de sinagogi. Dacă comparăm cu ce am fost e puţin, dar dacă ne comparăm cu alţii e mult”, a spus Aurel Vainer.

adevarul.ro/locale/alba-i ... 6081/index.html

Pe la 20:00 s-a inaugurat PAROCHET-ul. Altfel, spunea Aurel Vainer, sinagoga ar fi fost tare aridă. Trebuia ceva pe care să se oprească privirea. S-au cântat cântece ritualice, s-a aplaudat, dar noi așteptam concertul, care nu se lăsa venit!

Am mai făcut câteva poze, am aflat că Sinagoga ÎNCĂ nu e declarată monument istoric, dar ei luptă pentru asta, apoi am plecat, cu mare părere de rău că nu ne-am atins scopul. Dar chiar și-așa, a fost tare interesantă incursiunea acolo, așa că nu mă pot abține să nu împărtășesc cu voi acestă vizită inedită și interesantă, pentru care le mulțumesc @ioanei 74 și @elvireimvio. Sper că nu v-am dezamăgit prea tare așteptările.

Filmulețul de la începutul articolului expune mai bine istoria acestui așezământ de cult.

---

VIZUALIZĂRI: 2260 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI