GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Mic peisaj selenar la Trovanţii din Costeşti-Vâlcea.
După o zi destul de obositoare în care am vizitat mănăstirile Bistriţa, Arnota şi Horezu şi am poposit câteva ore să vedem culele de la Măldăreşti, am oprit aproape de intrarea în comuna Costeşti la Muzeul Trovanţilor înfiinţat în 1996. Am coborât direct din şosea într-o arie de jumătate de hectar în aer liber, situată la poalele unei cariere de nisip.
Prin grija asociaţiei Kogayon care o administrează, zona a fost protejată cu un gard, are instalat un panou explicativ, câteva coşuri de gunoi (folosite pe alături) şi două-trei băncuţe. Chiar şi aşa, turiştii îşi iau ca amintire câte un trovant mititel, ţăranii în lipsă de pitici îşi ornează grădinile cu altii şi constructorii fură nisip din carieră, că doar e a nimănui sau a întregului popor.
˝Trovant˝ este o denumire dată de geologul Murgoci într-o lucrare din 1907. El îi defineşte ca formaţiuni numite concreţiuni, respectiv care cresc împreună, au forme sferice sau elicoidale şi dimensiuni pornind de la câţiva cm. la câţiva metri. Cei uniti între ei au forma cifrei opt.
Trovanţii s-au format începând de acum 6.5 milioane de ani când pe aceste locuri era o deltă în care s-a depus nisipul şi pietrişul poros adus de râuri de pe continent. Odată cu nisipul aluvionar, din ape s-a depus şi excesul de carbonat de calciu. În milioanele de ani care s-au scurs, s-au depus alte şi alte straturi de nisip şi pietriş fin, carbonatul de calciu sedimentat a fost presat, eliminându-se apa dintre golurile compozitului. Prin cimentare s-a format astfel o gresie silicoasă (nisipul este un silicat.) Explicaţia ştiinţifică a geologilor este că trovanţii se formează doar în anumite condiţii: acolo unde există depozite de nisip şi pietriş cu porozitate ridicată şi când prin spaţiul mare dintre granule circulă apă cu substanţe minerale dizolvate.
Trovanţii formaţi în dealul nisipos, de la o anumită dimensiune se desprind şi se rostogolesc în vale.
Formele neuniforme ale trovanţilor se datorează eliminării aleatorii a apei din golurile lăsate în nisip cât şi eroziunii vântului.
În România mai sunt câteva locuri în care sunt răspândiţi trovanţi, din păcate în zone mai puţin accesibile. La 16 km de Horezu pe malul pârâului Gresarea la care accesul se face numai cu piciorul este o râpă în care se află mulţi trovanţi, unii dintre ei ajungând la sute de kilograme.
De ce trovanţii apar în foarte puţine locuri? Posibil că este necesar un sumus de condiţii locale care să fi favorizat acest fenomen dar asta e treaba geologilor de a o explica. Localnicii spun că sunt pietre vii care au duh[ şi cresc după ploi iar noaptea scot sunete înfricoşătoare. Cercetătorii nu au găsit nicio dovadă a creşterii lor, cât despre duh şi energiile negative din jurul lor, personal nu am avut nicio percepţie.
Se pare că Brâncuşi care a copilărit la Hobiţa a fost la Costeşti şi este posibil ca formele rotunjite ale unor sculpturi (Domnişoara Pogany, Cuminţenia pământului, Sărutul) să fi fost inspirate de trovanţi.
Alături de alte monumente din zona Horezu, Muzeul Trovanţilor va beneficia în curând de fonduri europene. Proiectul care se va realiza în anii următori cuprinde împrejmuirea, o poartă de intrare, o platformă la înălţime de pe care se va vedea ansamblul trovanţilor şi bineînţeles o taxă de intrare.
Trimis de Michi in 16.02.14 14:34:13
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în HOREZU.
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.13789370 N, 24.06799210 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
2 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.
Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)
@webmaster13: dosarele X, mister, muzică, trovanţi, mulţumesc.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Mar.2022 Trovanți — scris în 03.04.22 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2021 Muzeul Trovanților - Costești — scris în 21.09.21 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2021 Merita efortul — scris în 28.06.21 de nrs † din CRAIOVA - RECOMANDĂ
- Oct.2020 Pietrele buclucașe de la Muzeul Trovanților — scris în 04.11.20 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 TROVANTII de la COSTESTI – fiinte vii cu care impartim planeta — scris în 02.10.17 de buterfly* din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jul.2017 La pas printre trovanții mari și mici (I) - Rezervația Naturală ”Muzeul Trovanților” de la Costești — scris în 13.12.17 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Oct.2015 Muzeul bizar de la Costești — scris în 21.08.16 de costy69* din TARGU-JIU - RECOMANDĂ