Sala Unirii, Alba

TIPĂREȘTE

AmFostAcolo, am fost la Alba, în 2017 într-o mică excursie, în luna lui Gustar unde am ”gustat” frumosul, valoarea și patriotismul. Numele popular de Gustar îi este dat lunii August, lună de vară, atunci când fructele au prins culoare și dulceață, au devenit coapte și dodoloase, numai bune mâncat. Vorba fie, când eram copii... nici nu așteptam coacerea... !

Acum, în prag de mare sărbătoare, la împlinirea a 100 ani de la actul unirii, gândul mă poartă nu numai la întâlnirea cu cei care ne oferă multe și binevenite informații turistice, dar și spre orașul în sine, Alba Iulia, oraș pe care totdeauna mi l-am imaginat alb. Sper să nu greșesc, totuși cetatea a fost construită din piatră albă de calcar, motiv pentru care a fost și numită Cetatea Bălgrad. Cetatea veche, construită de romani pe suportul alteia mai vechi, de prin sec I î. e. n. (mică așezare cu numele de Apoulon), romanii o numesc Apulum. Aici staționa legiunea a XIII-a Gemina, în mijlocul unui castru, pe o suprafață de aprox. 30 ha. și ajunsă la o dezvoltare economică cu titlu de centru administrativ. După retragerea romanilor cetatea își pierde din importanță, dar rămâne totuși o așezare, ce va lua numele de Bălgrad, refăcută fiind din pietrele albe ale vechiului castru.

Toate aceste lucruri ni le-a spus un tânăr ghid al orașului, care a preluat încă din parcare vizitatorii, formând un mic grup, vizită ce a durat cam 2 ore.

Ne spune tânărul ghid că în sec al XIII-lea, Bălgradul își schimbă denumirea în Alba Transilvană și devine reședință voievodală transilvană. Numele de Alba Iulia derivă de la Alba lui Gelu (voievod local), în maghiară Gyula, de aici Iula și rămâne la Alba Iulia.

Importanța sa crește în timpul lui Iancu de Hunedoara care își pregătește aici armata în vederea apărării împotriva atacurilor turcești. După victoria de la Sântimbru din 1442, moare de ciumă și este înmormântat în catedrala romano-catolică de aici.

În sec al XVII-lea devine capitală a Principatului Autonom al Transilvaniei, perioadă când ia o amplă dezvoltare. Acum se ridică și frumoasa clădire numită Palatul Princiar, unde are loc evenimentul memorabil, de triumf al lui Mihai Viteazu care, după victoria de la Șelimbăr intră cu oastea sa în Alba Iulia și se instalează în acest palat. Moment scurt, dar plin de importanță, acela al unirii Ardealului cu Țara Românească și Moldova. Evenimentul a avut loc la 1 noiembrie 1599, Alba Iulia fiind prima capitală, iar Mihai Voievod, primul domn al celor trei ținuturi. După asasinarea acestuia, conducerea Principatului o va lua G. Bathory și orașul va cunoaște o nouă dezvoltare. Se construiesc edificii, se repară turnurile de apărare, se modernizează Palatul Princiar și Catedrala, ia ființă un colegiu universitar, limba română pătrunde în biserici și școli.

Și cum anii nu stau în loc, nici armatele turcești nu au stat în loc, ci au înaintat distrugând orașul în drumul lor spre Viena. După înfrângerea acestora, Transilvania intră în componența Imperiului Habsburgic.

Cam multă istorie, dar numai așa vom înțelege spiritul Alba.

Am pășit cu pași repezi peste multe alte evenimente și locuri istorice și iată, poposim în Sala Unirii unde la 1 Decembrie 1918, după înfrângerea Imperiului Austro-Ungar, este proclamată Unirea Transilvaniei cu România.

Cine au fost autorii acestui măreț eveniment? În primul rând forțele politice ale românilor din Transilvania, dar meritul cel mare l-a avut, de necontestat, Regina Maria.

În Sala Unirii de azi, unde la 1 Dec. 1918 s-au înghesuit în jur de 1230 delegații oficiale, atunci aparținea cazinoului militar, construit la 1900. În spatele cetății, pe câmpul lui Horea s-au strâns în jur de 100.000 oameni din toate colțurile Transilvaniei, Banatului, Crișanei și a Maramureșului cu flamuri, stindarde și dorința de unire a tuturor românilor.

Am intrat cu pioșenie în Sala Marii Uniri, flancată de privirile binevoitoare ale Regelui Ferdinand și ale Reginei Maria. Două frumoase și mari vase din lut cu o horă a unirii pictată pe ele, se află la picioarele lor. Pe frontonul arcului de la intrare stă scris:”În anul Domnului 1918,1 Decembrie, în acest loc s-a proclamat pentru totdeauna și în mod irevocabil prin votul solemn și unanim al poporului, unirea Transilvaniei cu întreaga Daco-România. Eternă fie aducerea aminte a acestui act măreț”

Sala Unirii găzduiește steagurile purtate de delegațiile sosite la Alba cu ocazia Marii Uniri, aici se află biroul avocatului Aurel Lazăr (a se citi romanul ”Sacrificiul”de Mihail Diaconescu, apărut în 1988, pentru cine nu l-a citit), se află documente, acte, dar și aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, cu care s-a imortalizat momentul citirii documentului oficial de către Vasile Goldiș, document numit Hotărârea de Unire. Aparatul este un model cu trepied și burduf din piele, marca Ernemann, produs la Dresda, cu placă fotografică și obiectiv Carl Zeiss Jena. Datează de la începutul sec al XIX-lea.

În vederea încoronării Regelui Ferdinand și a Reginei Maria de la 15 noiembrie 1922, Sala Unirii a suferit modificări și modernizări, adăugându-i-se bolți, console și decorațiuni cu picturi ce reprezintă voievozi români și alte personaje istorice: horea, Cloșca și Crișan, Tudor Vladimirescu, unii reprezentanți ai Școlii Ardelene, Avram Iancu ca lider al revoluției de la 1848 etc.

Pe o latură, deasupra șemineului sunt reprezentați și voievozi, precum Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mihai Viteazu, Al. I. Cuza și terminând cu Regele Ferdinand. Pe șemineu a fost montată Stema României în 1989 și lateral, busturile din piatră ale Regelui Ferdinand și Reginei Maria. Pe peretele opus sunt montate plăci din marmoră inscripționate cu textele Documentului de Unire, precum și Legea referitoare la Unire, votată în 29 Dec. 1918 în Parlamentul țării.

În vederea aniversarii semicentenarului, pavimentul a fost înlocuit cu marmoră albă iar pereții îmbrăcați în marmoră roșie de Moneasa.

Din 2011 Sala Unirii a intrat în circuit muzeal, ca monument istoric și de artă.

Mulțumesc și să ne vedem la Alba!

---

VIZUALIZĂRI: 1156 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI