Muzeul de artă al Craiovei în Palatul Jean Mihail - în căutarea lui Brâncuși

TIPĂREȘTE

muzeuldeartacraiova.ro

Am plecat la Craiova cu un scop precis… să vizitez Palatul Jean Mihail, devenit Muzeul de Artă al orașului și să împletesc fire de istorie cu fire de artă… visele mele de călător erau tulburate de emoția întâlnirii cu, Sărutul’’ lui Constantin Brâncuși -1907, prima sculptură modernă din lume, realizată la Paris.

Odată ce l-ai văzut pe Brâncuși la Philadelphia în Muzeul de artă, te va arde ca pe mine o sete mistuitoare și dorul de sculptorul român… am văzut acolo varianta patru a Sărutului în piatră, cea mai geometrică versiune a sa, o lucrare care reprezintă chintesența dragostei în artă… m-au săgetat lucrările celebre în două saloane, pe soclu scria Constantin Brâncusi, sculptor francez. (born in Romania).

L-am găsit pe Brâncusi si la Paris ascuns în atelierul lui de lângă Centrul Beaubourg cu multi ani în urmă... și acolo în studio era o altă variantă a sărutului.

Unde am aflat eu de existența sculpturii unicat din Craiova?… la Rotterdam în 2014, la Bojmans van Beuningen, cel mai mare muzeu de artă vizuală, unde Sărutul din Craiova poposea cuceritor pe meleaguri olandeze, în cadrul unei expoziții temporare, alături de Muza dormind, Măiastra, Mademoiselle Pogany, Pasăre măiastră, care zburaseră tocmai din Paris… am fost extrem de fericită si mândră de oltenii mei. :((

Craiova – Mergem înapoi pe firul timpului meu turistic, nu o să-mi moderez deloc superlativele la adresa Palatului/muzeu îmbrăcat din 2015, în haine renovate, elegante, pe bază de fonduri europene… iată-mă pe [b[ Calea Unirii , e puțin trafic duminical… înainte de ora 10.

Stau cu ochii pe o poartă mare, o adevărată operă de artă și intru în curtea palatului, salutând tăcut fațada exterioară minunată… parcă aduce cu un castel francez.

Bustul lui Theodor Aman, operă a sculptorului Ion Jalea mă invită la palat… el ține într-o mână o pensulă și o paletă în cealaltă, pe soclu e inscriptia Th. Aman 1831-1891.

Perla arhitectonică care dă Craiovei o notă de distinctie și eleganță mă atrage ca un magnet și curiozitatea mă face să scormonesc la ghiseul de intrare printr-o carte ghid, peste 30 de lei prețul… nu primesc pliant, că nu mai aveau în stoc.

Am șters puțin praful istoriei și am descoperit treptat povestea celui mai bogat boier oltean de origine macedoneană, care a avut parte de o reședință princiara.

Pe scările acestui palat au urcat meșteri zugravi francezi si italieni la început de secol 20, dar ce rost are să mă gandesc eu acum la materialele scumpe aduse de ei pentru a ridica resedința unui nabab.

Palatul de astăzi a fost ridicat între 1900 -1907 de un francez celebru, arhitectul Paul Gottereau , cel care a realizat si, Palatul Cec –ului din Bucuresti.

El a pus mâna lui talentată pe riglă și echer proiectând resedinta chiar în mijlocul orașului, la porunca lui Constantin Matei (1837-1908), un macedonean din sudul Dunării, care s-a stabilit în Craiova.

Constantin Matei a fost un om extrem de bogat… legenda spune ca latifundiarul ar fi cerut regelui Carol I permisiunea să aplice pe acoperis monezi de aur… regele i-ar fi răspuns ironic că ele trebuie puse în dungă... bine că moșierul a renunțat… nu stiu cum le-aș fi numărat.

Nababul moare însă de boală grea și nu mai apucă să trăiască în palat... cei doi fii ai acestuia Nicolae și Jean vor inaugura edificiul în 1909.

La moartea lui Nicolae în 1918, Jean Mihail va deveni unicul mostenitor, el va continua traditia tatalui său de a aduna o colectie impresionantă de artă europeană.

Jean Mihail (1875-1936) va dona statului român acest palat încărcat de istorie și evenimente, noroc cu vizita la Craiova ca nu puneam mâna pe lectură.

Palatul are elemente arhitectonice care apartin barocului târziu, el aminteste de Palatul Cheverney de pe Valea Loirei, văzut de mine acum două decenii…. la construcția lui meșterii au utilizat marmură de Carrara, proprietarul a adus cristale de Murano, mătăsuri din Lyon, obiecte de artă de la Viena, mobilier de lux pentru a decora sălile imobilului princiar… cert e că spațiul este fastuos, piesa de rezistență este scara monumentala principală… stau cu ochii pe sus la plafoane, luminatoare… observ pe traseu că stucatura este partial aurită… toate elementele denotă bunul gust.

Palatul are ferestre largi pentru a lăsa să pătrundă lumina soarelui, cea mai spectaculoasă cameră e Sala Oglinzilor … aici s-a semnat în 1940 cedarea de către Bulgaria a Cadrilaterului.

Mai multi regi au fost oaspeții palatului, arhivele îl menționează pe Carol I, dar și pe Ferdinand I în 1915, alături de regina Maria într-o vizită la Craiova.

In 1916 Palatul Jean Mihail a fost sediu al comandaturii germane pentru Oltenia în timpul primului război mondial.

De asemenea el a fost gazda presedintelui polonez Ignacy Moscinski și a mareșalului Ridz Simygli în 1939.

In 1943 are loc Saptamâna Olteniei, la care participă și Maresalul Antonescu, este momentul cand palatul îsi deschide portile pentru toti muritorii.

In clepsidra timpului îl găsim aici în 1944 pe maresalul Tito la butoanele de comandă ale operatiunilor militare pentru eliberarea Iugoslaviei.

In 1954 Palatul boieresc va devein Muzeul de artă Craiova , a cărui bază o reprezintă obiectele Fundatiei Alexandru si Aristitia Aman , constituită în 1908 și tablourile din Pinacotecă cu opera ale artei flamande, olandeze, italiene și franceze… donatiile oferite de N. P. Romanescu, fost primar al Craiovei și alte altor personalitati, vor completa mostenirea culturală a muzeului.

In perioada postbelică muzeul primeste opere de artă romanesti prin transfer de la Muzeul de artă al Romăniei.

„La Craiova m-am născut a doua oară’’ (Constantin Brâncuși)

Prima sală în care am intrat și am reușit să prind două poze foarte discret, până să apară un supraveghetor, e sala dedicată lui Constantin Brancusi…. o sală simplă cu 6 lucrări ale părintelui sculpturii… , Vitellius, Ecorseul, Cap de fata, Cap de băiat -1906, realizate de artist la Paris din ghips că nu erau bani pentru el să le toarne în bronz.

In 1907, după ce sculptorul pleacă din Atelierul lui Rodin, va fi realizat Sărutul, pe care -l văd în fața mea pe un soclu izolat… nu am cazut sub imperiul emotiei ca la Paris, unde rula odată un film documentar cu Brâncusi la Poarta Sărutului, pe un fond muzical divin, cu muzica romaneasca, care umplea sala și mi s-a făcut pielea de găină.

In sală e expusă și lucrarea Coapsa -1909 -1910, lucrată în marmură la Paris și una din cele două copii ale Domisoarei Pogany , cumpărată de muzeu în 1976 de la Octavian Mosescu.…. și să nu uit scaunul făcut de Brâncusi la Craiova, unde el a fost elev la Scoala de Arte și meserii.

Galeria de artă națională cu 11 saloane și holul de onoare debutează cu picturi religioase… am descoperit pictura lui Ion Tuculescu , născut la Craiova. (1910-1962). El detine în muzeu cea mai mare colectie personală din România, în urma donatiei făcute de sotia lui.

Din tablouri răzbate sensibilitate rurală și autenticitatea specific românească… gust culorile tari și vii și intru în dialog cu natura, dar si cu folclorul românesc… majoritatea tablourilor îmi sunt necunoscute - 30 Decembrie, A fost Odată, Copac în soare, Iarna în mahala, Interior țărănesc, Ouă roșii, Troița, Totem în câmp, etc.

Sunt în casa picturii românesti, defilând agale prin săli cu parfum artistic, în compania lui Constantin Lecca , brasovean stabilit pe plaiurile oltenesti… ajung în sala unde sunt expuse la loc de onoare operele lui Theodor Aman si mă familiarizez cu portretele familiei.

Gheorghe Tătărescu mă trezeste cu, Desteptarea Romaniei ‘’ și poposesc îndelung în sălile dedicate lui Nicolae Grigorescu … toate lucrările sunt o încântare pentru spectator, rămân uimită de numărul mare al operelor detinute de muzeul craiovean.

Am descoperit o versiune a tabloului Atacul de la Smardan , însă regalul vizual continuă cu peisaje idilice și portrete din lumea satului românesc… Cap de fată, Car cu boi, Țărancă cu maramă, Țărancă torcând... Păstorita… sunt lucrări pline de prospetime.

Stefan Luchian poetul plastic al florilor, un om cu un destin trist, deschide o

fereastră spre frumusetea naturii cu 10 lucrări –Tufănele de toamnă, Tigancușă cu buchet de flori, Anemone, Pastorita, Natură Moartă și altele.

Nicolae Tonitza mă surprinde într-un colt cu o serie de personaje -Calugarița, o compozitie de tensiune spirituală... Bust de tânară cu batic verde, un chip al unei fete ce aminteste de renasterea italiană… alături în grupaj mă delectez cu Peisaj Han la Mangalia, Cap de fată, Cap de fetiță și Portret de tânără… e un personaj cu o coafură interbelică si cu o atitudine provocatoare.

Pe site-ul muzeului nu apare Theodor Pallady un nume de rezonanță, el este considerat cel mai intelectual dintre artistii plastici români, tablourile lui sunt pline de frumusete sufletească și reusesc să imortalizez pe cameră o parte din lucrări –Flori albe în vas galben, Fata cu lalele, Nud în combinezon alb, Natură moartă cu rață, Vas cu crizantemă, Femeia în rochie galbenă, Nud în fotoliu albastru...

Am lăsat la final pe Iosif Iser , necunoscut persoanei mele… Peisaj, Autoportret, Odalisca, Arlechin și Arlechinada sunt tablourile din expozitia permanentă… mă atrage tema arlechinului si lumea spectacolului, personajele sunt cam triste și melancolice, artistul e considerat un interpret genial al ființei umane, scenele de viată surprinse sunt autentice.

Am prins în iunie 2017 finalul unei expozitii numită Cabinetul Colectionarului , flamanzi și olandezi de secol 17, nume de pictori despre care nu am auzit... observati vă rog lipiciul pe care îl au olandezii asupra mea... dacă nu merg în Olanda, vin ei după mine:((… am vizionat picturi istorice, scene de gen, portrete, peisaje și interioare de biserici din secolele 16 și 17… am primit si un pliant bogat cu 4 pagini și fotografii.

La ieșirea din muzeul de artă, ghida de la muzeu mi-a povestit de intentia Craiovei de a construi un Centru International Brâncusi , este vorba de un pavilion dedicat sculptorului, din fonduri europene, el va fi ridicat chiar în curtea muzeului.

Am fost curioasă și am citit recent prin presa lor locală despre acest proiect… sper să nu fie abandonat… ideea unui muzeu Brancusi nu e nouă... să vedem ce va fi... forma pavilionului din sticlă va fi o reinterpretare a lucrărilor lui Brâncusi, o compozitie avangardistă… dacă va fi realizat vreodată, merg a doua oară la muzeu… date mai multe ne pot da craiovenii.

Muzeul de artă al Craiovei e un monument minunat care pune în valoarea patrimoniul nostru național... mergeti acolo și nu veți regreta.

Tarif intrare muzeu - 10 lei, deschis marti–duminică.

---

VIZUALIZĂRI: 3199 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI