Schitul “Sfântul Nicolae” Crasna – o oază de liniște

TIPĂREȘTE

Prima dată am vizitat acest schit în toamna anului 2014, la întoarcerea spre casă după vizita la Mânăstirea Icoana, situată la numai 5 km de mers pe DN 665 spre Novaci. Întrucât mi-a plăcut simplitatea locului și liniștea de aici, în vara anului 2015, ajungând în zonă cu alte treburi am revenit la Schitul “Sfântul Nicolae”: Acesta este situat în satul Crasna-Ungureni din comuna Crasna, o zonă frumoasă cu sate aruncate pe dealuri, livezi, pășuni, păduri, numită în județ ”zona de sub munte”.

Din DN 665 (calitatea carosabilului este foarte bună) se urmează indicatorul către schit (pe indicator scrie Mânăstirea Crasna), se mai parcurg aproximativ 250 m pe un drum asfaltat, dar cu destule gropi, care se termină la poarta mânăstirii.

Aşezământul monahal găzduieşte o mică obște de călugări și este aşezat la poalele Munţilor Parâng, într-un cadru natural cu multă verdeață, fiind înconjurat pe trei laturi de o pădure de foioase. Fiind mai retras, schitul oferă multă liniște, care este tulburată doar de foșnetul frunzelor atunci când bate vântul.

Mașina am parcat-o pe marginea drumului (nu există o parcare amenajată), la doar câțiva metri de o cruce din marmură pe care este inscripționat următorul text:

Ne-am continuat drumul spre schit, iar înainte de a intra pe poarta acestuia, se poate distinge în partea dreaptă o cișmea care are deasupra o cruce.

Proprietatea mânăstirii, este împrejmuită cu gard din piatră zidită. După ce am intrat pe masiva poartă din lemn sculptat, o alee pavată cu piatră cubică străjuită de o parte și de cealaltă de câte un rând trandafiri și câte o mică livadă de pomi fructiferi, ne-a condus spre curtea interioară a schitului.

În capătul aleii este o altă poată care duce în curtea interioară, pe zidul acesteia fiind o inscripție care ne informează că schitul este monument istoric și că datează din anul 1636. Este vorba de actuala biserică, deoarece schitul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1486, atunci când aici exista doar o biserică din lemn.

Actuala biserică a fost zidită din bolovani de piatră de râu și cărămidă. Ctitorul acesteia este proprietarul satului Crasna din acele vremuri, Dumitru Filișanul din Filiași, mare Pitar în vremea voievodului Matei Basarab. Poate este util să precizez că Dumitru Filișanul a fost nepotul marelui ban al Craiovei, Dobromir, văr cu Doamna Stanca, soția Domnului Mihai Viteazul.

Biserica este construită în stil brâcovenesc, are formă de treflă, o singură turlă pe o bază pătrată deasupra naosului şi pridvor zidit în faţă. Pereții exteriori ai schitului sunt albi, cu un rând de cărămidă roșie sub streașină, sub formă de arcuri. Cum înainte vizitaserăm Mânăstirea Icoana, am constatat că arhitectura celor două lăcaşe de cult se aseamănă foarte mult.

Structural, biserica este alcătuită din pridvor (acesta fiind zidit, spre deosebire de cel de la Mânăstirea Icoana), pronaos, naos și altar. Altarul este despărțit de naos printr-o catapeteasmă confecționată din lemn sculptat, poleit cu foițe de aur.

Catapeteasma este cel mai vechi obiect de aici, aceasta s-a păstrat de pe timpul bisericii din lemn și-l înfățișează pe Iisus răstignit pe cruce, iar mai jos, în partea stângă chipul voievodului Matei Basarab și în dreapta pe cel al Mitropolitului Ștefan, arhiepiscop al Munteniei.

Pisania originală datează de la 24 septembrie 1637, este cioplită în piatră deasupra ușii de la intrarea în naos și are următorul text: ”Cu vrerea Părintelui, al Fiului și al Sfântului Duh, eu robul lui Iisus Hristos, jupânul Dumitru vel-mare, cu feciorii lui, i-au dat lui Dumnezeu și n-au cruțat avuția, ce au zidit această mânăstire, în zilele bunului voievod Matei Basarab, anul 1637 (văleat 7145), luna septembrie, ziua 24”.

Deoarece este de influență bizantină, biserica a fost sfințită fără a fi pictată, fiind împodobită doar cu icoane. Mult mai târziu aceasta a fost pictată, pe pereții acesteia putând fi văzut și portretul voievodului Matei Basarab.

Curtea interioară nu este foarte mare, dar este îngrijită. În partea stângă a ei se găsește o altă cișmea, asemănătoare cu cea de la intrare, care are deasupra o cruce pe care putem distinge următorul text:

În spatele cișmelei, la doar câția metri este un foișor care adăpostește o făntână cu apă rece. La acest foișor atrag atenția cele 6 coloane de susținere, care au formă romboidală, asemănătoare celor care compun Coloana fără sfârșit, renumita creație a lui Brâncuși din municipiul Târgu-Jiu.

Actualele chilii ale schitului au fost ridicate în anul 1938 cu ajutorul lui Gheorghe Tătărăscu (prim-ministru în perioadele 1934-1937 și 1939-1940), care pe atunci era consilier al regelui Carol al II-lea. Acestea înconjoară biserica formând un corp de clădire în forma literei U și sunt bine îngrijite. Zidurile chiliilor sunt zugrăvite în alb (de altfel și biserica) și deși este un complex monahal de călugări, pot fi văzute multe flori care împodobesc aceste chilii.

Este de remarcat faptul că în apropierea schitului nu au apărut tot felul de tarabe și chioșcuri cum pot fi văzute în apropierea altor lăcașe de cult.

Schitul ”Sfântul Nicolae” din Crasna este o oază de liniște și vă invit să vizitați acest loc atunci când ajungeți în zonă.

Să aveți drumuri bune și călătorii frumoase!

---

VIZUALIZĂRI: 1156 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI