GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Un monument de arhitectură românească – Mănăstirea Cornetu
Pe celebrul E 81 (DN7) ce străbate Valea Oltului, și în apropierea lui, întâlnim destul de multe lăcașuri de cult ce ne dezvăluie pe lângă latura spirituală și mici fragmente din istoria neamului românesc. Începând de la Pitești găsim Mănăstirea Trivale, Mănăstirea Bascovele, Mănăstirea Cotmeana, Episcopia Râmnicului, Schitul Fedeleșoiu, Mănăstirea Ostrov, Mănăstirea Cozia, Mănăstirea Turnu, Mănăstirea Stânișoara și, într-un final, Mănăstirea Cornetu.
În drum spre Mărginimea Sibiului am făcut opriri și la câteva obiective turistice: frumoasa mănăstire de maici Ostrov, situată în mijlocul unui parc pe Insula Ostrov, în mijlocul apelor Oltului; Hotel Central din Călimănești (ridicat în 1907-1911 în stil baroc) și izvoarele de apă minerală din preajma lui (7 și 14 parcă); ruinele castrului roman Arutela, cu poarta de acces reconstruită; Turnul Spart, fortificație ce constituia granița dintre Transilvania și Țara Românească (construită în secolele al XV-XVI-lea).
Mergând spre Sibiu, după ce trecem de localitatea Călinești, însoțiți pe partea dreaptă de calea ferată și râul Olt, depășim un indicator stânga către Racovița-Perișani (unde se află și o mănăstire nouă, din 2009, la Gruiul Lupului), moment în care trebuie să încetinim fiindcă la câțiva zeci de metri de această bifurcație apar zidurile roșii ale Mănăstirii Cornetu. În fața intrării sunt 3-4 locuri de parcare. Dinspre sensul Sibiu-București există o parcare mai mare dotată și cu bănci și mese la 50 m distanță. De obicei trecem cu mașina în viteză și abia zărim indicatoarele și zidurile vechii mănăstiri.
De data aceasta am oprit la timp în parcare și ne-am oprit pe pasajul de cale ferată ce trece pe dedesubt. Citim pe plăcuța de monument istoric că Tunelul Cornet a fost săpat în 1899, fiind proiectat de ing. Mihail M. Romniceanu. Doi ani (1897-1899) au durat discuțiile privind soluția optimă de trecere a căii ferate Râmnicu Vâlcea-Râul Vadului fără a fi distrusă întreaga mănăstire. S-a stabilit săparea tunelului prin stâncă, pe o distanță de 45m, cu sacrificarea doar a chiliilor de pe latura de vest a schitului.
Istoria acestul lăcaș de cult începe în 1666 când marele vornic Mareș Băjescu ridică loc de rugăciune dar și de refugiu pentru familia sa. Biserica cu hramul „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” este situată în mijlocul incintei și ne încântă cu distribuția cărămizilor roșii de pe fațadă, în mici dreptunghiuri; se adaugă la desăvârșirea artistică formele rotunde de sticlă colorată și plăcile de teracotă smălțuită. Zidul de piatră înconjoară incinta pătrată; este parțial refăcut; în trei colțuri avem turnuri poligonale de apărare, al patrulea colț fiind ocupat de un foișor. Curtea e largă și liberă, fără prea multe „anexe”, pe lângă zid se înalță brazi înalți, pe ziduri se află ghivece de flori. Chiliile au fost refăcute de Direcția CFR după terminarea lucrărilor la calea ferată.
Biserica nu mai păstrează pictura originală, ci doar pe cea de secol al XVIII-XIX-lea. Naosul este despărțit de pronaos printr-un zid străpuns de o ușă cu un frumos ancadrament de piatră. Pisania originală, sculptată în piatră de Albești străjuie intrarea în biserică. Deasupra pisaniei este înfățișată icoana de hram, în format mare. O frumoasă catapeteasmă albă luminează interiorul lăcașului de cult (1885). Clopotnița este situată în turla de pe pronaos.
Complexul mănăstiresc a trecut prin mai multe reparații (în 1808 un incendiu distruge o mare parte din schit); în anii Primului Război Mondial tunurile germane bombardează biserica ce suferă stricăciuni; între 1864-1924 schitul este aproape depopulat. Direcția Monumentelor Istorice efectuează de două ori reparații la Cornetu: în 1923-25 și 1960.
În curtea interioară veți găsi clipe de liniște, zidurile și perdeaua de brazi asigurând protecția împotriva zgomotului provocat de traficul intens. În dreapta porții de intrare în incinta fortificată se află un mic magazin cu obiecte bisericești.
Popasul în acest loc al Văii Oltului combină două elemente: complexul mănăstiresc este monument istoric și, de asemenea, tunelul de cale ferată este clasificat ca monument istoric.
Trimis de tata123 🔱 in 02.02.15 14:12:29
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în BREZOI.
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.38805170 N, 24.30107870 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
1 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@tata123: Mutat în rubrica "Mănăstirea Cornetu [Tuțulești, Racovița], BREZOI" (nou-creată pe sait)
===
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2016 Manastirea Cornet - popas pe Valea Oltului — scris în 02.09.16 de Dan&Ema din BUCURESTI - RECOMANDĂ