Covasna

TIPĂREȘTE

Pe lista de vizitare se afla și locul cazării orașul Covasna. Vizita s-a desfășurat în prima zi din scurta minivacanță după câteva ore de servici, după câteva ore de drum și cazarea în sine la pensiunea Apolka vezi impresii

Localizare oraș Covasna

Orașul Covasna se află în partea estică a țării în apropierea curburii Carpaților într-o zonă care a avut în trecut o activitate vulcanică intensă. Orașul din județul Covasna dar care nu este reședință de județ se poate accesa prin căile rutiere DN11 dinspre Brașov pe urmă DN13E dinspre Sfântu Gheorghe sau DN 10 tot dinspre Brașov și DN13E Întorsura Buzăului.

Căile de acces sînt în regulă mai puțin o porțiune de cca 7-8 km între Barcani-Zagon care ar vrea să fie un record național deoarece face parte din cele 18 km de drum național pentru care noi șoferii plătim rovinietă dar nu este asfaltat, nu este marcat, serpentinele nu sînt dotate cu parapeți. În principiu pentru Dusterul meu și alte mașini nu ar fi o prea mare problemă dar pe acea porțiune sînt interzise câteva categorii de vehicule cum ar fi și traficul greu.

Distanța aproximativă +/- până la Covasna din Brașov ar fi de 60 km, din Sibiu 200 km, din București 240 km.

În mica localitate parcarea nu este problemă, de și central ar fi mai înghesuit tot se va găsi loc. Spre deosebire de alte orașe mai mari din județ în orașul Covasna nu se plătește taxă de parcare, nu am văzut nici un panou, nici pe siteuri nu am văzut vreo informație că ar exista așa ceva. În consecință am parcat și eu de vreo două ori acolo, prima parcare la momentul vizitei, a doua parcare la umplerea sticlelor/bidoanelor cu apă minerală de la izvorul din centru.

Istoria orașului Covasna

Ca și în multe alte zone din țară s-au descoperit urme de locuire din perioada neoliticului, bronzului, fierului. Următoarele descoperiri atestă faptul că au locuit și dacii aici, cetatea dacică fiind descoperită pe un deal din partea estică a orașului. Tot în acea zonă s-au descoperit obiecte din perioada medievală aproximativ secolul XII-XVI. În secolul XIX orașul Covasna a primit rangul de târg.

Prima atestare documentară datează din 1548.

Tot în acest secol s-a descoperit că în trecutul îndepărtat a avut loc o activitate vulcanică intensă pe aici iar izvoarele, mofetele naturale au început să fie exploatate din 1880. În 1891 s-a început îmbutelierea apelor minerale, iar în secolul XX s-a dezvoltat orașul din punct de vedere balnear. În prezent se bucură de aceeași reputație mulți turiști îi calcă pragul fie pentru vizitare fie pentru tratament.

Altele despre Covasna

Covasna mai are în componență localitatea Chiuruș. 45°51′0″N 26°11′0″E sînt coordonatele GPS, altitudinea deasupra mării este de 560 m. Orașul mic de doar 158 kmp avea 10000 locuitori în 2011. Locuitorii în proporție aproximativă de 60% sînt maghiari, 30% români, 3% romi, restul altă etnie/necunoscut/etc. Confesional 43% sînt reformați, 30% ortodocși, 21% catolici.

Orașul este situat la marginea sud-estică a carpaților de curbură. În vecinătatea imediată a orașului observăm dealuri împădurite și peisaje frumoase. Râul Covasna traversează orașul. Izvorăște dintr-o vale din zona Voinești și se varsă în Râul Bita. Râul Covasna are o lungime de 28 km.

Etimologie

Nunele orașului provine din cuvântul kvasny (slavon) sau kovász (maghiară) înseamnă dospire, fermentare făcând aluzie la apele carbogazoase din zonă.

Ce se poate vizita și ce am văzut pe aici

Înainte de a ajunge în Covasna m-am documentat cu ce se poate vizita în oraș și în imediata apropiere, am văzut numărul obiectivelor, timpul care trebuie alocat fiecăruia și timpul meu rămas, astfel am horărât când și câte din acestea să vizităm.

Balta Dracului

Obiectivul care poartă un nume pompos cel al necuratului este simbolul orașului Covasna. Zona având în vedere că în trecut avea o activitate vulcanică intensă, vulcani care între timp s-au stins au rămas acei vulcani noroioși, izvoare carbogazoase, mofete naturale. Balta dracului este una din acele locuri de unde răsar gazele din adâncuri spre suprafața pământului.

Balta Dracului este un vulcan noroios care emană în permanență oxizi de carbon și sulf formate din bioxid de carbon cu puritate maximă de 98%. În Balta Dracului am observat un amestec de apă și noroi care fierbe precum tocana la ceaun.

Denumirea există de mult încă de pe vremea când oamenii au crezut că apa care fierbe acolo este din cauza focului din iad, de atunci l-au numit așa.

În 1881 s-a deschis o baie publică în acest loc pentru scopuri curative pentru tratamentul reumatismelor. Baia pe acea vreme s-a amenajat cu ajutorul lemnului mai exact pavaj de scândură, scări. Și în prezent se va observa acolo un înveliș de scândură, doar că pentru vizitatorul din prezent accesul este interzis și vizita propriu zisă este doar vizuală.

Balta Dracului este protejată cu o plasă de sârmă iar la suprafață există un grilaj aspectuos din țevi de inox care de sărbători de obieci se împodobește cu luminițe. Iar pentru cei la care lipsește accesul în baie din motive medicale au la dispoziție o sumedenie de hoteluri cu spa și diferite tratamente cu aceleași efecte curative, deci într-un final Balta Dracului s-a mutat în hotelurile din apropiere...

Parcul central Covasna

Bineînțeles că în jurul Bălții Dracului s-a amenajat și un parc. Acolo practic este și centrul stațiunii balneo-climaterice, acolo se găsesc hoteluri renumite, instituții mai importante, locuri de recreere, râul Covasna, biserici și izvoare. Covasna se mai numește și orașul celor 1000 izvoare eu din astea am văzut doar câteva și apă am luat doar din Izvorul Elvira Covasna aflat în acest parc. Intrând la subsolul izvorului acoperit cu un acoperiș verde am observat debitul de apă atât de generos încât pot lua apă și 10 persoane în același timp. Doar că pute groaznic iar noi când venim cu apa și o punem în portbagajul Dusterului mă întreabă dna AZE de ce dracu pute așa apa, păi zic eu că apa pute ca dracul că este din balta dracului :)

Parcul este amenajat frumos și este îngrijit. În afară de peisagistica florală și gazonul tuns mai observăm câteva decorațiuni contemporane, o fântână arteziană dar și câteva monumente și busturi ale unor personalități.

Observ și hotelurile din jur Hotel Covasna, Hotel Căprioara, Hotel Cerbul, toate aceste hoteluri au bază de tratament folosind apele din zonă. Centrul era destul de animat la momentul vizitei, iar mașinile observate din parcări erau foarte multe din alte județe ale țării, ba chiar și din alte țări din EU. În jurul parcului se observă câteva căsuțe, tarabe unde se găsesc predominant souveniruri, o amintire din Covasna dar și alte obiecte, alimente, dulciuri, gogoși, altele.

Ieșind din perimetrul parcului central am observat un alt parc la malul râului Covasna aici se află bustul lui Kőrősi Csoma Sándor o personalitate din rândul scriitorilor. Tot aici am observat un joc de șah amenajat pe pavajul parcului cu niște figurine uriașe dar bănuiesc că ar fi din plastic pentru o mânuire mai ușoară.

Lăcașe de cult în Covasna

Un important lăcaș de cult este Biserica Reformată din centru. La 5 minute de mers pe jos dinspre parcul central vom observa un lăcaș de cult frumos renovat construit în stilul bisericilor reformate din aceste zone cu acel turn ascuțit, zugrăvit în alb încnjurat de verdeață. Biserica reformată din centrul Covasnei s-a construit între anii 1812-1815, dar se pare că la turn a lucrat un dorel din secuime deoarece turnul a căzut în același an, Au reclădit turnul alți meseriași mai buni dar clădirea s-a deteriorat din nou de această dată din cauza cutremurului din 1940. S-a reparat, s-a renovat iar în prezent avem impresia că este o biserică nouă. Grădina este foarte îngrijită de asemenea observăm multe moumente inclusiv monumentul eroilor din războaiele modiale dar și alte evenimente, răscoale, etc.

Biserica reformată din Voinești nu se mai află în centru. Voinești este cartierul unde am avut cazarea la pensiunea Apolka. În Voinești localitate independentă în 1847 s-a dorit un lăcaș de cult. S-a reușit să se construiască una din lemn. Biserica de piatră actuală s-a construit în 1929 se poate admira oprind în drum spre Valea Zânelor pe strada Ștefan cel Mare. În curte observăm o sumedenie de monumente și multă zonă verde. Grădina este foarte frumos aranjată.

Dacă tot sîntem în Voinești și mergem spre Valea Zânelor trebuie să menționez și biserica ortodoxă Înălțarea Domnului. Încă din 1940 s-a dorit construirea unei biserici noi în Covasna și tot în același an a fost aprobat de Arhiepiscopia Sibiului. Doar că construcția s-a finalizat mai târziu în 1992. Biserica are formă de treflă. Turnul bisericii putea fi observată și din camera mea de la locul de cazare.

Biserica romano-catolică se află tot pe aceeași stradă Ștefan cel Mare doar că ceva mai aproape de centru. S-a construit între anii 1914-1922 și este alcătuită din navă principală și turn clopotniță.

Valea Zânelor

Nu știu ce zâne umblă pe aici, dar în principiu locul este deosebit și este principalul loc de recreere atât pentru turiști cât și pentru localnici. Este o vale în care curge râul Covasna, sînt multe locuri de recreere, de picnic aici, parcuri amenajate și naturale, câteva hoteluri inclusiv cu bază de tratament, loc de pornire în diferite drumeții, ruinele unei foste cetăți dacice pe dealurile din jur, o cascadă, o cale ferată îngustă și un monument istoric din care n-a rămas nimic și se numește Planul Înclinat.

Prima oprire a fost în zona a câteva hoteluri. Se numesc Clermont, Bradul, Montana. În fața lor am observat o cale ferată îngustă precum și o locomotivă pusă acolo decor pentru poze. Nu știu dacă mai circulă mocănița, acum 2 ani circula, ce-i drept pe un traseu scurt de doar vreo 2 km, dar circula. Calea ferată îngustă era folosită pe vremuri pentru transportul materialului lemnos exploatat din pădurile din jur precum alte materiale cum ar fi piatra.

A doua oprire a fost la Cascada Zânelor. Este loc marcat, amenajat pentru parcare, picnic, precum și alee, scări pentru acces cascadă. Nu se poate rata se află la 150 m de fosta uzină de apă și este corespunzător marcat la șosea. Se mai numește și Cascada de sub Șiclău. Coborând la cascadă observăm că nu are dimensiuni generoase poate câțiva metri dar în ochiul de apă adâncă poate peste 2 m într-o vară fierbinte s-ar putea exersa săriturile și absolut nimeni nu interzice asta pe acolo. Acum în octombrie e un pic mai greuț și mai rece așa că ne-am mulțumit cu admiratul peisajului.

A treia oprire a fost în locul unde se termină asfaltul, apare indicatorul că ai ajuns la capătul localității Covasna și ai dat de panoul care te anunță că acolo a fost cândva Planul Înclinat.

Planul Înclinat este un monument tehnic și unicat în Europa. Păcat că a fost distrus, nu mai există eventual câteva urme. Nici eu nu am înțeles ce era până nu m-am documentat, nu am văzut la fața locului câteva indicii. Deci să vă explic. Pentru a transporta lemnul din locul de exploatare până la bază unde a fost preluată de vagoanele căii ferate înguste (lungime 1236 m, diferență de nivel 327 m) s-a construit un fel e funicular de epocă compus din 2 trasee de căi de rulare în forme de șine metalice, două platforme care stăteau orizontal pe șine legate între ele cu cabluri metalice iar forța care acționa deplasarea lor era cea gravitațională. Mai exact platforma care era sus era încărcată cu lemne iar platforma de jos era goală descărcată de lemne. Platforma de sus încărcată în moment ce începea coborârea o trăgea pe cealaltă goală sus deoarece era mult mai grea fiind încărcată. Deci un funicular practic fără motor. Păcat că s-a dezmembrat, distrus, în prezent avea o valoare inestimabilă, deja îmi imaginam cum mă plimbam ca turist pe acele platforme.

Deci în prezent ce am mai observat din planul înclinat: panourile informative despre planul înclinat, câteva șine în direcția dealului, și fâșia de deal care a fost defrișată pe atunci pentru construcție. Păcat, dacă atunci cei care au demontat instalația știau ca ACUM câți bani ar aduce planul înclinat unicat în Europa (în scop turistic bineînțeles și NU pentru defrișare) cred că mai construiau câteva...

Nu a mai rămas timp pentru vizitarea Cetății dacice sau Zânelor cum se mai numește. Ar fi fost de mers cca 1.5 ore din locul unde se află expusă locomotiva mocăniței. Cetatea de 2000 de ani s-a descoperit în secolul XX la o înălțime de cca 930 m pe un deal din împrejurimile Covasnei. Iată ce informații am găsit pe un site care ne pune la dispoziție informații bogate despre cetate. Eu am găsit aceste informații interesante:

Cetatea, situată pe un munte înalt de 930 m, a fost construită atât pentru a fi un centru al comunităţilor dacice din această zonă, cât şi pentru control al intrărilor şi ieşirilor în / dinspre sud – estul Transilvaniei spre sudul Moldovei şi estul Munteniei. Pentru aparare era disponibil un efectiv de aproximativ 200 militari, numarul acestora fiind completat de civilii care aduceau diverse servicii capeteniei care locuia in cetate precum si ostasilor ce o aparau.

Pe terasa de la baza locuiau civilii, pe cea de-a doua isi aveau domiciliul militarii, iar in virful dealului era resedinta capeteniei. Cercetatorii cred ca, dupa modul in care au fost ridicate fortificatiile precum si dupa marimea complexului, era vorba despre o capetenie cu rang inalt.

Lucrările de amenajare au fost impresionante, ele incluzând atât obţinerea unei suprafeţe terasate de aproape 10.000 m2, cât şi ridicarea unor fortificaţii de apărare sau de susţinere a teraselor, de cca. 700 m lungime.

Amenajările au cuprins atât tăierea promontoriului, pe care s-a aflat acropola, cât şi amenajarea a 3 – 4 terase, pe laturile de nord, vest şi sud; partea dinspre est este foarte abruptă. Diferenţele de nivel, faţă de acropolă, cât şi dintre terase, sunt de 7 – 8 m.

Acropola, ce includea o suprafaţă de circa 700 m2, a avut o fortificaţie circulară chiar pe baza platoului şi un zid de susţinere la baza acestuia. Acestea impresionează atât prin dimensiuni, cât şi prin modul complicat de construire.

Terasa I– a, cu o suprafaţă de circa 3.000 m2, era mărginită de un zid, lat de 2,20 – 2,50 m, format din doi paramenţi şi emplecton. Pentru paramenţi s-au selectat pietrele mai mari şi cu unele laturi plate, iar ca liant s-a folosit lutul; deocamdată nu s-a observat întrebuinţarea lemnului în structura zidului. În unele zone, paramentul exterior se păstrează pe o înălţime de 1,20 – 1,50 m, format din 10 – 12 asize.

Terasa a II – a, include o suprafaţă de peste 3.700 m2. Fortificaţia ei este de aproape 250 m; vestigiile acesteia sunt impresionante, şi ele se evidenţiază pe aproape toată lungimea terasei. Rămâne de văzut dacă este vorba de un zid sau de un val întărit cu piatră.

Terasa a III – a, situată doar pe laturile de vest şi nord ale muntelui, este mai mică, fortificaţia, lungă de cca. 150 m, incluzând o suprafaţă de circa 150 m2.

În pensiunea unde am stat am observat cel puțin 2 mașini care aveau biciclete pe portbagaj. Dimineața bicicletele dispăreau precum și oaspeții pensiunii. Seara apăreau din nou. Covasna și împrejurimile sale se poate exploata și pe două roți, avantaj 1:0 pentru ciclist, vizitează dar face și sport.

Astea fiind scrise nu am altceva de făcut decât să recomand zona, mergeți și vizitați. Rog WM să atașeze, mulțumesc

youtube

---

VIZUALIZĂRI: 2538 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI