Doua ore la Straja

TIPĂREȘTE

Atat am rezistat in "statiune": doua ore. Dupa urcatul la Straja, pe serpentine cu panta abrupta si polei, am intrat in statiune. Vilele construite haotic, fara un PUZ, inghesuite, nu au locuri de parcare, asadar tot sensul de mers este ocupat de masini parcate. Pe sensul de mers liber incercam sa urc, cautand "cabana" la care cu greu am gasit o camera de 2 locuri, cel putin asa suna promisiunea. Un domn care nu stia ca cei care urca au prioritate mi s-a proptit in fata, aflat pe contrasens, a trebuit sa opresc apoi nu am mai putut pleca decat impins.

Am gasit cabana. Nu ii dau numele. Cand am vazut camera, a trebuit sa ma tin de pereti: accesul era direct din holul de intrare in cabana, o magazie sau debara in care se gaseau un pat dublu, o canapea, fara un dulap, dar cu un televizor care nu prindea nici un post, foarte buna ca veioza de noapte. La 100 lei fara factura era enorm, la 50 ar fi fost in regula daca acceptai conditiile: baie pe hol pentru 3 camere, nici un geam nu se deschide, nu exista o terasa, mizerie lucie. Cabanierul nu avea nici o idee desrep vreo partie de schi in apropiere, in fond nu era treaba lui, nu? Nu am mers acolo sa ne uitam la TV, asadar am descarcat bagajele pe canapea, am cerut sa ni se puna un bec in camera si am plecat sa cautam ceva de mancare.

Dezastru! Toate restaurantele erau ocupate cu grupuri, cu greu am gasit o carciuma care sa ne gateasca 2 portii de ce vor ei, la un pret de Austria.

Pe drum... cirezi de schiori porniti in tranhumanta nu aveau perceptia volumelor in spatiu, asadar mereu intra cineva peste noi, imbranceli din toate partile, deplasari in cireada, fara nici o noima.

Intorsi in cabana viselor am incercat sa dormim o ora, dar a fost imposibil: usi izbite de vant cantau o piesa postmodernista de baterie. Am facut bagajele si am plecat, cu gandul la o tara civilizata in care sa schiem data viitoare.

---

VIZUALIZĂRI: 2683 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI