GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Excursie cu peripeții (2) — Șeica Mare, Agârbiciu, Axente Sever și Copșa Mică
TIPĂREȘTE
URMARE de aici
- Gheo, am să îţi zic ceva…
- Lasă-mă în amărăciunea mea, îmi zici când ajungem…
După încă vreo 7 etaje, Ion:
- Gheo, trebe să-ţi zic ceva…
- Lasă-mă Ioane, îmi zici când ajungem, acu' lasă-mă în pace!
În faţa uşii, Gheorghe către Ion, gâfâind ca o locomotivă:
- Ia zi acuma ce voiai să-mi zici.
- Am uitat cheia la recepţie!
Se apucă ei să coboare. După vreo 5 etaje, Ion vrea să zică ceva.
- Lasă-mă în pace. Îmi zici jos!
Alte 7 etaje, Ion vrea să spună ceva, Gheorghe îl opreşte enervat. Ajung sleiţi la recepţie, Ion:
- Măi Gheo, tu chiar nu ştii de glumă?
Așa cum am povestit data trecută aici:
”„Fiind deja o oră înaintată (se numește zorii zilei de sâmbătă) următoarea parte o las pe data viitoare în care voi descrie vizita în Șeica Mare, Agârbiciu, Axente Sever și fostul oraș cel mai poluat din Europa, Copșa Mică. ”
după vizita din Șura Mare, Hamba, Slimnic și satul turnului Pisa de România adică Ruși ne-am continuat drumul spre Șeica-Mare, Agârbiciu, Axente Sever și am finalizat-o în orașul Copșa Mică care cu câțiva ani în urmă era unul din cele mai poluate orașe din Europa în prezent situația schimbându-se în bine. Căutând un videoclip potrivit în care să fie și vederi aeriene de preferat cu dronă pentru începutul articolului am găsit un excelent film de promovare despre comuna Axente Sever, de fapt asta încerc și eu să fac aici pe AFA să promovez locurile turistice din județul natal Sibiu (dar după cum ați observat și alte locuri din țară și din afara țării și Europei). Asta nu înseamnă că n-o să încerc să descriu și părțile negative găsite, n-ar fi corect față de late locuri. Localitățile descrise se află toate la DN14 de o calitate excepțională doar că nu are mai mult decât o bandă pe sens. h
Din Ruși-ultima oprire din excursia noastră am făcut încă 8 km până la această localitate. Așa că din Sibiu avem deja 32 km făcuți până aici. Șeica Mare este o comună mai mare care înghite și satele Boarta, Buia, Petiș, Stenea, Mighindioala totalul de locuitori se ridică la 488 de suflete dar localitatea reședință de comună numără doar 3200. Dacă la români care sînt în procent de 83 % confesiunea este ortodoxă, la maghiari din cei 5 % se împarte aproape la egal religia catolică și reformată (acesta din urmă fiind cu un procent mai mare. Restul altă etnie, altă naționalitate.
Puteam să adaug în lista satelor componente și Calvasărul dar acesta s-a lipit complet de Șeica Mare în anii 60 din secolul trecut. Habar n-aveam dar căutam o dată o adresă în Șeica iar locuitorii întrebați răspundeau că aici în „Calvasăr”trebuie mers acolo și acolo, iar eu mirat mă gândeam ce Calvasăr doar mă aflu în Șeica. Denumirea provine din germana ApăRece (Kaltwasser)
Din punct de vedere istoria locului am aflat că documentar a fost atestat prima oară în 1309, dar și că urme ale unor așezări din epoca bronzului s-au descoperit aici. Mi-a plăcut foarte mult ceea ce am citit în legătură cu descoperirile prin intermediul wikipedia așa că doresc să citez aici:
”Pe teritoriul localității s-au făcut următoarele descoperiri, neprecizate topografic:
Două topoare neolitice de piatră (Muzeul Național Brukenthal).
Fragmente ceramice din epoca bronzului atribuite greșit culturii Schneckenberg (Muzeul Național Brukenthal).
Unele obiecte de aur, descoperite înainte de anul 1876, un fragment de sârmă de aur și un inel-spirală (Muzeul Național Brukenthal), un alt fragment s-ar fi aflat la Muzeul Sighișoara.
Un celt de bronz de la sfârșitul epocii bronzului, altul decât cel ce va fi amintit în continuare (Muzeul Național Brukenthal).
În valea Pârâul Popii (Kaltbachtol) s-a descoperit un celt de bronz cu marginea îngroșată la exterior și decorat pe corp, datând la sfârșitul epocii bronzului (Muzeul Național Brukenthal). În același punct s-a mai descoperit un alt celt de bronz.
De pe hotarul localității provine un catillus de la o râșniță datată în Latène
Și în Șeica Mare avem câte ceva de vizitat, dar sînt predominant lăcașe de cult.
Biserica evanghelică luterană Șeica Mare
Nici pe asta nu avem cum să o ratăm, se află aproape de DN14 într-o curbă (la cca 200m) are turnul înalt care iasă din peisaj pe verticală. Ca și indiciu strada (strada Valea Mare se numește) pe care intrăm e în pantă, în fața monumentului se află o altă casă istorică, fosta parochie iar chiar la DN14 un teren de sport. Dacă la început a fost biserică catolică mai târziu s-a transformat în biserică evanghelică iar stilul arhitectural cu ocazia renovărilor și adăugirilor a rămas cel gotic. Biserica poartă hramul Sf. Martin. Starea este proastă înțeleg că a fost construită în 1300 dar nici chiar așa să se lase în paragină nu este corect. La început a fost o bazilică catolică, după pericolul iminent provocat de turci în secolul XV s-a început fortificația locului construind o singură incintă de apărare cu turnuri de apărare și ziduri care ulterior (cu mult după trecerea pericolului otoman laînceputul secolului trecut) a fost demolată. Dacă exteriorul este așa cum e, interiorul este mai bine pus la punct și conservat, o vizită este posibilă duminică. Probabil cu insistențe și găsirea celui care deține cheile este posibilă și în zile de lucru vizita.
Biserica greco-catolică Șeica Mare
Ca să ajungem la această biserică construită în 1875 trebuie să circulăm pe DN14 în direcția Sibiu, vom lăsa clădirea primăriei Șeica Mare pe partea stângă, intersecția cu DJ141A (care ne duce spre Buia traversând și Boarta) iar după căminul cultural virăm pe prima stradă la dreapta str Cărări și pe urmă str Lungă. Se va observa imediat o biserică de culoarea albă cu colțurile roz cu o singură navă și turn clopotniță. La intrare care este pe partea opusă a turnului se află o cruce pe care scrie exact așa cum citez: „Întru onoarea preacuratei fecioară Maria a maicei domnului Isus Cristos. această sfântă cruce sa ridicat de către membri fundatoriai Reuneunei emigranților români pentru înfrumusețare bisericei greco catolice din Șeica Mare în anul 1906 „
Biserici ortodoxe Șeica Mare
Nu departe de biserica greco catolică ajungând acolo tot pe strada Lungă ajungem la frumoasa biserică Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Și peisajul din fundal cu dealurile împădurite asigură un decor potrivit. Nu am găsit date despre anul construcției (estimez de pe un sait anul 2009?) dar știu că este mai nou construită stil bizantin, iar cupola centrală mare și cele 2 mici de pe turnurile de pe fațadă completează peisajul din Șeica Mare. Am intrat dinspre grădină care se află în pantă.
Biserica din Calvasăr Șeica Mare poartă același hram sfinții Apostoli Petru și Pavel se află la DJ141A la aproximativ 500 m de DN14. Biserica cu cele două turnuri și cu acoperișul de aramă este vopsită în culoare gri, cu turnurile albe iar atât la fațadă cât și lateral vom observa tot felul de sfinți pictați. Nu am găsit date despre anul construcției nici de la această biserică. Ca în orice localitate dintr-o țară cu eroi nu lipsește nici în Șeica Mare monumentul eroilor din războaiele trecute.
Alte obiective de văzut în împrejurimi sînt cele pe care le-am enumerat în articolele trecute, satul Boarta, Buia cu castelul său (am fost în trecut și vizitat), Mihăileni cu canionul său.
O cazare chiar în Șeica Mare nu am observat. Dar la un km înainte să intrăm în localitate dinspre Sibiu pe partea stângă este complexul D&G. Complexul cuprinde servicii de cazare, restaurant, benzinărie și alte facilități. O cameră dublă conform booking costă 93 de ron.
Localitatea Agârbiciu de pe podișul Târnavelor la o înălțime deasupra mării și străbătut de râul Visa cu nume german Erbegen se află la 6 km de Șeica Mare direcția Mediaș. Are tot ce trebuie pentru o localitate istorică: descoperiri arheologice, biserici de toate confesiunile, o biserică medievală fortificată superbă cu zidurile aferente, o vizită aici este aproape obligatorie. Despre descoperiri citite prin intermediul wikipedia aș vrea să le citez și în acest caz:
” Din puncte neprecizate de pe teritoriul satului provin: a) Un topor neolitic de piatră cu gaură pentru fixarea în coadă incomplet executată (Muzeul Național Brukenthal). b) O măciucă sferică din epoca bronzului (Muzeul Național Brukenthal). c) Un vârf de lance de fier din a doua vârstă a fierului (Muzeul Național Brukenthal). d) O fibulă de bronz în formă de ancoră din epoca romană (Muzeul Național Brukenthal).
În punctul Pășunea din Deal a fost identificată o locuire din faza B a culturii eneolitice Petrești. Așezarea se află într-o poiană situată la o înălțime de 700 m. altitudine absolută (Muzeul Național Brukenthal); Muzeul Mediaș).
La poalele cetății În Șes, s-au descoperit fragmente ceramice. Lipsesc alte precizări. Epoca descoperirilor nu a fost determinată (Muzeul Național Brukenthal).
În locul numit Strâmturi, aflat pe partea din stânga rambleului căii ferate Copșa Mică – Sibiu, s-au descoperit fragmente ceramice ale culturilor eneolitice Petrești și Coțofeni.
În Pădure s-a descoperit o fusaiolă de lut datând, probabil, din epoca fierului (Muzeul Național Brukenthal).
În punctul numit Hinter der Ramwreg s-a descoperit un tezaur de obiecte dacice compus din două fibule de argint cu nodozități, cinci drahme de argint din Dyrrhachium și o monedă de bronz de epocă neprecizată (Muzeul Național Brukenthal).
Cu prilejul construirii căii ferate Sibiu – Copșa Mică, între Agârbiciu și localitatea Axente Sever s-a descoperit o necropolă de inhumație, cercetându-se cca 50 de morminte cu scheletele bine păstrate și cu obiecte de fier lângă decedați. O sabie de fier cu un singur tăiș, un vârf de lance de fier și un craniu au fost depuse la Muzeul Mediaș. Necropola a fost atribuită celei de a doua vârste a fierului, dar poate data și din perioada migrațiilor.
Pe malul Râului Alb s-a descoperit buza unui chiup încadrabil în epoca romană.
Pe Straja (Wartberg, Warteburg) s-au descoperit resturi dintr-o circumvalație datând, probabil, din perioada medieval
Agârbiciu cu o atestare documentară din 1343 cu o populație de 1270 locuitori este o fostă așezare săsească. Principalul obiectiv turistic este bineînțeles biserica evanghelică fortificată de o mărime impresionantă.
Biserica fortificată evanghelică din Agârbiciu
Intrând în Agârbiciu (să nu confundăm cu Agârbiciu din județul Cluj) traversând vom traversa o cale ferată după care urmează intersecția cu DC6 în direcția satului Șoala (în Șoala mai există o biserică fortificată foarte veche dar fără turn. Nu am mai ajuns și aici). Urmăm acest drum comunal plin de gropi și lângă școala din localitate vom observa imediat fortificația imensă. Biserica care poartă hramul sfintei fecioare Maria a fost construită în 1415 în stil gotic care la început avea elemente arhitecturale romanice. Accesul se poate face atât dinspre școală cât și dinspre ulițele din jur. O vizită este duminică posibilă. Dar totul din jur dovedește o degradare înceată dar sigură, încă se mai poate face ceva.
Biserica greco-catolică Sf Nicolae Agârbiciu
Chiar la DN14 cu intersecția cu DC6 vom observa o biserică mai mică roz, este cea greco catolică monument istoric și construită în 1828. Poartă hramul lui Sf. Nicolae. Este foarte bine întrținută și împrejmuită cu un gard de fier forjat. La nici 50 m de acesta găsim biserica ortodoxă.
Biserica ortodoxă Agârbiciu
Intrând în DC6 după 50 m pe partea stângă vom observa o altă biserică mică, de culoare galbenă cu o singură navă și turn clopotniță la stradă acoperită cu tablă. Este lăcașul de cult al comunității ortodoxe de aici și poartă hramul sfinților Mihail și Gavril. și această biserică pare îngrijită.
Frauendorf, Axente Sever este reședința comunei cu acest nume. Denumirea localității s-a schimbat în 1931 în memoria revoluționarului Ioan Axente Sever (1821-1906). Comuna aflată pe podișul Târnavelor la o altitudine de 300 m numără în jur de 4000 de locuitori și are în componență și satele Agârbiciu și Șoala. Reședința comunei localitatea Axente Sever are în schimb doar 2100 locuitori și este aproape lipit de orașul Copșa Mică. Este atestată documentar din anul 1305 iar mulți ani pentru mine Axente Sever însemna doar fortificația văzută din drum. Din când în când mai și opream să mă uit. În prezent am lărgit puțin orizontul iar astăzi Axente Sever înseamnă ceva mai mult pentru mine decât biserica fortificată chiar dacă acesta este principalul obiectiv în zonă.
Biserica fortificată din Axente Sever
Anul atestării documentare din localitate este și anul începerii construcției. Dar o atestare din punct de vedere a construcției datează din 1322. Prima dată s-a construit biserica și după venirea turcului și incinta de fortificații care nu este mare dar bine pusă la punct. Stilul arhitectural asemenea multor edificii de acest gen este bazilică romanică cu multe elemente gotice. Atât biserica cât și incinta de apărare este prevăzută cu contraforturi. Parcarea se află între clădirea primăriei și fortificație, intrarea se va face în spate deschizând o portiță cu clopot, iar după taxa plătită de 8 ron vom pâși și noi în locurile unde mergeau la biserică și locuiau în cazul unui asediu turcesc locuitorii Frauendorfului. Vizita este posibilă și în zile de lucru. În fața parcării se află monumentul eroilor din primul și al doilea război mondial.
Biserici ortodoxe și greco catolicedin Axente Sever
Biserica ortodoxă Învierea Domnului din Axente Sever a fost construită în 1836. Nu avea turn la început acesta s-a ridicat abia în 1884. Este o biserică simplă cu o singură navă dar monument istoric. Poartă hramul Învierea Domnului. Se află pe strada Suseni la vreo 400 m de centru.
Biserica ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din Axente Sever se află în imediata apropiere de primăria comunei. nu se poate rata se află la DN14. Biserica nouă din 2000 care poartă hramul sfinților susnumiți are o arhitectură modernă un fel de bizantism contemporan, mie mi-a plăcut. Ca să ajungem la intrare vom trece de-a lungul unei grădini îngrijite.
Biserica greco catolică Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril se află lângă cea ortodoxă Învierea Domnului și este construită tot în 1836. Cazare am observat pe un sait se numește Cetatea Axente Sever și după poze se pare că sînt chiar camere din fosta clădire medievală.
Copșa Mică de și un oraș istoric cu o primă atestare documentară din 1402 este cunoscută nu datorită vechimii ci din cauza recordului negativ obținut în Europa-cel mai poluat oraș. Coșmarul negru de și a luat sfârșit în 1993 amintirile negre au rămas. Amintiri negre am și eu traversând încă din copilărie de câteva ori pe an acest oraș nu-mi iasă din minte casele și blocurile de 2 etaje cu pereții înnegriți iar acoperișul la fel, și mai negru. Chiar și troutuarele, drumurile, frunzele copacilor, iarba, puținele mașini care erau negre. Schimbând trenuri de câteva ori în Copșa dacă stăteai jos pe bancă afară dar chiar și înauntru deveneai negru. Dar hai să povestesc și altceva după această introducere... neagră.
Istoria locului de și începe în 1402 documentat, descoperirile arheologice ne povestesc altceva. Cu acceptul lui web doresc să citez și în cazul acestei așezări ceea ce scrie în wikipedia deoarece mi se pare foarte interesant:
”Urmele arheologice au fost cercetate și studiate de Institutul de Arheologie din Cluj și Muzeul Municipal din Mediaș. S-au descoperit mai multe urme materiale care atestă prezența vieții și a omului pe aceste meleaguri.
Așezarea preistorică se află pe panta joasă a dealului din sud-vestul orașului. Au fost scoase la iveală bucăți de chirpici și impresiuni de nuiele, ceramică fragmentară. Pe malul drept al pârâului Visa cu ocazia exploatării unei cariere de nisip s-a descoperit un molar aparținând unui mamut (Mamuthus Primigenius Blumb) și urmele unei așezări din bronzul timpuriu. Aceste materiale au fost donate Muzeului din Mediaș.
În timpul amenajării construcțiilor pentru ștrand au fost identificate un șirag de mărgele confecționate din cochilii de scoici perforate și scheletul unui adult, precum și urmele unei locuințe semîngropate aparținând perioadei hallstattiene. Locuința cuprindea o vatră de foc și mai multe vase de lut care datează din mileniul II î. e. n... Alte săpături efectuate în 1958 de profesorul Nicolae Lupu din Sibiu în colaborare cu profesorul Nicolae Drăgan din Mediaș, au scos la iveală un mormânt de inhumație cu numeroase obiecte de inventar: o fibulă, un inel de argint, două mărgele din foiță de aur, o bucată dintr-o toartă de bronz cu proteme de șarpe, un dentar republican (229-217 î. e. n.), un antonomian de la Filip Arabul (244-248 e. n.), o bucată dintr-o zăbală, o placă de bronz, o fusaiolă de lut ars. Mormântul prin natura inventarului său este de factură română și aparține unei persoane din rândul populației romane din secolul al III-lea e. n... În jurul mormântului s-au găsit cioburi de vase lucrate cu roata olarului, bine arse de culoare roșie-gălbuie sau gri închis.
Cel mai important punct arheologic se poate considera Dealul Cetății (Burc) unde s-au descoperit o serie de materiale de valoare istorică: resturile unui schelet de rinocer (Rhinoc. Trichorn. Et. Cerv. Capriolius), obiecte din bronz aparținând culturii Witenberg și o monedă de bronz de factură tracică din secolul I î. e. n... Pe Dealul Cetate au fost localizate vestigii romane și resturile unui mormânt din secolul al IV-lea e. n., iar pe terasele sud-estice ale actualei așezări s-au descoperit fragmente ceramice din secolele al XI-lea - al XII-lea - semne evidente ale vetrei satului medieval. Toate aceste vestigii arheologice constituie dovezi ale continuității populației pe aceste meleaguri din timpuri străvechi până în zilele noastre. Centrul așezării s-a mutat dintr-o parte în alta datorită în parte intervenției procesului de migrație a popoarelor, proces atestat în Copșa prin descoperirea unor fragmente de ceramică cenușie.
Dacă vechea așezare nu s-a menținut tot timpul în același loc se datorează și istoriei frământate a Transilvaniei în prima parte a evului mediu.
Copșa Mică se află din punct de vedere geografic la o altitudine de 300m deasupra mării, iar râurile care curg aici sînt Târnava Mare și Visa. Din cei 5300 de locuitori 75% sînt români, 11 % romi, 8% maghiari iar restul altă naționalitate. Cofesional ortodocși sînt 82% din populație, catolici 4 %, restul altă religie.
Evenimentele importante din acest oraș de-a lungul timpului în afară de cele două războaie mondiale ar fi construcția căii ferate Sibiu-Copșa Mică, Brașov-Teiuș în 1872, descoperirea zăcămintelor de gaz metan la începutul secolului XX, prima fabrică în 1935 Carbosin și este una din cele două poluante (Sometra a fost cealaltă fabrică) 1961-anul declarării ca oraș. Eu aș mai adăuga la evenimente importante anul de când a încetat activitatea industrială polunată din zonă. Acesta se poate considera o nouă renaștere a locului, semnele se observă deja. Am intrat în oraș dinspre Axente Sever și parcă s-a renăscut, lipsește acel negru cu care asociam de
fiecare dată orașul. Intrând în zona blocurilor de 2 etaje care în trecut erau negre, acum sînt frumos colorate sau albe fiecare asociație cum a vrut să le modernizeze. Iarba este verde, florile colorate, țigla este roșie pe casele oamenilor. Tot în această zonă imediat după intrarea în localitate am observat pe partea dreaptă Biserica Ortodoxă Greacă din Copșa Mică.
Lăsăm în urmă și intersecția cu 14B care ne duce la Blaj. Tot pe partea stângă am observat o altă biserică dar nu știu ce confesiune.
Primăria Copșa Mică iar puțin mai departe unde se află viaductul de peste DN14 tocmai a facilita în trecut circulația spre zona industrială un supermarket și ceva locuri de luat masa, magazine. Pe toată partea stângă al orașului se văd fostele fabrici dar de această dată fără fum, parcă și dealul s-a mai înverzit. După ce am trecut pe sub viaduct și am trecut lângă o benzinărie pe partea stângă observăm Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea. După încă câteva sute de metri am făcut prima oprire la Biserica de Lemn din Copșa Mică care poartă hramul a mai multor sfinți (Sf Arhangheli Mihail și Gavril) Adormirea Maicii Domnului, și Sf. Voievod Ștefan cel Mare. Biserica are mai multe nivele și câteva turle nu m-a dat pe spate dar mi-a plăcut datorită materialului din care a fost făcut adică lemn. Urcând din nou în mașină am mai parcus câteva sute de metri și am ajuns în așa zisul centru vechi acolo unde se află biserica catolică și cea luterană.
Biserica romano-catolică din Copșa Mică
Am parcat în apropierea bisericilor susnumite acolo unde se află și un monument (bineînțeles că eroilor) Biserica catolică a fost construită în 1779 este un lăcaș de cult simplu cu o singură navă și turn clopotniță la fațadă dar pentru cei 200 enoriași din Copșa nu este nevoie de mai mare. La stânga de biserică se afla casa parohială și o grădină. La nici 50 de metri se află biserica evanghelică maghiară mult mai veche decât cea catolică.
Biserica evanghelică maghiară Copșa Mică
Așa cum am precizat această biserică este mult mai veche din secolul XIII, este și fortificată plus că mai are și un zid de incintă nu prea înaltă dar datorită unor contraforturi pe aici și pe acolo plus grosimea lui îi putem zice liniștit zid de incintă. O vizită este posibilă mai ales duminică, poarta de intrare se află dinspre biserica catolică. Înăuntru vom putea observa de mai aproape biserica romanică deoarece în această perioadă (secolul 13) așa se construia. Între cele două biserici într-o mică piață am văzut un obelisc din lemn în memoria lui Petőfi Sándor cel mai mare poet al maghiarilor. De aici nu mai este mult până la ieșirea din oraș spre Mediaș. Cazare nu am văzut nicăieri în Copșa Mică. M-a întristat faptul că nu prea există promovare turistică în zonă de și s-ar putea face. De exemplu dacă Copșa Mică a fost cel mai poluat oraș din Europa până la explozia de la Cernobîl de ce nu s-ar putea face o vizită ghidată către aceste uzine moarte acum (din fericire) Sau poate o câțărare în vârful uneia din cele mai înalte coșuri industriale (250 m cel de la Copșa) de unde se poate admira peisajul de la înălțime și muuult mai verde desigur acum. Oricum unii au făcut-o deja un video aici. Asemenea vizite ghidate (nu neapărat de urcat pe coșuri) se fac de mult în Cernobîl și se fac bani din ăsta!!! Aloo..., oare citește cineva pe AFA de la primăria Copșa?
În acest loc am încheiat excursia și ne-am întors spre Sibiu. Până aici am făcut cca. 46 km dar cu tot cu ocoliri totalul (dus-întors) făcut până acasă a fost de 100 km. Deci cca 6,5 l de benzină plus costului PV de la circulația rutieră, oricum n-o pun ca și costuri în caseta tehnică al articolului... Recomand oricui iubitor de natură și istorie această excusie combinată mai mult sau mai puțin cu alte locuri din împrejurimi.
Rog WM să atașeze, mulțumesc.
https://www.youtube.com/watch?v=gnuF8xf7wFs
Trimis de AZE in 29.10.17 22:48:01
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SLIMNIC / ȘEICA [SB].
17 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (AZE); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
17 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Rog așteptați...
Foarte frumos! Minunate aceste sate, cu uliţele lor, cu bisericile fortificate, sau simple, parcă o altă lume, cumva încremenite în timp. Felicitări pentru aducerea lor la "lumină"! aşa oarecum trăiesc aproape de astfel de sate, deşi de ceva timp, Ghimbavul este oraş. Şi îmi place mult! Îmi place deasemenea cum au convieţuit etniile alături, cum şi-au păstrat identitatea şi religia, azi putând admira biserici vechi, de mai multe culte.
@AZE: SB! Na, ca ti-am facut-o! Ca prea o cauti! Atatea frumuseti trebuie "pedepsite"!
@AZE: Felicitări pentru noul Statut AFA! Multă muncă și articole interesante și utile.
Zona prezentată în ultimele două articole e străbătută de mulți călători în drum spre Mediaș, Sighișoara ori Târgu Mureș. Puțini au timp și voință să se oprească să admire bisericile fortificate ori cetatea Slimnic - le observă doar din mersul autovehiculului. Se dovedește că în spatele fiecărui obiectiv, istoric ori religios, din localități mici sau mari stă câte o poveste.
Felicitări pentru promovarea zonei Sibiului!
@maryka: Mulțumesc
Sînt atâtea de văzut în jurul nostru, și de multe ori la distanțe nu prea mari de localitatea de domiciliu.
Și dacă în județul Sibiu am găsit așa multe locuri care merită vizitate, în județul Brașov vom găsi chiar mai multe.
Abia aștept să mă apuc să piaptân acest județ dar va trebui să termin cu Sibiul mai întâi. Poate mă ajuți să mai astupăm niște pete albe de pe harta AFA cu niște localități din jurul orașului tău??
@Zoazore: Mulțumesc
Pedepse din astea de SB. să tot primești pe AFA, nu? Dar zuperpedeapsa de ZB. e mai greu s-o dai, nu știu dacă au fost vreo 5 anul ăsta pe AFA?
@AZE:
Cu siguranță sunt multe locuri, care așteaptă doar să fie aduse la lumină, putem face asta, puțin câte puțin, sigur în limita timpului disponibil... acum a mai venit și frigul, parcă și pozele sunt mai frumoase, vara, primăvara sau toamna... eu de exemplu aștept finisarea cetății Feldioara, am fost deja în urmă cu câțiva ani, iar anul trecut venind de la Rupea am găsit-o cu multe schele. Aștept s-o văd în haină nouă.
Oricum îmi voi da silința! Am început chiar cu localitatea mea!
@tata123: Mulțumesc
Cum zici DN 14 între Sibiu și Mediaș este străbătut de mii de călători zilnic. Majoritatea se grăbesc undeva și nu se mai uită nici la stânga nici la dreapta. De foarte multe ori am parcurs și eu această distanță așa și cel mult în vacanțe mă opream eventual la cetatea de la Slimnic și de la Axente Sever, în rest nici o oprire.
Adevărul este că așa cum am vizitat eu zona acum trebuie alocat timp doar pentru aceste obiective și ceva rezervă de timp deoarece este (foarte) posibil să mai descoperim câte ceva pe lângă obiectivele propuse.
Și nu trebuie subestimată nici o localitate, sat, cătun pe cât de nesemnificativă pare face parte din istoria țării și unde-i istorie sigur mai este ceva de văzut din punct de vedere turistic.
Iar cât despre statut, adevărat este ceva muncă până aici dar dacă faci ceva din pasiune și îți place nici nu îți dai seama cum ai ajuns consul sau augustus în doar 2-3 ani.
@AZE: Felicitări pentru descrierea acestui traseu de la Sibiu la Copşa-Mică, cu toate localităţile şi punctele lor de interes turistic şi nu numai.
După cum am spus pe aici, soţul tot la Mediaş este cu jobul şi aşa am avut şansa să văd mai în amănunt zona, inclusiv cele prezentate de tine.
Recunosc că nu am avut inspiraţia să scriu, de aceea te felicit pentru acest articol scris despre o zonă mai puţin mediatizată.
Am o curiozitate, de ce ai scris " Axente Sever, satul muierilor în alte cuvinte " adică al femeilor? Nu ne-ai spus mai multe despre această titulatură.
Toate cele bune.
@ANILU: Multumesc
Frauendorf se numea localitatea înainte, adică satul femeilor tradus cuvânt cu cuvânt din germana. Asta pana si-a schimbat numele in celui care a fost revolutionar roman, Ioan Axente Sever
Ma bucur ca ai văzut zona
@AZE:
Felicitări domnule consul pentru întreaga activitate pe AFA! Să vă sărbătorim și pe altă treaptă mai sus că meritați din plin. (vă sărbătorim pe hârtie, nu umblați după cardul bancar!!)
Și sper că mă ierți că la citirea articolului m-am mișcat precum Gheo, am o perioadă când viteza mea oltenească se cheltuie pe alte locuri și nu pe AFA! Dar revin.
@elviramvio: Mulțumesc
Și viteza mea ardelenească (adică cele 2 viteze încet sau deloc) va trebui să împart între AFA și alte îndeletniciri, altfel mă dau afară ăștia din casă sau de la serviciu cu AFA cu tot.
Dar atunci când reușesc să mai scriu și un ecou (adevărat le scriu mai rar) atunci am găsit echilibrul între familie, servici și AFA
@AZE:
Eu am avut o viteză zilele astea de nici n-am putut să mă apropii prea bine de AFA! Dar repar eu, totuși ecoul tâu l-am citit pe telefon. Când e vorba de ardeleni serioși, nu pot să nu pun și eu o rugă, adică ține-i Doamne fericiți împreună cu familia, serviciul și AFA! Doar e un trio să nu zic trinitate că mi-o iau pe cocoașă! Și ai grijă Doamne să-i trimiți și-n excursii frumoase! (te pui cu oltenii când întâlnesc ardeleni?!)
@AZE:
”de fapt asta încerc și eu să fac aici pe AFA să promovez locurile turistice din județul natal Sibiu
si o faci chiar foarte bine, si acum ce sa spun, si statutul te obliga 
.
Anul acesta spre bucuria mea am citit despre multe locuri frumoase din tara si mi-ar fi placut sa fi trecut si eu pe acolo, insa nu este timpul trecut.
Felicitari pentru articol si toata munca depusa, votat cu mare drag.
@mishu: Mulțumesc
Răspunsul meu la ecoul tău: Nu numai că încerc să promovez doar orașul și județul natal ci întreaga țară, iar atunci când am posibilitatea promovez și alte meleaguri de pe planeta numită pământ chiar astâzi sau cel târziu mâine voi termina un articol/minighid despre folosirea metroului din Shanghai superutil pentru unii care vor merge pe acolo-cred că ți-am trezit deja interesul nu-i așa?)
@AZE: Ca de obicei aflu lucruri noi din locuri pe unde, sau pe langa care am trecut de cateva ori. In anii ' 80, am fost de cateva ori la Copsa Mica pentru zinc, pe care il foloseam la o sectie de zincare la cald. AM trecut pe langa locurile descrise, dar, asa cum se intampa de multe ori cand esti in interes de serviciu, nu prea esti atent la locurile prin care treci. Te uiti la ceas si te gandesti ca trebuie sa ajungi acasa pana se intuneca si sa descarci camionul, pentru ca a doua zi trebuie sa-l trimiti in alt colt de tara. Tocmai de aceea sunt incantat de aceste articole care completeaza tot ce mai stiam despre Sibiu, dar mai ales imprejurimile lui.
Numai bine si calatorii placute!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2018 Descoperă comuna Loamneș — scris în 10.10.18 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Hamba — Satul Cocoșului — scris în 07.10.18 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Sep.2018 O vizită în satul Buia — scris în 25.09.18 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Oct.2017 Boarta — Satul lui Michael — scris în 22.10.17 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Muzeul-cetate Axente Sever — scris în 08.11.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- SOCIALs
AmFostAcolo® este marcă înregistrată