Excursie de o zi prin imprejurimi

TIPĂREȘTE

Drumul care duce la Aiud, trece prin localitatea Miraslau. Nu pot sa nu ma opresc aici si sa va reamintesc Mica Mare istorie a locului. Istoria zbuciumata a Romaniei a cunoscut de-a lungul anilor multe lovituri. Una dintre ele a fost aici, la Miraslau. In anul 1599, se facusera unele schimbari in politica acelor vremuri. Tronul Transilvaniei a fost preluat de catre Andrei Bathory (apropiat al politicii polone, iar unchiul sau fusese rege al Poloniei) si al Moldovei de catre Ieremia Movila (alt"membru credincios şi inseparabil" al coroanei polone). Acestia, impreuna cu acordul tacit al Imperiului Otoman, i-au cerut lui Mihai Viteazul sa paraseasca tronul si tara, dar el nu a acceptat. Raspunsul sau a fost: "nu-mi las nimănui ţara şi moşia până ce nu mă vor smulge de acolo târându-mă de picioare". El si-a dat seama ca “planul dacic” care a traversat istoria (denumit asa deoarece Burebista, rege dac care a trait intre anii 70-44 i. e. n. a considerat ca se pot apara mai bine daca sunt uniti, astfel el a reusit sa unifice formatiunile geto-dace din spatiul carpato-dunareano-pontic sub autoritatea sa si sa puna astfel bazele unui puternic regat cu centrul, probabil, in Podisul Transilvaniei. , mai apoi Decebal i-a urmat exemplul) – deci planul dacic – reunirea tuturor romanilor sub o singura conducere ar fi singura solutie pentru a lupta impotriva celor care doreau sa-si mareasca teritoriile prin cucerirea Tarilor Romanesti: Imperiul Otoman, Polonia si Imperiul Habsburgic. Marea Unire a fost privita cu ura de catre cotropitori si au acceptat cu greu domnia lui, care oricum era subreda, fiindca marea majoritate a trupelor sale erau dincolo de munti. Astfel a sosit generalul Basta, trimis de imparatul Imperiului Habsburgic, in ajutor, incercand atfel, putin cate putin, sa ajunga sa puna stapanire pe Transilvania. Ca urmare, pe 18 septembrie 1600 a avut loc la Miraslau, o mare batalie in care Mihai Viteazul a pierdut lupta si totodata, a pierdut si Ardealul, care a ajuns in mainile lui Basta si ale imperialilor. Mai tarziu, in august 1601, el a fost asasinat din ordinul aceluiasi general. (mai multe detalii aici: click aici). In amintirea bataliei lui Mihai Viteazul, s-a ridicat un momument, infatisand bustul voievodului, pe partea stanga a soselei iar pe dreapta, chiar in fata lui Mihai Viteazul, s-a ridicat un monument in memoria celor cazuti in cel de-al doilea razboi mondial.

Primul drum la dreapta si indicatorul ‘’Biserica Sfintii Arhangheli’’ ne conduce la 8 km in Cicau, unde am vizitat biserica veche, care se chinuie ‘’sa-si duca zilele’’. Am plecat din micul sat cu un gust amar, din cauza faptului ca satenii, in anul 2010 nu reusesc sa se bucure de o biserica frumoasa, “normala”, cand merg duminica la slujba sau la diferite evenimente religioase, ei au o biserica monument istoric care pare ca a supravietuit unui razboi. (a se vedea rw click aici).

In Aiud am vrut sa vizitam cetatea, in interiorul careia se afla si Muzeul de istorie, dar sambata fiind program scurt (pana la ora 12.00), ne-am multumit sa admiram zidurile exterioare. Daca tot ne aflam aici, nu puteam rata o plimbare prin Cheile Aiudului (sau Cheile Valisoarei). Primul varf coltos cu santurile sapate in piatra l-am zarit din departare, eram incantati si asteptam sa ajungem. Pe masura ce ne apropiem, Cheile se deschid tot mai mult in fata noastra, dand la iveala un peisaj salbatic tulburator. Nu am putut spune decat: Oaaau! Cheile, care aproape ca inghit soseaua care le strabate, se intind pe o lungime de 2 km. Ele se numesc si ale Valisoarei deoarece sunt langa acest sat.

Cheile Aiudului au fost sapate in calcare jurasice, cu inaltimi care variaza intre 100-250 m. Ele sunt de importanta geomorfica si botanica. Chiar daca stancile nu abunda in vegetatie, totusi aici se gasesc plante rare. Dintre stanci, patru colturi sunt distincte, Colţul Bogza şi Colţul Vilii, situate pe partea dreaptă şi Colţul Cetăţii şi Colţul Diacului pe cea stângă.

Chiar la intrarea in Chei se poate admira un perete mare de stanca, drept, stanca numita Cetate, in care, conform documentelor, in sec. XIII, ar fi existat aici Cetatea lui Zedecheu, dar ea nu a fost identificata pe teren. Urmeaza apoi alta stanca pe stanga... Din nou pe dreapta... Din nou pe stanga... Am strabatut Cheile impresionati de spectaculozitatea peisajului, mutandu-ne privirea cand la o stanca, cand la alta... la baza lor se pot vedea bucati de piatra care cad din cand in cand si se infig in pamant, dand un aspect deosebit.

Raul a sapat in timp mai multe pesteri, 27 la numar, cea mai lunga fiind de 134 m, cu forme carstice superficiale: lapiezuri, bolti, arcade, etc. Cateva din pesteri/cavitati se pot vedea de pe sosea. Pentru mai multe amanunte vezi aici: click aici

Iubitorii de natura pot face diverse drumetii, iar stancile reprezinta o adevarata provocare pentru alpinisti.

Eu cred ca nu exista Chei care sa nu impresioneze. Nu conteaza daca se strabat cu masina, pe sosea, sau pe jos - in cheile unde masinile nu au acces, spectacolul oferit de chei este deosebit si unic. Am plecat din Chei uluiti de minunile pe care le face natura. In satul Livezile ne-am oprit la un izvor frumos amenajat unde ne-am putut racori si ne-am indreptat apoi spre Hotelul Restaurant Rustiq – Santimbru (in apropiere de Alba Iulia) (click aici) unde am luat cina si ne-am delectat privirile citind autografele si admirand pozele vedetelor care au poposit in acest restaurant.

Aceasta a fost excursia noastra de o zi in Aiud. Au ramas multe obiective de vizitat, dar vom reveni cu alta ocazie. Sper ca informatiile furnizate sa va fie de folos si va doresc sa aveti si voi excursii placute oriunde veti merge.

---

VIZUALIZĂRI: 3347 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI