GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Timisoara - orasul tineretii mele
Dupa mai multi ani de la terminarea facultatii in acest oras, mi-am facut timp pentru a reveni si a-mi reaminti locurile dragi ale tineretii mele.
Mi-am inceput periplul la pas prin Timisoara incepand cu edificiul cel mai semnificativ "Catedrala Mitropolitana” cu hramul "Trei Ierarhi”.
Catedrala, ce m-a impresionat dintotdeauna prin maretia si grandoarea ei cit si prin acoperisul din tigla smaltuita si mozaicata, a fost construita intre anii 1936 si 1940 dupa planul arhitectului Ioan Troianescu. Usile acestei catedrale sunt extraordinar sculptate atat pe fata interioara cat si pe cea exterioara. Am intrat in catedrala si m-am rugat la moastele Sf. Iosif cel Nou de la Partos, fost mitropolit al Timisoarei.
Cat am stat in catedrala afara s-a pornit o ploaie destul de urata. Cand am iesit, ploaia a incetat ca prin minune si m-am bucurat in sinea mea ca pot sa-mi continuu plimbarea pe aleea pietonala spre Teatrul National.
M-am oprit pentru o clipa pentru a admira stolurile de porumbei ce ciuguleau dintr-o bucata de paine din mainile unui om al strazii. Era de-a dreptul fascinant sa vezi cum stateau asezati porumbeii pe bratele si pe capul acelui om si-i ciuguleu mancarea din palma. Dupa ce i-am facut cateva fotografii m-am indreptat spre fantana cu pesti. Am observat lupoaica ce-si alapteaza cei doi pui de om fraţii Romulus şi Remus, care niciodata n-au fost furati de la locul lor. Citeste click aici
La Teatrul National am intrat pentru ca era o expozitie florala, iar eu sunt inebunita dupa flori. Erau acolo azalee imense, leandri multicolori, diferite soiuri de orhidee si arbori exotici cu floarea de hartie.
De la Catedrala pana la Teatrul National am fotografiat cladirile vechi care au ramas aceleasi pe care le stiam, doar ca acum multe dintre ele aveau anunturi cu ,, de vanzare” sau inchiriere. Dupa ce le-am fotografiat si pe acestea, gandindu-ma ca cine stie ce-am sa vad in locul lor, m-am indreptat spre Piata Libertatii. Voiam sa revad statuia Sfantului Nepomuk. Stilul baroc al statuii realizate la Viena m-a atras intodeauna in acest loc, unde imi placea sa citesc pe o banca. Figura centrala a monumentului este Sfantul Ioan Nepomuk, patronul catolicismului in Banat, deasupra careia se inalta maiestuoasa Sfanta Maria, tinand in mana flori de crin, simbolul sufletului neprihanit.
Pentru mai multe detalii puteti intra si click aici
Aici erau alte stoluri de porumbei, si am fost surprinsa de cata dragoste acorda timisorenii acestora. O batrana hranea dintr-o sacosa porumbeii si acestia se asezau pe umerii ei.
In fata Casei Comandamentului Militar se afla bustul lui Decebal, regele dacilor cu inscriptia "Decebalus per Scorilo”.
Pasii m-au purtat in continuare spre Piata Unirii, unde se ridica falnic Palatul Baroc sau Palatul Vechii Prefecturi. In prezent acest palat, care a fost rand pe rand locuinta guvernatorului civil, apoi resedinta pentru presedintele administratiei civile, este muzeu de arta. In fata lui se afla o expozitie de carte in care am intrat si am achizitionat cateva carti la preturi rezonabile.
In acea zi de plimbare prin Timisoara, vremea a fost predominant ploioasa si cat am stat in cortul expozitional de carte iar a inceput sa ploua. Atunci am zis ca cineva acolo sus ma iubeste si ma ajuta sa revad cu bine orasul acesta atat de incarcat de istorie si obiective turistice.
In centrul Pietei Unirii troneaza statuia "Sfanta Treime” sau "Coloana Ciumei” cum a fost denumita de locuitorii de etnie germana. Acest monument a fost ridicat pentru ase aminti de "marea ciuma” in urma careia o sesime din locuitorii orasului au pierit. Monumentul este in stil baroc si a fost realizat tot la Viena, de unde a fost adus pe calea apei. Este un monument deosebit si nu trebuie ocolit de cei care viziteaza acest oras.
Tot in Piata Unirii se afla Domul Catolic, sau Catedrala Sfantul Gheorghe care este Catedrala Episcopiei Romano Catolice din Timisoara.
In toate cladirile Timisoarei se vede influenta vieneza si se regaseste stilul baroc si rococo.
Pentru Catedrala Episcopiei Romano Catolice din Timisoara nu pot sa gasesc cuvintele potrivite pentru a descrie frumusetile interiorului asa ca va invit sa o vedeti.
Celor care prefera vacantele la Viena si Budapesta le pot spune sa nu ocoleasca acest oras plin de istorie si sa se abata din drum si sa-i rezerve macar o zi pentru ca merita.
Timisoara reprezinta pentru toti inceputul democratiei si a libertatii de care ne bucuram astazi.
24 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (kmy); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
24 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Un vot pentru Timisoara si pentru multitudinea de informatii oferite. Felicitari @kmy!
Multumesc pentru voturi, am terminat de incarcat si fotografiile care exprima mai bine frumusetea acestui oras plin de istorie.
Foarte frumos ai scris. Imi pare rau ca nu iti pot da decat 400PMA. Meriti mult mai mult.
Foarte frumos ai scris despre orasul florilor, inima banatului, orasul de fala al banatenilor cum spune si cintecul; viata ca la timisoara nu gasesti in toata tara, nu pot sa ofer decit 400pma, desi meriti mult mai mult.
Frumoasa descriere a centrului orasului Timisoara care in viitorul apropiat va fi o zona pietonala formata din Piata Victoriei, Piata Libertatii si Piata Unirii.
In afara de centrul orasului stii cu siguranta ca sunt zone cu incarcatura istorica Traian, Iosefin, Balcescu unde se poate retrai atmosfera anilor 1800.
Din pacate multe dintre aceste cladiri sunt in stare de degradare avansata din lipsa de preocupare a propietarilor.
Un vot din partea mea si te asteptam la un citro in Piata Unirii.
Recunosc, Timisoara este o locatie care merita sa fie vizitata fie si numai pentru ca acolo s-a deschis poarta romanilor spre libertate si democratie. Fireste, obiectivele de vizitat, importanta lor istorica, frumusetea si originalitatea constructiilor si a monumentelor, fac orasul cu atat mai atractiv. Iar tu, ai surprins cu indemanare reportericeasca multe dintre acestea, indemnandu-ne apoi cu marturia inegalabila a fotografiilor sa redescoperim Timisoara.
Am urmarit cu interes si link-urile ce ni le-ai recomandat, din pacate unul nu poate fi accesat (cel urmator prezentarii monumentului Sf. Ioan Nepomuk).
M-ar interesa in plus starea drumurilor din zona Timisoarei, pentru ca eu am trecut acum trei ani pe acolo si a fost un adevarat cosmar, mai ales pe zona periferica (iesirea spre Buzias). In sfarsit, ai inca un vot!
Eu am accesat toate linkurile si sunt ok.
Niciodata n-am ajuns in Timisoara, citind impresiile tale acum imi doresc mai mult ca niciodata sa ajung acolo. Cu timpul este mai rau, ca distanta....
Frumos oras + vot. Kmy este si orasul "tineretii mele" pt ca si eu am facut facultatea tot aici.
Poate ca am fost oarecum colegi.
@kmy, ai descris atat de frumos... Si eu sper sa ajung in Timisoara in viitorul nu prea indepartat! Un votmare si din partea mea!
Am vazut o poza la tine, P15 si P14.
Daca imi aduc bine aminte, acum dupa 21 de ani, in acele imagini este fosta garnizoana a orasului? Fostul restaurant militar si intrarea in garnizoana din Timisoara, asa este? (poate cineva din Timisoara care citeste sa spuna daca ma insel sau nu? va rog) In timpul Revolutiei din '89 am stat aproape 2 luni in acest loc. Este si orasul tineretii mele, in armata. Am fost adusi din Gioroc si pusi sa stam aici. Mesele erau stranse intr-un colt, pe podea sub pervazul ferestrelor aveam fiecare salteaua pe care dormeam si o patura. Mancam cand puteam iar timisorenii... ne aduceau de mancare. Veneau la acele ferestre cand era liniste cu platouri de prajituri si sacose pline cu mancare. Ne mai aduceau sticle de Fanta pe vremea aceea.
Acum dupa ce am citit acest articol al tau si am vazut acele poze, in minte mea am franturi din acei ani.
Seara incepea sa traga cu mitraliera inspre garnizoana si ne adaposteam sub ferestre. In fata garnizoanei in partea opusa a parculetului era o cladire cu un pod acoperit cu tigla rosie, la parter pe aceea vreme era o consignatie si tramvaiul (1rosu parca) trecea prin fata garnizoanei si prin fata acelei cladiri, erau fata in fata si se tragea din acel pod catre noi. Cei cativa civili care nu aveau unde sa se adopsteasca le-am deschis una din ferstre si au intrat la noi. Dupa aceea veneau in fiecare zi sa ne aduca de toate. Eram nespalati de vreo saptamana si ceva, un domn dintre aceea care au stat cateva ore acolo ne-a luat pe rand la el sa ne spalam si sa ne barbierim. Statea in spatele cladirilor din Piata Operei pe strada cu Cina. Era un bloc fata in fata cu facultatea, la etajul 3.
Alti trecatori ne aduceau termose cu cafea si ne puneau scrisorile la posta. In mintea mea si in amintirile despre Timisoara eu il vad asa.
Plec din Giroc pe linia lui 15 si ajung la Spitalul Judeatean, merg inspre Stadion si ma opresc la o halba de bere la, , Stadion ''. Plec mai departe si ajung la Maria, traversez podul si ajung la Flora.
De aici merg pe linia tramvaiul pana la Parc si la Catedrala, in piata Operei la o cofetarie pe Stanga ma opresc la o Amandina. De aici intru pe straduta din dreapta Operei si dau de Garnizoana, fac stanga pe langa aceeasi Garnizoana si dau in piata 700 unde pe dreapta este Spitalul Militar. Mai departe ma duc in Circumvalatiunii, la un timisorean care este si el soldat ca si mine. Tin minte ca la terasa Flora mergeam sa jucam biliard si sa bem Cabernet cu Pepsi. Pe malul Begai langa terasa de la Flora erau banci unde in fiecare zi statea fostul profesor de la facultate.
In parc la Conti ne mai intalneam si mergeam la strand la 53, dupa care mergeam la gradina de vara din parc, la film.
Nu stiu cand am sa mai ajung in Timisoara, dar as vrea sa o regasesc la fel de frumoasa.
@ kmy, acum toata ziua am sa ma gandesc la berea de la Cina.
Cel mai frumos oras pentru mine si nu in ultimul rand cei mai calzi si mai Deosebiti Oameni.
@laurentiucapac ai dreptate , nu te inseli . Memoria ta este foarte buna desi au trecut iata peste 20 ani de atunci . Parca eram mai uniti atunci .
@piti, ma uitam la acele poze si parca ieri am plecat din Timisoara. Cladirea este neschimbata doar ca au pus acele tunuri in fata ferestrelor unde am stat noi.
Chiar daca am terminat armata am mai stat cateva saptamani, a ramas ca ma duc pana acasa si saptamana viitoare ma intorc. Nici in ziua de astazi nu am mai ajuns in Timisoara.
Ai dreptate @piti, parca erau altfel vremurile si oamenii. Eu cu aceasta impresie si amintire am ramas despre Timisoara.
Am stat aproape 2 ani dar nu am nici o poza din acei ani, doar amintirea Timisoarei si ca trebuie sa ma intorc...candva.
Laurentiu - in poza 15 intradevar este restaurantul de la Casa Armatei Timisoara.
Acolo am facut banchetul cand am terminat facultatea - foarte frumos. ( Cred ca mai frumos decat e acum banchetu' la bulgari )
@laurentiucapac
Incredibil cate detalii iti aduci aminte din 89, aproape ca am uitat de consignatia unde se gaseau videocasetofoane, televizoare color produse de lux la aceea vreme.
Din pacate resturantul Stadion unde a avut loc petrecerea de botez a mea ,nu mai exista de aproximativ 10 ani s-a demolat.
Terasa Cina unde vara nu gaseai un loc liber s-a inchis, la fel si terasa Sinaia unde se mancau cei mai buni mici din oras. Cofetaria Violeta unde ai mancat amandina din fericire mai exista, la fel si restaurantul Flora.
Totusi ai uitat de ciocolata Eurocrem si Cipiripi care din fericire se gasesc si astazi in Timisoara
Nu uitati de sarbii care vindeau tigari Vikend si Vegeta pe Str. Alba Iulia
Ma bucur nespus de mult ca acest review v-a facut sa va amintiti Timisoara sau sa visati la acest frumos oras. O zi intreaga am batut la pas centrul, m-am oprit pe fiecare banca, am admirat fiecare cladire si edificiu. Pacat ca a fost vremea cam neprielnica si a plouat din cand in cand. Mi-a parut rau ca nu am ajuns in piata 700 sa mananc o plescavita, sau ca nu m-am plimbat in parcul rozelor. M-am consolat cu ideea ca acum nu sunt trandafirii infloriti si ca ma voi intoarce cat de curand la Timisoara.
Am fost uimita sa vad ca dupa atatia ani inca mai exista acel ceas facut din multa verdeata si flori din spatele magazinului Bega.
Nu mi-a placut ca se construieste la Bastion.
Am oprit o doamna mai in varsta pe strada si pentru ca n-aveam cu cine vorbi si aveam chef de caterinca am intrebat-o daca deasupra bastionului, cel din apropierea punctelor cardinale, se costruieste un hotel... A inceput femeia sa-si faca la cruci si sa se minuneze ca in final sa-mi spuna ca ea stie ca se reface si ca va fi un muzeu.
Multumesc tuturor pentru voturi si incercati in drumul vostru catre vest sa nu ocoliti Timisoara, chiar daca drumurile noastre nationale nu sunt chiar atat de minunate.
Pomenind de ploaie, mi-am adus aminte de piesa lui Laurentiu Cazan - Ploaia, daca esti si tu de acord, bineinteles. M-am gandit si la Cargo - dar poate este prea trista.
@david
Mergeam zi de zi pe jos. Aproape 2 ani, stiam si scurtaturile de la capatul lui 1negru, de la Solventul prin Freidorf pana la stadionul Tehnolemn printre case si mai departe pana in iesirea dinspre Giroc.
Imi pare rau sa aud despre Stadion ce imi spui. Din calea Aradului unde era statia Peco faceam la stanga prin Circumvalatiunii treceam de blocuri si ajungeam pe strazile cu case, pana la Stadionul C. F. R Timisoara de langa gara. Imi pare rau dar de ciocalata nu imi aduc aminte.
Mai tin minte ca mergeam langa fabrica de bere si era fabrica Guban langa, cu 300 de lei cumparam de la baieti pantofi Other.
@presario,
La Ochko, cumparam blugi prespalati cu 400 lei si ii vindeam in Bucuresti la 800lei . Ne scoteam biletul de tren Buc-Tim 150lei.
Viata... ca la 20 de ani... poate merge aceasta melodie?
Laurentiu,
Sunt uimita sa constat ca deja avem doua lucruri in comun pe care le iubim: Timisoara si marea...
Eu de ce am vazut abia acum?
Nu stiu ce-as putea comleta, dar subiectul Timisoara nu este unul usor. Eu ma tot invart pe langa o groaza de poze si nu indraznesc sa scriu nimic. Nu cred ca pot! Dar, citind review-ul tau ti-am simtit entuziasmul, care vad ca a avut ecouri multe si pe pagina de internet, dar si in sufletul multor colegi din comunitate, ceea ce cred ca te bucura foarte mult.
Ma alaturi si eu, celor multi si te felicit ca ai reusit sa faci ceva frumos, sa transmiti dragostea ta pentru Timisoara si altora si sa te rasplatesc cu inca un vot!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Dec.2023 Timișoara – am redescoperit orașul în zile de sărbătoare — scris în 12.12.23 de ANILU din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Timisoara partea II - Piata Unirii si Piata Balcescu — scris în 10.10.22 de deeutza din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Sep.2022 Timisoara partea I — scris în 09.10.22 de deeutza din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Jun.2022 Timișoara — după 15 ani — scris în 01.08.22 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Jun.2021 O Timișoară altfel — scris în 05.08.21 de robert din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2020 Timisoara — „Mica Viena” a Romaniei — scris în 17.10.20 de geani anto din GALAţI - RECOMANDĂ
- Nov.2019 Rătăcind prin Timișoara anului 2019 — scris în 17.12.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ