Cascada Capra între perfecțiunea naturii și aspectul de bâlci

TIPĂREȘTE

A pune în pagină câteva rânduri despre Cascada Capra din Munții Făgăraș presupune un efort de separare a imaginilor reținute cu frumusețea și puritatea dăruită de natură versus înghesuiala tarabelor comerciale, un peisaj de bâlci improvizat pe marginea șoselei, atât de îngustă și aglomerată, de altfel. Nu pot să nu semnalez intervenția nefastă a omului, după cum nu am ezitat a aprecia și recomanda atâtea și atâtea situații fericite în care “omul a sfințit locul” . Este dificil să te desprinzi de spiritul mercantil, de comercianții ambulanți, cu toate mărfurile amestecate și amplasate până în imediata apropiere a căderii de apă și să reușești printre salamuri și cârnați să surprinzi perdeaua fină, răcoroasă și fermecătoare a cascadei.

Deoarece spațiul nu permite organizarea unei parcări, autoturismele, chiar și autocarele opresc pe marginea drumului, obturând mare parte din banda de circulație; forfota turiștilor care încearcă să se apropie de cascadă constituie un permanent du-te vino, iar “micii întreprinzători” , evident, reclamând cu toții calitatea de producător autentic, tradițional, își etalează marfa în spații improvizate, direct în soare, într-un șir de tarabe, printre acestea și mașinile cu marfă care încurcă și mai mult…

Nu vreau să întinez acest comentariu cu avertismentul de a fi atenți de unde, din ce condiții de desfacere și depozitare cumpărăm, nici despre provenința, aspectul mărfii expuse. Până la urmă fiecare este suficient de pregătit și avizat (cred!) privind ce și de unde consumă, dar, aș face o observație către administratorii acestei porțiuni de drum să ia niște măsuri și să elibereze de aglomerație inutilă segmentele de șosea în care se află obiective turistice frecventate intens. Sunt atâtea refugii suficient de largi, de-a lungul Transfăgărășanului, unde se pot organiza mini-târguri cu produse de cumpărat, unde au loc și mașinile să parcheze în siguranță, doar de puțină bună-voință și înțelegere ar fi nevoie.

Revenind la obiectiv… Cascada Capra sau conform altei denumiri Cascada Iezerului… Cea mai accesibilă cascadă chiar pe marginea DN7C, pe teritoriul județului Argeș, situată pe versantul sudic al Munților Făgăraș și a doua ca mărime, după Bâlea, cu o cădere spectaculoasă de aproximativ 40 m. Datorită debitului mare de apă rezistă și în anotimpul rece, înghețând doar în iernile extrem de geroase. Precum orice cascadă ce se respectă își are și ea legenda sa, din păcate nu una inedită, ci comună cu a multor altora: “O poveste veche spune că o mireasă ar fi căzut în prăpastie, iar vălul ei alb a rămas atârnat pe stânci. Felul în care apa cade în trepte și se împrăstie pe stânci aduce aminte de un văl luminos de mireasă”

Apa cascadei provine din Lacul Capra situat la altitudinea de 2230 m, lac la care se poate ajunge pe două trasee de vară:                   

 1. / Pornind de la Cabana Capra (care este la 4 km față de cascadă) urmând marcajul “Bandă albastră” – se parcurge în aproximativ 3 ore la dus, 2 ore la întors, bineînțeles, în funcție de abilități și condiție fizică.

Sau varianta:

Cabana Capra – Fereastra Zmeilor – Lacul Capra – Cabana Capra urmând marcajele “Triunghi Galben” (urcare) +” Bandă Roșie” (creastă) + Crucile Roșie/Albastră la întoarcere, cu un timp mediu de parcurs de 6 - 6h 30min (circuit), dificultate medie, în schimb, răsplata este spectaculoasă. Fiind un traseu pitoresc pe versantul sudic al munților, care trece pe lângă celebra formațiune stâncoasă Fereastra Zmeilor și coboară direct la Lacul Capra.

 2. / Pornind de la Lacul Bâlea (care este la 5 km față de cascada Capra) urmând marcajul “Triunghi albastru” – se parcurge în aproximativ o oră. Între cele două lacuri se interpune Șaua Caprei, un loc de unde se poate urca spre Vârfurile Capra (2494 m) și Vânătoarea lui Buteanu (2507 m). Este cel mai direct și accesibil mod de a ajunge la lac. Se va urca susținut aproximativ 45 de minute până în Șaua Caprei, urmat de o coborâre scurtă și rapidă de 10-15 minute până la apă.

Sus, la 2230 m, vă veți bucura de plenitudinea naturii, de Lacul Capra, lac glaciar, de o culoare albastră incredibilă, cu o suprafață de 1,8 ha și o adâncime maximă de aproximativ 11 m. Privileștea de aici este uimitoare, se pot admira Vârfurile Buda (2431 m), Raioșu (2448 m) și Mușeteica (2448 m).  Un pic mai jos la 2228 m se află un lac mai mic, Căprița și mult mai puțin adânc, cam 1,5 m,  cu o suprafață de 2180 mp, dar tot de un albastru pur, cu cerul reflectat în undele sale. Acestea fiind legate cu un pârâu de 8 m care transportă apele lacului Capra în Căprița.

În zona sudică a Lacului Capra este permisă camparea și reprezintă una dintre cele mai spectaculoase experiențe de tip „wild camping” din Munții Făgăraș. Fiind o zonă de gol alpin situată într-un sit protejat Natura 2000, nu există facilități amenajate (toalete, dușuri sau coșuri de gunoi), ceea ce înseamnă că organizarea depinde exclusiv de turist.

               Lângă lac se găsește un Monument dedicat tinerilor alpiniști: Marius Aniția (medic), Igor Popovici (matematician), Ioan Silca (student) și Constantin Zamfir (student) care au pierit prinși de avalanșă.  Asistentul digital ne oferă următoarele detalii despre drumeția care i-a costat viața: “În dimineața zilei de 7 februarie 1963, cei patru alpiniști au plecat de la tabăra instalată la Cabana Bâlea Lac cu scopul de a parcurge în premieră hibernală Creasta Arpășelului (linia Arpășel – Vârtopel) , de la vest la est. Acesta este unul dintre cele mai tehnice și dificile sectoare de creastă din Munții Făgăraș, caracterizat prin porțiuni extrem de accidentate și stâncoase. Cei patru tineri, toți alpiniști de categoria I, își propuseseră realizarea acestei premiere dificile pentru a obține titlul de maeștri ai sportului. Tragedia s-a produs la întoarcere sau în tentativa de retragere din creastă, când o avalanșă masivă i-a surprins în zona din apropierea Lacului Capra, sub creasta Arpășelului” .

Chiar pe malul lacului există o peșteră, care poate fi vizitată, nu este spectaculoasă, fiind o mică cavitate fosilă cu o lungime totală de 8,2 m, o denivelare de 2,5 m, dezvoltată în șisturi, pe o fisură modelată de acțiunea apelor din precipitații și a fenomenului de îngheț-dezgheț. Descoperită în august 1978 de Ică Giurgiu și cartată în 1982, peștera are două intrări și o altitudine relativă mică, fiind o curiozitate speologică într-o zonă alpină înaltă.

Nici legendele lacului nu lipsesc:

“Pensula lui Dumnezeu” : Se spune că Dumnezeu a făcut acest lac curat atunci când și-a spălat pensula cu care a pictat munții din jur.

“Capra strălucitoare” : Se poveștește că un cioban a zărit o capră cu blana strălucitoare pe munte. Aceasta l-a dus până sus, la malul apei, iar oamenii au dat numele locului în cinstea ei.

Nu pot decât să vă recomand o experiență minunată, fie că sunteți turisți în trecere, doar din mașină, opriți pentru câteva instantanee cu spectaculoasa cascadă, fie că sunteți fericiții posesori ai unei bune condiții fizice, ai unei corecte pregătiri și puteți parcurge traseele montane, spre a vă bucura pe deplin de farmecul naturii! Respectând muntele și regulile sale, acesta vă va răsplăti cu peisaje uimitoare, relaxare și liniște!

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 14 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI