Descoperiti aurul Sarmisegetusei

TIPĂREȘTE

Descoperiti aurul Sarmisegetusei

In week end-ul acesta torid de august, gasca mea de amici ai naturii isi da intalnire la Sighisoara la festivalul medieval si o porneste apoi spre Sarmisegetusa, o adevarata perla arheologica mondiala... care insa, de-a lungul intregii sosele Alba Iulia-Orastie-Sebes nu e indicata prin nici un panou sau macar cu o sageata desenata cu creta pe un gard. Asadar ajungem aproape in Deva unde aflam ca... vai, vai, nepriceputii de noi!... pe la Orastie trebuia sa ne oprim si sa intrebam pe cineva pe unde s-o luam.

Revenim in tromba, parcurgem cateva sate, ajungem la Costesti si de acolo strabatand norul de praf lasat de masinile dinaintea noastra, ajungem, dupa 17 km de drum de tzara (pe unde trec agale ale satului cirezi), la cetatea stra-strabunilor nostri. Suntem la 1050 de metri deasupra Marii Negre, in regatul traco-getilor, regat ce se intindea din Maramures pana la marea cea mare. In urma cu cateva zeci de ani, altitudinea oficiala a sitului era de 1071 m dar cautatorii de bratari dacice si kosoni au mai coborat nivelul interiorului cetatii cu cativa metri.

O liniste relaxanta te invaluie de peste tot. Ai sentimetul intoarcerii in timp, senzatia de "deja vu" sau "deja connu". Un izvor rece tempereaza canicula si setea celor 40-50 de turisti. Cateva altare patrate sau circulare ne reamintesc ca dacii isi incinerau aici mortii, luandu-si ramas bun de la ei si ei de la viatza, cu zambetul pe buze, convinsi fiind ca aceasta existenta este doar un mic popas in lunga lor calatorie prin marele Univers. Zarim si urmarile cuceririi romane... drumuri cu dale, o terma, conducte de canalizare. Cetatea avea cinci randuri circulare de ziduri de aparare. Dacii cunosteau prelucrarea fierului, argintului, aramei, aurului, olaritul, albinaritul, agricultura, vanatoarea si viticultura. Monedele grecesti, turcesti si romane descoperite atesta faptul ca faceau comert cu alte popoare. Strabon si Dio Cassius ii considera pe daci ca fiind aproape tot atat de dezvoltati ca si grecii iar ca razboinici... acestia erau cei mai drepti si viteji din marele neam al tracilor. O preumblare la Sarmisegetusa te reincarca spiritual si energetic. E un loc excelent pentru a face meditatii in aer liber.

La intoarcere, ca hainele intinse la uscat, in fata unei curti unde nu se afla nimeni, gasim cateva superbe reviste din "Dacia magazin", editate "loco" in Orastioara de Sus si fondate de dr. Napoleon Savescu. (www. dacia. org). Vanzarea era in sistem de autoservire, o cutiutza de lemn aflata alaturi te indemna sa strecori in ea 1, 5 lei pentru fiecare revista. Vanzare pe incredere... dar aici pe muntele sfant al inaintasilor nostri, nimeni nu cred ca indrazneste sa triseze... ai sentimentul ca Zamolxes sta deasupra tuturor si vegheaza...

Fiecare dintre noi, cred ca are datoria sa treaca macar odata, nu neaparat pe la Roma, pe la Columna lui Traian, ca badea Cartan, ca sa vada locul de unde a pornit un imparat manat de dorinta de a umple visteria unui imperiu ros de intrigi si decadere ci pe-aici, pe la Sarmisegetusa, a doua noastra casa, loc ce ne da senzatia de confort, impacare, liniste si demnitate, loc caruia simtim ca ii apartinem, loc din care, daca ar fi sa disparem instantaneu, nu ne-ar parea rau deloc, caci vom ajunge fara-ndoiala intr-un alt colt de cer plin de liniste si seninatate...

Dar…. ce credeti voi ca facea acum aproape 2 milenii Cezar?

Pe la anul 100 e. n. un tanar si ambitios imparat roman de origine daca, asadar in masura a cunoaste fabuloasele bogatii ale Daciei, avea mari insomnii si migrene teribile! Intreaga noapte facea ture prin interminabilul sau palat imperial, pe langa care Casa Poporului sau palatul lui Paduka din Brunei, pareau niste jucarii. Vistieria imperiului era aproape goalasi Senatul cerea solutii nu scuze! Deodata se lumina la fata si isi murmura in barba “Alea iacta est”si lua hotararea de a ataca cu toate legiunile sale, Dacia. Ideea sa nocturna nu fu deloc rea, pentru ca dupa doua razboaie sangeroase, Dacia fu cucerita si deveni provicie romana. Mandrul Decebal, prefera moartea captivitatii, nu inainte insa de a scunde in grotele de la Gradistea Muncelului imensa comoara a dacilor. La Roma, Traian se intoarse cu surle si trambite, triumf, pe langa care intoarcerea lui Armstrong de pe Luna fu o simpla bagatela. Urmara 123 de zile de "paine si circ". Vistieria imperiului se imbogatise cu 165 de tone de aur si 350 de tone de argint (dupa Dio Cassius) din cele 1000 de tone de aur si multe mii de argint pw care le detineau dacii, dar pe care Decebal ajunse sa le ascunda in locuri numai de el stiute, inaintea sfarsitului sau tragic.

In cinstea victoriei sale Traian hotari sa ridica o columna, langa Forumul Imperial, pe care se mai disting si azi, ca pe o banda desenata sculptata in granit, scene din victoria sa impotriva dacilor. Ghidul italian va va face un scurt rezumat in engleza asupra acestei afaceri latine si va va indica chiar si un barbat vioinic si barbos care este fara doar si poate, Decebal in persoana.

Aurul dacic urma sa “spnsorizeze” inca multe alte expeditii militare romane si sa aduca la zi soldele restante ale sutelor de legiuni romane. Eheeei, dar grosul aurului lui Decebal, Burebista si Scorillo, n-a fost gasit niciodata…La Gradistea Muncelului inca se mai sapa, mai ales noaptea, cand asa zisii "turisti pasionati de istorie", dar dotati cu detectoare de metale, lasa in urma lor gropi imense.

Controlul e prea lax.

Dupa anul 1800, sansa a scos la lumina o parte din aceasta comoara. Numeroase ulcele pline cu kosoni (moneda de aur ce poarta numele unui rege dac, Kosson) au iesit la iveala, fiind gasite de taranii din zona in timp ce arau pamantul. In anul 1996, i n haosul legislativ ce a urmat, laga Sarmisegetusa s-au deschis asa zisele "santiere arheologice", ce cautau de fapt aur. Vile si masini de lux incepura sa apara in Gradistea Muncelului La Bursa londoneza, pretul kosonului a scazut, semn ca erau deja prea multe monede pe piata. Pe Internet a aparut chiar si un site (www. globaldiscovery. com) care, pentru suma de 3600 USD, oferea 2 saptamani de vacanta la Sarmisegetusa pentru a descoperi…comori! .

Dupa anul 2000 nu s-a mai pomenit nimic de comoara dacilor, dispersata si greu de gasit ci de una concreta, observata si din satelit, cea de la Rosia Montana.

Un sfat de amic, acum la final... daca totusi, acum in plina criza, patronul va va face vant, nu disperati, ascundeti in buzunar un detector de metale si porniti spre Sarmisegetusa. Daca aparatul va face un minabil "Bip”, atunci n-o sa va alegeti dacat, poate, cu un Ferrari second hand dar daca aparatul va ţipa ca nebunul, ei... atunci ati devenit cel mai bogat om din tara si miliardarii din "Top 10", va vor saluta cu respect. Daca aparatul va ramane insa mut si nu veti gasi nimic, veti ramane macar cu amintirea unuia dintre cele mai frumoase, intersante si salbatice colturi de natura din Europa.

Dorgo

---

VIZUALIZĂRI: 3522 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI