Muzeul Păpușilor

TIPĂREȘTE

(folclor cules din zona Hârtibaciului)

Am tot citit pe aici pe AFA despre muzeele păpușilor din România. În Târgu Secuiesc găsim un muzeu renumit, poate cel mai renumit și mediatizat muzeu de păpuși, în București ar fi Muzeul Jucăriilor, și în județul Bihor putem admira păpuși cu cap de porțelan, este și la Târgu Mureș un asemenea muzeu amenajat în cetate. Mai există unele expoziții cu păpuși cu caracter temporar cum a fost la Cluj.

Tocmai am descoperit un muzeu permanent de păpuși cu tematică etnografică din Țara Hârtibaciului. Și în ochii mei este ceva unic și ar trebui vizitat.

Săptămâna trecută când m-am lăudat într-un articol că am vizitat toate muzeele din Sibiu, colegul adso m-a urecheat, (și îi mulțumesc pe această cale) că mi-a scăpat vizita unui muzeu din Sibiu :) Este vorba despre Muzeul Teutsch, muzeul Bisericii Evanghelice. Urmează să scrie despre acest muzeu dar între timp am dorit și eu să-l vizitez, având în vedere câ am mult timp liber acum de sărbători. Nici vorbă, muzeul Teutsch este închis până în 7 ianuarie, din 8 se poate vizita. Despre muzeul Teutsch voi scrie și eu în ianuarie după vizită.

Răsfoind listele muzeelor sibiene am descoperit acest muzeu inedit, muzeul păpușilor.

Pentru acces muzeu trebuie ieșit din centrul localității, se află undeva la granița între Sibiu și Gușterița. Gușterița a fost cândva un sat independent pe locul unde se afla fostul Castru Roman Cedonia. Tot în Gușterița, mai exact pe dealul Gușteriței cândva anul viitor se va înființa Gușterland cel mai nou loc de agrement aflat deasupra orașului. Aștept cu nerăbdare finalizarea acestui loc de agrement (pentru că s-a întârziat deja) și voi povesti și despre acesta la momentul respectiv.

Adresa muzeului este: Calea Gușteriței 54 B, Sibiu 550260.

Numărul de telefon este 0743059089.

Muzeul este amenajat într-o gospodărie iar pentru acces se va suna la poartă sau la numărul de telefon de mai sus. Locul se va găsi ușor datorită păpușilor puse în fereastră :) Intrarea este pe partea stângă a casei. Locuri de parcare se găsesc pe stradă.

Muzeul este deschis zilnic între orele 9.00-12.00 și 15.00-19.00. De sărbători orarul poate diferi, cel puțin așa se specifică.

Intrarea este liberă, dar dacă se dorește se poate lăsa o mică donație sau se poate cumpăra o carte despre Țara Hârtibaciului.

Valea Hârtibaciului este o zonă etnofolclorică care și-a păstrat cel mai bine caracterul arhaic. Acest lucru s-a reușit și datorită faptului că nu prea s-a urbanizat pe aici zona. Pe aici observăm pășuni și fânețe întinse, sate cu biserici din lemn, dar și cu biserici fortificate săsești evanghelice. Parcă este o altă lume, parcă ne-am întors un pic în timp. Am scris în trecut pe AFA despre aceasta și voi mai scrie.

Avem și noi o mocăniță iar acea mocăniță circulă pe aceste meleaguri fermecate. Toți călătorii mocăniței o să plece acasă cu cele mai frumoase amintiri.

Din punct de vedere geografic Podișul Hârtibaciului face parte din Podișul Târnavelor. Podișul dealuros se află la o înălțime peste nivelul mării între 380 m și 749 m. Râul Hârtibaciu este un afluent al Cibinului de 88 km lungime. Valea Hârtibaciului reprezintă o zonă etno-culturală specifică dominată de așezările de aici.

Muzeul păpușilor s-a amenajat acum 5 ani la Sibiu. La vizita acestui muzeu ne putem imagina o mini-lume din valea Hârtibaciului, păpușile sînt îmbrăcate precum locuitorii din Valea Verde (așa se mai spune la valea Hârtibaciului).

În afară de cele peste 300 de păpuși îmbrăcate românește, săsește sau țigănește vom găsi multe alte exponate de acolo, piese de mobilier, porturi populare, încălțăminte, carpete, ștergare, tablouri, farfurii pictate, furci de tors, războaie de țesut, cărți, documente vechi, ceasuri, pendul, mașini de cusut.

Profesorul mi-a arătat un leagăn (bineînțeles că era și o păpușă în leagăn) cu mecanismul de legănare care era acționat cu sfori cu ajutorul piciorului, asta tocmai ca mâinile să rămână libere.

Mai putem observa obiecte vechi din alte categorii mașină de scris, instrumente de scris vechi, aparate foto vechi cu filmele aferente, magnetofon, radio vechi, suporturi de stocare muzică vechi (benzi, casete, discuri vinil sau de ceară) și multe alte mărunțișuri. Ar mai fi o bibliotecă considerabilă cu peste o mie de volume, estimare personală.

Tot ce vedem acolo a fost colectată în întregime din Valea Hârtibaciului.

Dar tema principală rămân păpușile, iar acele mini-veșminte au fost cusute cu multă răbdare și migală.

Am sunat în prealabil pentru a fi sigur de vizită. Am fost numai eu fără familie. M-a întâmpinat chiar dl Drăgan la poartă. Dl Mircea Drăgan fost profesor de limba și literatura română și dna Maria Drăgan fostă profesoară de matematică și-au dedicat viața educației. Iar pasionați fiind de obiceiurile și istoria acestor locuri de pe Valea Hârtibaciului și-au dedicat timpul pentru colectarea obiectelor etnografice iar dl Drăgan și-a publicat cercetările în mai multe volume.

După intrarea în curte am început deplasarea spre clădirea în care sînt expuse păpușile și celelalte obiecte. Dar în prealabil mi s-a prezentat toată povestea despre acest muzeu, inclusiv despre zona Hârtibaciului, mai exact cam ce am scris mai sus.

Clădirea are trei zone, o zonă principală unde sînt expuse păpușile, porturile populare și celelalte obiecte, o încăpere unde se află cărțile și o zonă exterioară acoperită unde se află o masă și bănci înconjurate de un mini-muzeu alcătuit din exponate etnografice, farfurii, ustensile, scule, aparate radio vechi, diferite obiecte de ceramică și bineînțeles... păpuși. Ei la această masă se poate sta cu gazda la o poveste despre Hârtibaciu.

În încăperea principală pe partea stângă sînt expuse păpușile, straiele populare, alte obiecte săsești pe partea dreaptă sînt expuse cele românești. O mică parte din păpuși sînt îmbrăcate în costume țigănești. În partea din spate exponatele sînt diferite aici observăm și obiecte religioase, icoane pe pereți. Observăm și o sumedenie de perne pe o canapea veche, toate au motive etnografice.

Pe o masă mi-au fost prezentate volumele publicate scrise de Profesor Mircea Drăgan: Monografia satului Săsăuș (satul natal), Folclorul Văii Hârtibaciului, Flori alese de pe Hârtibaci și Istoria Văii Hârtibaciului volumul I și volumul II. Toate acestea se pot cumpăra.

Exponatele sînt bine conservate, am înțeles de la gazde că au primit informații complete de la muzeele sibiene cum să le protejeze de molii de ex. sau ce substanțe de protecție să folosească. Un mic aspect negativ ceea ce cred că se va rezolva în timp: exponatele mi se par un pic înghesuite și oarecum în pericol (stând pe acolo și căscând urechile la poveștile profesorului era să calc pe niște păpuși care erau așezate pe jos)

În împrejurimile muzeului ar mai fi de vizitat câte ceva. Pe drum dinspre centru până aici ar fi 2 biserici orotdoxe istorice, Sfântul Nicolae și Intrarea în biserică a Maicii Domnului. În Gușterița se poate vizita biserica evanghelică fortificată, biserica ortodoxă și se poate urca pe dealul Gușteriței (acolo unde se conturează viitorul Gușterland) și acolo putem vizita un monument, o cruce care luminează noaptea și ne putem delecta cu panorama Sibiului de sus.

Vizita a durat cca 3/4 de oră. Datorită dlui Drăgan am avut ghidaj 100% :) și așa procedează cu fiecare vizitator, pentru el îi face mare plăcere să ne prezinte viața de pe Valea Hârtibaciului așa cum a fost. Datorită unor persoane ca ei, iubitori de țară și de frumos, n-o să moară folclorul niciodată.

---

VIZUALIZĂRI: 179 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI