GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
În luna aprilie ne-am hotărât să vizităm abaţia de la Cârţa. Cârţa este o localitate în judeţul Sibiu. Accesul în localitate se face din drumul naţional DN 1 Sibiu – Braşov, imediat ce treceţi de sensul girotoriu spre Trasfăgărăşan, se virează la stânga pe drumul judeţean DJ 105 B şi după vreo 3 kilometri ajungeţi în Cârţa. Am parcat maşina în parcarea amenajată de lângă zidurile abaţiei. Coordonatele GPS ale parcării sunt următoarele: N – 45.792084 şi E – 24.568150.
Am pătruns în curtea abaţiei, apoi ne-am îndreptat spre casa de bilete. Preţul unui bilet este de 5 lei de pesoană. În curte sunt puse mai multe panouri informative cu date despre abaţie. De pe alee am aflat următoarele informaţii: ordinul călugărilor cistercieni a fost înființat în anul 1098, în Cîteaux (în latină Cistercium), Burgundia, de către abatele Robert de Molesme. Cistercienii respectau cu strictețe regula Sfântului Benedict trăind auster, de pe urma propriei munci, ghidându-se după dictonul ”roagă-te și muncește”. Erau recunoscuți drept oameni harnici, foarte buni constructori și viticultori pricepuți. Alimentația lor se baza în special pe vegetale și pește.
Primii călugări cisternieni au ajuns pe meleagurile Cârţei prin anul 1200, venind de la mănăstirea Igriş din judeţul Tmiş. Mănăstirea Igriş a fost prima mănăstire cisterciană de pe teritoriul României, fondată în anul 1179.
Aceştia au ridicat [adăugat ulterior: la Cârța] o construcţie simplă din lemn pe malul stâng al Oltului, însă câţiva ani mai târziu au adus maiştri pietrari din Franţa. Aceştia au construit o bazilică cu trei nave, în formă de cruce. Ca stil arhitectonic este asemănătoare cu bisericile cisterciene burgunde din Franța. Atât biserica cât și clădirile mănăstirii au fost înconjurate de un zid de incintă, care astăzi nu se mai păstrează.
La mijlocul secolului al XIII-lea, după finalizarea construcției tuturor clădirilor, abația devenise foarte puternică în zonă. Ea deținea ferme, plantații de viță de vie și controla mai multe așezări. În jurul său s-a format satul Kreutz (cruce), care mai târziu a luat numele de Cârța. Abația a suferit avarii în repetate rânduri, în secolele al XIV-lea și al XV-lea. La sfârșitul secolului al XV-lea, ordinul cistercienilor este dizolvat de către regele Matei Corvin și abația intră sub protecția orașului Sibiu. După desființarea abației, degradarea clădirilor mănăstirii s-a produs treptat, amplificându-se începând cu secolul al XVII-lea.
Ne-am îndreptat spre biserica abaţiei. Din vechea biserică a rămas doar un zid lipit de turnul clopotniţă şi partea unde era amplasat corul bisericii, care astăzi e trasformat în biserică. Zidul lipit de turnul clopotniţă are partea inferioară cu un portal în stil gotic, o decupare rotundă în partea superioară, având o terminație triunghiulară. Acest zid a reprezentat partea din față a navei principale a mănăstirii al cărei acoperiș s-a prăbușit. Partea decupată rotundă a reprezentat o fereastră polilobată, tipică construcțiilor cisterciene.
Am trecut poarta gotică şi am ajuns în curtea bisericii. Curtea bisericii este formată dintr-o alee marginită de multe flori şi arbuşti ornamentali. Aici se află cimitirul soldaţilor germani căzuţi în timpul Primul Război Mondial în luptele date în zonă. Tot în această curte se află statuia cavelerului Roland – erou a lui Carol cel Mare, simbol al libertăţii şi dreptaţii, căzut într-un război purtat cu necredincioşii.
Am intrat în biserică. Altarul este construit în stil baroc, are icoana principală Răstignirea lui Isus. Impresionante sunt arcadele gotice care se unsesc pe tavanul bisericii. Biserica are două orgi, una sus în cor şi una în partea laterală. Orga din cor este funcţională şi are o vechime de peste două sute de ani. Nu lipseşte amvonul şi tabela care ne indică succesiunea psalmilor care urmeză a fi cântaţi de enoriaşi, acompaniaţi la orgă. Ca în majoritatea bisericilor, pe o tablă sunt trecuţi eroii din sat căzuţi în cele două războaie mondiale.
Am părăsit biserica şi ne-am îndreptat spre turnul clopotniţă. Am urcat treptele înguste din piatră până în vârful lui. Turnul a fost folosit şi pe post de turn de observaţie. Am admirat clopotul din turn şi priveliştea înconjurătoare.
După ce am coborât din turn am pornit prin curtea abaţiei, am tecut pe lângă casa parohială, apoi pe lângă un zid aflat în ruină şi am ajuns la uşa muzeului găzduit de abaţie. În muzeu sunt expuse obiecte tradiţionale din zonă, costume populare, scrisori ale saşilor, unelte folosite în agricultură.
Dacă ajungeţi prin zonă vă recomad să vizitaţi Abaţia Cisterciană din Cârţa.
Trimis de zlatna in 26.11.18 18:51:47
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în CÂRȚIȘOARA.
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (zlatna); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.79201100 N, 24.56809500 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
9 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
Alături de biserica Densuş, abaţia cisterciană din Cârţa este unul din cele mai vechi monumente bisericeşti, încă destul de bine conservate. Cel mai mult m-a impresionat golul din portalul gotic, ca un strigăt peste secole. Mă alătur şi eu recomandării făcute de Zlatna de a nu rata acest obiectiv.
@zlatna: Ce coincidență! Chiar acum câteva zile, lucrând la un articol despre influențele altor limbi asupra limbii române, am dat de aceste două mănăstiri (Cârța și Igriș), drept una din primele "mărturii" franțuzești pe teritoriu românesc. Mi-ar plăcea să le văd într-o bună zi! Felicitări pentru articol.
@zlatna:
”Mănăstirea Igriş a fost prima mănăstire cisterciană de pe teritoriul României, fondată în anul 1179. Aceştia au ridicat o construcţie simplă din lemn pe malul stâng al Oltului, însă câţiva ani mai târziu au adus maiştri pietrari din Franţa. Aceştia au construit o bazilică cu trei nave, în formă de cruce
E ceva ciudat aici, probabil o documentare ce trebuie, musai, clarificată
- Igriș e în județul TIMIȘ // acolo are nevastă-mea niscaiva rădăcini
- afirmația ”Aceștia au ridicat o construcție [... ] pe malul stâng al Oltului” în mod CERT nu se poate referi la Igriș - pe acolo trece (prin apropiere) Mureșul și, evident, nu Oltul.
@Michi: Mulțumesc pentru vizită și vot.
Am avut ocazia să vizităm biserica din Densuș cu ocazia întâlnirii AFA de la Cinciș, ambele biserici au o frumusețe aparte.
@alinaro: Mulțumesc pentru vizită și vot. Aștept articolul la care lucrați.
O zi bună!
@tm67bru: Mulțumesc pentru vizită și vot.
”Primii călugări cisternieni au ajuns pe meleagurile Cârţei prin anul 1200, venind de la mănăstirea Igriş din judeţul Tmiş. Mănăstirea Igriş a fost prima mănăstire cisterciană de pe teritoriul României, fondată în anul 1179. Aceştia au ridicat o construcţie simplă din lemn pe malul stâng al Oltului
- m-am dus din una în alta, fraza trebuia să sune cam așa:
” Mănăstirea Igriş a fost prima mănăstire cisterciană de pe teritoriul României, fondată în anul 1179. Primii călugări cisternieni au ajuns pe meleagurile Cârţei prin anul 1200, venind de la mănăstirea Igriş din judeţul Tmiş. Aceştia au ridicat
la Cârța,
” o construcţie simplă din lemn pe malul stâng al Oltului.
Dacă scriam așa nu se mai făcea confuzia.
@zlatna: Am trecut de zeci de ori pe Transfagarasan, e drept mai in alte vremuri, dar nu am auzit niciodata de aceasta minunatie. Ori m-am ramolit eu si nu mai imi aduc aminte. Ce pot afirma cu tarie este faptul ca nu am vizitat-o, dar ma bucur ca acum, folosindu=ma de imaginatie si de articol si pozele aferente as putea spune ca am vazut-o.
Felicitari, mai ales pentru felul in care reusesti obiective mai retrase, dar importante prin unicitatea lor.
Numai bine si calatorii placute!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2022 Din nou la Abația Cisterciană Cârța — scris în 17.01.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- May.2021 Mânăstirea Cisterciană de la Cârța! — scris în 10.05.22 de maryka din GHIMBAV [BV] - RECOMANDĂ
- Sep.2019 Abația cisterciană Cârța — scris în 13.10.19 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Dec.2016 La Abaţia Cârţa - sau pe urmele colegilor AFA — scris în 12.12.16 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Sep.2016 Unicat în România - Abaţia Cisterciană din Cârţa — scris în 11.11.16 de traian.leuca † din PLOIEșTI - RECOMANDĂ
- May.2016 Abația Cisterciană Cârța — scris în 04.07.16 de costy69* din TARGU-JIU - RECOMANDĂ
- Nov.2015 Abatia Cisterciana de la CARTA — scris în 10.11.15 de Gabi Georgeta din BRAșOV - RECOMANDĂ