DOBROGEA continentală / ROMÂNIA — atracţii turistice; excursii opţionale; unde/cum ne distrăm? unde mâncăm?

În review-ul precedent - O zi pe plaiuri dobrogene spuneam că la Babadag singurul obiectiv vizitat a fost Geamia Gazî Ali Pașa, un monument de artă musulmană pe care îmi doream de mult să-l văd și în interior. Cu alte ocazii, trecând prin Babadag, văzusem de multe ori acest vechi monument, dar niciodată nu l-am găsit deschis pentru a-i vedea și interiorul. Autocarul ne-a lăsat în parcarea de lângă geamie, iar noi am fost preluați de un ghid local care - în curtea [...] — citește

Din Babadagul turistic musulman, vezi impresii, ne-am continuat plimbarea prin Niculițelul turistic creștin, o comună aflat la circa 10 kilometri de Greci, în linie dreaptă peste Munții Măcin, pe șosele ceva mai mult. De la Babadag sunt circa 55 kilometri. Niculițel este o comună din județul Tulcea formată numai din satul cu același nume ce are circa 4.000 de locuitori. Numele îi vine de la Niculiță, un ciobănaș care jucându-se cu un cuțit în timp ce-și păștea oile a [...] — citește

Teoria : Cetatea Ulmetum, aia de se găsește în com. Pantelimon, jud. Constanța, este un miez al zonei Dobrogei. Bine, nu foarte mare, pentru că, ăia mai deștepți decât mine, adică restul populației de pe Planetă, au stabilit că această cetate a fost un castru roman, mic spre mediu  ca mărime, care a asigurat servicii de ordine și liniște publică între secolele al III-le și al VI-lea, după Hristos, exact aicea, la noi, în Dobrogea. Că făcea parte dintr-o linie de [...] — citește

Puțină istorie. Castrele romane din Dobrogea, situate strategic pe linia Dunării, au fost esențiale în apărarea granițelor Imperiului Roman. Construite în perioada ocupației romane, între secolele I și III d. Hr., aceste fortificații făceau parte din sistemul defensiv cunoscut sub numele de „Limes Moesiae” , menit să protejeze provincia Moesia Inferior de incursiunile popoarelor migratoare din nord. Printre cele mai importante castre se numără cele de la Troesmis (Iglița), [...] — citește

În plimbarea noastră de O zi pe plaiuri dobrogene pașii ne-au purtat (mai bine zis "autocarul ne-a transportat") din Slava Rusă, satul lipovenesc în care vizitaserăm Mănăstirea de rit vechi Uspenia, spre Cetatea Enisala. Am mai fost de câteva ori la Cetatea Enisala construită în a doua jumătate a sec. XIV de negustorii genovezi, pe atunci deținători ai monopolului navigației în Marea Neagră. DJ223A este un drum bun, iar până la Enisala - tranzitând din nou orașul Babadag - [...] — citește

Îmi pare rău despre mine dar viața a dovedit că am idei puține și fixe. Una dintre acestea este faptul că merg la Marea Neagră ori de câte ori am prilejul iar în ultimul timp chiar am prilejul! Adriana a început să facă zâmbre când aude de plecat la mare, mai ales că sunt constant în continuitate, nu mai vreau nicăieri altundeva decât la Mamaia Sat. Acuma, bine, după ce am fost prin tot litoralul românesc, inclusiv în anul ăsta,   am văzut și constatat că nu am [...] — citește

În circuitul nostru de 3 zile în Delta Dunării, la întoarcere, drumul ne-a condus prin Cheile Dobrogei. Atât programul excursiei, cât și ghida ne asigurau că vom trece și chiar vom poposi într-o zonă cu peisaje unice, fascinante și că vom fi uluiți de spectacolul naturii, de cheile adânci și de formațiunile geologice pe care le vom vedea acolo.    Cum ajungem? Rezervația Cheile Dobrogei se află în partea central nord-estică a județului Constanța, pe teritoriile [...] — citește

Venind dinspre Tulcea, la intrarea în Isaccea ești întâmpinat de două indicatoare. Primul îți arată direcția spre Geamie - înainte, la 1 km, iar cel de-al doilea spre Cetatea Noviodunum - dreapta, la 3 km. Poposeam la Isaccea cu scopul clar mărturisit de a mai bifa un oraș situat pe cursul inferior al Dunării, dar asta includea - desigur - și vizitarea a ceea ce se putea vizita în oraș. Cetatea Noviodunum Înainte de a pătrunde în oraș, pentru că ne aflam la întersecția [...] — citește

O plimbare pe pământuri dobrogene te scoate întotdeauna din „cotidian” , te impresionează prin multitudinea de peisaje, te copleșește prin istoria prezentă în multe părți ale acestui teritoriu situat între Mare și Dunăre. ... pământul Dobrogei nu are asemănare în pământul țării noastre. Nu veți simți nicăieri, ca aice acea legănare în liniștea blândă, domolirea sufletească, adormirea a tot ce e aspru, ca pe vârfurile oricărui dâmb dobrogean, urcat ușor, ca [...] — citește

Intro. Acesta este articolul cu numărul 1000 din categoria „România” (impresii de călătorie, restaurante, locuri de cazare). O mie de materiale postate despre o Românie străbătută în lung și-n lat, o țară pitorească, cu bune și cu rele. De la munte la mare, de la obiective frumos restaurate la ruine dezolante, de la monumente istorice de mare valoare la puncte de atracție de importanță locală, de la cultură la religie – am scris foarte mult pe AmFostAcolo. În măsura [...] — citește

Ultimul dintre cele trei lăcaşuri sfinte din apropiere de Niculiţel (vezi impresii) este Celic Dere. Aceasta din punct de vedere spiritual şi ca valori deţinute este una din cele mai importante mănăstiri din Dobrogea. Numele este turcesc, la fel ca şi al multor localităţi din Dobrogea aflată sute de ani sub stăpânire otomană şi înseamnă pârâu de oţel. Celic- Dere se află la 15 km de Niculiţel pe DJ229A relativ aproape de mănăstirile Saon şi Cocoş şi aparţinând [...] — citește

Vinerea trecută am mers la Tulcea, unde am rămas peste weekend într-un scurt, dar foarte plăcut sejur. La dus am plecat spre Giurgeni pentru a traversa Dunărea pe podul de acolo, iar de la Hârșova am continuat pe DN 22A către Tulcea; dar nu despre drum voi vorbi în acest review (am făcut deja asta într-un articol anterior), ci voi prezenta un obiectiv pe care l-am vizitat până să ajungem la destinația noastră. Este vorba de Mănăstirea Cerbu, lăcaș de cult despre a cărui [...] — citește

După ce am părăsit mănăstirea Saon (vezi impresii), ne-am îndreptat spre mănăstirea Cocoş aflată la o distanţă de 16 km de aceasta şi 6 km de comuna Niculiţel. Dacă veniţi din Tulcea, stăbateţi 35 km vest prin Somova pe E87 şi DN22. Dintre cele 12 biserici şi mănăstiri vizitate cu soţul cu 6 ani în urmă, manastirea Cocoş mi-a rămas în memorie datorită picturilor sale în mozaic acoperite cu foiţă de aur şi care luminate de razele soarelui, le transormau în [...] — citește

Există locuri în România cu evidentă vocație turistică, calitate care le asigură faimă și prosperitate, indiferent cât s-a investit financiar și uman pentru promovarea lor. Și nu vorbesc aici numai de Valea Prahovei, Bucovina, Maramureș, Delta Dunării sau litoralul românesc, ci de multe, nenumărate alte destinații de călătorie, care alcătuiesc salba de atracții turistice cu care ne mândrim. De partea cealaltă, sunt locuri uitate de lume, aflate parcă într-o falie [...] — citește

În vezi impresii spuneam că de la Mănăstirea Sf. Andrei am plecat să ne continuam plimbarea prin Dobrogea, spre Mănăstirea Dervent…. De la Mănăstirea și Peștera Sf. Andrei la Mănăstirea Dervent Am revenit la Drumul Național DN3 pe care am continuat să mergem spre Călărași dar după circa 21 de kilometri am văzut un Indicator Turistic spre Mănăstirea Sf. Ioan Botezătorul din Lipnița, nu știam nimic despre ea, dar se vedea mare, nouă și frumoasă, așa că ne-am [...] — citește

Bună, din nou! Da, îmi pare rău pentru voi și speranțele voastre, nici în week endul de -a trecut n-am mierlit, tot aicea-s și cu același chef de vorbă, urmarea acestui fapt tocmai ce stă să vină! Bine, ca un om prevăzător ce mă aflu, m-am gândit că ar fi bine să-mi iau aliat divinitatea, doar ea ce mă mai poate apăra de gândurile voastre de bine, sănătate și ce blesteme mai aveți voi. Și cum eu sunt un om hotărât, de la vorbe la fapte pentru mine nu-i un mare pas [...] — citește

Traseul: Etapa 1: Pitești – București – Cernavodă – Ion Corvin – Adamclisi – Medgidia – Tulcea; Etapa a 2-a: Tulcea – Fetești – București – Pitești. Prima etapă: Când am ajuns la Cernavodă pe autostradă am făcut dreapta spre sud în direcția Ostrov, pe drumul care șerpuiește printre coline, aproape de cursul Dunării, prin mai multe localități cu specific pescăresc (Cochirleni – Rasova – Vlahii – Aliman – Floriile – Ion Corvin – Negureni – [...] — citește

Media și website-urile turistice publică constant articole despre „triunghiul religios de la Niculițel” – mănăstirile Cocoș, Saon și Celic-Dere. Nu știu dacă chiar este vorba despre un „triunghi” sau altă formă geometrică (alte surse scriu despre o „cruce” ), cert este că viața spirituală din această parte a Dobrogei are rădăcini adânci în timp. Dacă cu ceva timp în urmă am vizitat basilica paleocreștină de la Niculițel (vezi impresii) și mănăstirea [...] — citește

După mini vacanță superbă petrecută la Marea Neagră, în Eforie Sud, la Pensiunea Pongal despre care eu n-am să mai scriu deoarece prietenii cu care am petrecut aceste zile minunate au scris atât de frumos şi detaliat;) am decis împreună cu soțul să mai stăm o zi si să vizităm locuri cunoscute sau mai puțin mediatizate :D Am mers în Constanța şi prima oprire a fost la Muzeul Marinei Române (10 lei biletul si 25 lei fotografiatul în muzeu) care poate fi un punct de [...] — citește

Dobrogea, cu peisajele sale aparte și amestecul unic de etnii, este un colț al României unde natura și cultura se întâlnesc armonios. Toamna, dealurile dobrogene se transformă într-un spectacol de culori — galben, arămiu, roșu și verde — oferind călătorului o „beție” vizuală, care îmbie la reverie și liniște. În acest ținut, comunitățile românești, turcești, tătărești, lipovene și grecești se împletesc în tradiții și arhitectură, iar moștenirea lor [...] — citește

  La nici o lună de la ultima incursiune pe pământ dobrogean (vezi impresii) ne-am întors în zona dintre Dunăre și Marea Neagră. Lunile mai și iunie cred că oferă cele mai frumoase peisaje în Dobrogea, de la verdele crud al Naturii și galbenul câmpurilor de rapiță, la roșul aprins al macilor și tonurile de auriu ale lanurilor de cereale, dar și până la varietatea de culori a trandafirilor. De data aceasta am accesat teritoriul dobrogean pe podul de la Giurgeni-Vadu Oii [...] — citește

Vin' la noi la MedgidiaVara când se coace via…   Noi nu am așteptat să se coacă via. De fapt noi am ajuns la Medgidia din pură întâmplare, dimineața, când am plecat de acasă, neavând nici un gând de a vizita și acele meleaguri. Dar - cum "socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg" - pentru că drumurile noastre treceau prin apropiere, iar timp aveam berechet, ne-am zis: "De ce nu?". Știu că zona nu are prea multe de oferit din punct de vedere turistic și [...] — citește

Arșița topește asfaltul, aerul devine mai dens, iar la sol, o pâclă fierbinte face ca imaginile tremurătore să devină lichide. Oamenii din orașe se refugiază care pe unde pot, unii s-au îndreptat către mare, alții către munte, noi am fugit la ostrovul din inima bătrânului Istru. Se povestește că undeva, prin 1898, un vrednic architect și topograf, Pamfil Polonic pe numele lui, a notat pe o margine de hartă insula Păcuiul lui Soare cu podul de piatră. Ce înseamnă [...] — citește

Am ajuns in padure pe 28 aprilie dupa o primavara calda si am gasit bujorul de stepa si irisii trecuti, dar suficiente orhidee, liliac si mult verde crud (scumpie, salcam, soc si mojdrean infloriti). Acum 3 ani am prins bujorii infloriti pe langa Atmangea. As vrea sa dau indicatii despre cum se ajunge la intrarea in rezervatie insa am nimerit in padure dinspre satul Hagieni, am ocolit o bariera pe care era un indicator cu accesul interzis pentru masini si vizitatori si intr-un final am ajuns [...] — citește

O informatie pe care am primit-o tarziu, ieri seara, pe care unii poate o stiti sau altii o notati in agenda pentru anul viitor, daca sunteti pasionati de tabara la cort, astronomie, SF, arta, sport, jocuri ale mintii, orientare turistica, etc. Anual, incepand cu 1989, se desfasoara in prima parte a lunii august, academia de vara Atlantykron, pe insula din mijlocul Dunarii numita Inelul de Piatra, de langa ruinele cetatii dacice Capidava, la 20 km de Cernavoda, fiecare editie avand o tema: [...] — citește

Salut. La recomandările de aici ne-am cazat la Pensiunea Dunarea (revin cu impresii), pe 14 august. Bine înțeles, unde sa mancam? Novio. Un platou+o porție de hamsie+1 pizza corespunzătoare, 1 bere Carlsberg și 2 mirinda... doar 226 lei. Am ajuns astăzi acasă si încă mai mănânc din platoul ala cu carne. Am aflat de la doamna mea ca de fapt în meniu era trecut pentru 4 persoane. ! Locatia este un pic altfel decât postarea principala. Recomand! [...] — citește

De la Gura Dobrogei, vezi impresii, am plecat spre Pensiunea Tropheum Traiani din Adamclisi unde aveam rezervată cazarea pentru acea zi. În Medgidia oprind la o stație de benzină pentru a alimenta, soțul a sunat la Pensiune pentru a ni se confirma rezervarea și a-i anunța că vom sosi în jurul orei 21, mai târziu decât le spusesem la rezervare. În acel moment mi-a venit ideea să întrebăm și de restaurant și bine am făcut! era închis. Așa că am hotărât să rămânem [...] — citește

Am oprit la acest popas, în amintirea unor vremuri de acum cateva zeci de ani. Dar, cu părere de rău am fost dezamăgiți. Cotlet de berbecuț servit pe un fund de lemn acoperit cu o bucata de ziar... O apa sărată pusa peste un peste la grătar, nu înseamnă saramura de peste... Mititei foarte condimentați, aproape imposibil de mâncat... ... pisici flamande care minunau disperate lângă mese, în speranța că vor primi ceva de la clienți. Păcat de locație! [...] — citește