Mănăstirea „Peștera Sfântului Apostol Andrei” – între Mihai Eminescu și Sfântul Apostol Andrei

TIPĂREȘTE

Cred că au trecut circa 10 ani de când am fost ultima dată la această mănăstire, erau vremuri când treceam mai des prin Dobrogea de Sud, alegând varianta trecerii cu bacul pe la Călărași-Ostrov. Îmi plăcea să trec Dunărea cu bacul, să admir relieful vălurit, așezările cu gospodării vechi, cu garduri de piatră (tot mai puține acum), urmele romane (la Adamclisi) și orientale (minarete și cișmele) etc., plus traficul scăzut (nu mai e așa). Am revenit acum pentru a vedea Muzeul „Tropeum Traiani” din Adamclisi (vezi impresii), un loc alb pe harta mea de muzee românești, ocazie de a trece și pe la mănăstirea închinată Apostolului Andrei.

Din DN 3, la 1,5 km depărtare de localitatea Ion Corvin (Cuzgun până la reforma administrativă din 1930) se desprinde un drum asfaltat (DC 35A) și după ce parcurgi 3,4 km ajungi în parcarea mănăstirii (marcată, vreo 35 de locuri + 20 chiar lângă biserica mare).

Ce am observat nou de cum am ajuns? Câteva tarabe și gherete apărute în zona parcării cu diverse produse alimentare și băuturi calde/reci; se vindea pâine mare, rotundă, la kilogram, mezeluri afumate/uscate, dulciuri bulgărești și ucrainene, produse de patiserie etc.

În rest totul este neschimbat, aproape la fel cum era și cu 10 ani în urmă: chilii și un paraclis pe dreapta, biserica mare „în mijlocul câmpului” și esplanada cu peștera la baza costișei împădurite. Interiorul bisericii principale este frumos, luminos, catapeteasma este bogat ornamentată, mozaicul de deasupra intrării impresionează. Totuși se văd urmele trecerii timpului peste construcțiile edificate în anii `90.

Am fost surprins de faptul că ansamblul mănăstiresc a rămas încremenit în timp, că nu au apărut construcții noi, că nu s-a ridicat un gard solid, că zona peșterii nu a fost reamenajată cumva, că nu s-au făcut lucrări peisagistice și multe altele. Mă așteptam la asemenea „creștere” numai gândindu-mă la alte mănăstiri din alte zone turistice și la faptul că aici se consideră a fi „leagănul creștinismului românesc” . Se pare că mănăstirea a intrat într-un fel de etapă de conservare, fără a se mai efectua investiții majore și extinderi. Poate că fluxul de credincioși nu justifică o dezvoltare agresivă, poate că amplasarea este oarecum în afara traseelor turistice (mai ales după deschiderea autostrăzii spre Constanța), poate că rolul spiritual este mai puternic decât cel turistic care aduce, de regulă, fluxuri mai mari de capital și vizitatori.

Controverse: istorie vs. religie

Sfântul Apostol Andrei (cca. 6 î. Hr – 60 d. Hr.), originar din Galileea, fratele lui Simon-Petru, a fost mai întâi ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul, apoi unul dintre cei 12 Apostoli ai lui Iisus Hristos. După Înălțarea Domnului la Cer și după Cincizecime, în urma tragerii la sorţi, conform tradiţiei bisericeşti şi unor scrieri istorice mai târzii, apostolului Andrei i-a revenit misiunea de a creștin Sciția. Se cunoaște faptul că, la un moment dat, Dobrogea de azi a purtat numele de Sciția Mică (Scythia Minor).

Istoric, nu există nici o dovadă arheologică concludentă că apostolul Andrei a predicat pe teritoriul Dobrogei sau, mai mult, a locuit 20 de ani în peștera din zona localității Ion Corvin. Istoricul religios Eusebiu de Cezareea, preia de la Origen din Alexandria informația conform căreia: După tradiție, lui Toma i-au căzut sorții să meargă în Parția, lui Andrei în Sciția, lui Ioan în Asia..... . De fapt se referă la Scythia care era provincia de la nord de Marea Neagră, Dobrogea făcând parte din provincia Moesia, și anume Moesia Inferior; ulterior după reformele administrative ale lui Diocletian din 280-290 d. Hr. apare Scythia cu capitala la Tomis (termenul de Sciția Mică apare în traducerile din epoca medievală).

Este posibil ca apostolul Andrei să fi trecut prin orașele de pe teritoriul dobrogean de azi (Tomis ori Callatis), în drum spre nordul Mării Negre, dacă privim prin prisma vorbelor lui Iisus și anume ca propovăduirea Evangheliei să se facă la „toate neamurile” și „până la marginea pământului” . În egală măsură, pare improbabil ca el să fi înaintat atât de mult în interiorul teritoriului continental și să fi locuit ani de zile într-o peșteră, teritoriul fiind slab populat (orașul-cetate Tropaeum Traiani, aflat în apropiere, a fost ridicat pe la anul 107, polarizând comunități mai mari).

Dovezi ale creștinismului timpuriu apar abia în secolul al II-lea d. Hr, prin simboluri adiacente crucii, și anume ancora, porumbelul și peștele. Cert este faptul că pe pământurile Dobrogei au trăit și au fost martirizați creștini (vezi pe cei de la Niculițel – vezi impresii ori Halmyris),  la Tomis și-a avut sediul cea mai veche mitropolie de pe actualul teritoriu al României, cu autoritate și dincolo de limitele istro-pontice, prin Dobrogea a trecut Sfântul Casian și Dionisie Exiguul etc. Mărturii arheologice clare ale primelor comunități creștine dobrogene apar la sfârșitul secolului al II-lea – începutul secolului al III-lea, o epocă de simbioză între politeismul roman și creștinism.

Teologii susțin tradiția trecerii Apostolului Andrei prin Dobrogea și invocă mărturii documentare mult mai târzii, tradiții populare, analogii cu alte peșteri din zonă unde s-au descoperit urme ale locuirii unor monahi.

Cercetările rămân deschise...

Cum a apărut „Peștera Sf. Andrei” și ce legătură are cu Mihai Eminescu

Investigațiile documentare pe diverse subiecte sunt foarte interesante, îți stimulează spiritul critic, îți deschid noi direcții de înțelegere și interpretare și îți satisfac curiozitatea, în final. Chiar și așa, „adevărul poate fi dincolo de noi...” .

Curios, am investigat prin materialele Internetului și presa veche, de când apare „Peștera Sf. Andrei” , „fântâna lui Eminescu” și cine sunt cei care au promovat aceste „fenomene” .

Principalul personaj implicat în promovarea culturală a zonei a fost Jean Dinu (semna sub forma „Ion Dinu” ), născut în zona Oltina, provenind dintr-o familie cu tradiție: bunicul său era preot, iar tatăl, Constantin Dinu, un învățător apreciat („A propovăduit limba și cultura românească fiilor de săteni, de la începutul carierei sale până la bătrânețe” – Dobrogea Jună, februarie 1924).

Licențiat în drept, teologie și litere, Jean Dinu a trăit și și-a desfășurat activitatea în Adamclisi, îndeplinind de-a lungul timpului diverse funcții: administrator al plasei Traian cu sediul la Adamclisi, profesor la Gimnaziul din Adamclisi (instituție înființată chiar de el), precum și prefect al Poliției Constanța. De asemenea, a fost membru al Partidului Național Liberal, a pus bazele unui muzeu numismatic în Adamclisi și este autorul unei lucrări dedicate ruinelor de la Adamclisi pe care a oferit-o voievodului Mihai cu prilejul unei excursii școlare a acestuia în zonă.

În urma inițiativei luate de câțiva admiratori ai marelui nostru poet clasic, zilele acestea a avut loc la Cuzgun (în județul Constanța) desvelirea monumentului lui M. Eminescu. Monumentul este ridicat în mijlocul pădurei, lângă o cișmea, iar desvelirea a avut loc Duminecă 3 Septembrie a. c. în prezența unei mari mulțimi de săteni și orășeni. (Înfrățirea, 27 septembrie 1922). Admiratorii poetului Mihai Eminescu au fost avocatul Jean Dinu și primarul localității Cuzgun, Costică Ionișor, realizator al unei uriașe opere de bun român și excelent administrator (Dobrogea, 7 decembrie 1923). Deci atunci s-a amenajat cișmeaua din pădure și s-a ridicat un monument dedicat lui Eminescu (un obelisc și o cruce comemorativă).

Undeva, într-o fundătură a Dobrogei, în apropiere de Cuzgun, este o pădure frumoasă... În această pădure, una din podoabele cu cari Dumnezeirea a dăruit pământurile noastre, e un izvor cu apa curată ca lacrima, pe care o mână credincioasă l-a strâns în jgheab de piatră. Acolo, călătorii grăbiți, ca și cutreerătorii îndrăgostiți de frumusețele locului, își potolesc setea. De-asupra jgheabului, pe o cruce, e săpat în piatră versul lui Mihail Eminescu: „Să-mi fie somnul lin și codrul aproape” . Atâta farmec - atâta liniște! Sufletul se limpezește de cele lumești și gândul, mângâiat de murmurul apei, se pierde în puzderia visurilor creatoare. Detalii și fotografii găsiți aici: dobrogealive.ro/fantana-l ... nii-de-nepasare.

În fiecare an aci este serbat poetul al cărui nume l-a împrumutat pădurea. Se strâng satele dinprejur, vin școlile, iar punctul principal al serbării sunt producțiunile gimnaziului din Adamclisi. Desigur, și numele pădurii și crucea comemorativa și versul săpat în piatră și serbările, se datoresc inițiativei, muncei și priceperii unui om cu care ne mândrim că e dobrogean: Ion Dinu. (Dobrogea Jună, 4 mai 1924)

O altă mărturie este cea a medicului dentist I. Weisz-Schimborsky care publică în 1927 niște impresii de călătorie intitulate „Spre Silistra” , în care menționează și fântâna de la Cuzgun:

„Fântâna lui Eminescu” e o pitorească cișmea dobrogeană, așezață în mijlocul unei prea frumoase pădurici și căreia, fantezia neobositului scormonitor de lucruri frumoase, prietenul Jean Dinu, i-a dat numele marelui poet. La această cișmea, în 1922, s-au cununat 83 perechi de concubini din plasa’ Traian. A fost atunci o prea frumoasă sărbătoare, la care a luat parte o mulțime de săteni. Inițiatorul, desigur, tot Jean Dinu. (Dobrogea Jună, 25 mai 1927)

Ion Dinu scria în „Dobrogea Jună” din iunie 1923: ... la Adamclisi se sfinția ziua patronului gimnaziului; la Cuzgun, în August se face apoteoza lui Eminescu, la Tekekioi, a lui Moș Creangà și aiurea alte comemorări tot mai pline de interes și suflet. Lumea satelor, rămasă în urmă față de lumea orașelor noastre, tinde să iasă din obscuritate... Alături de așezămintele culturale, serbările sătești sunt un mijloc de luminare și de educație a masselor. În perioada interbelică apăruseră în „cea mai mică comună urbană din județul Constanța” – Cuzgun o întreagă serie de organizații purtând numele marelui poet: societatea culturală „Mihai Eminescu” , echipa de fotbal „Mihai Eminescu” , căminul cultural „Mihai Eminescu” .

La 1936 este din nou menționată cișmeaua: La vreo 14 klm. depărtare de meterezele cetății AdamClisi, pe șoseaua Constanța-Silistra, e așezată comuna fruntașă Ion Corvin, într-o regiune unde variația reliefului, prezintă vizitatorului aspecte de nebănuită frumuseșe..... Într-o vale plină de verdeață chiar în inima pădurii, se găsește cişmeaua „Mihail Eminescu” , așa numită de la inaugurarea construcției de piatră ridicată chiar pe locul isvoarelor (Viața Dobrogei, iulie 1936).

Observăm faptul că până spre anii `40 nu apar mențiuni în presa locală dobrogeană despre „Peștera Sf. Andrei” . Presupun că după implicarea preotului Constantin Lembrău din Adamclisi în viața cultural-spirituală a zonei, alături de avocatul Jean Dinu, a apărut ideea conform căreia peștera din pădurea Migilet de lângă Cuzgun ar fi adăpostit pe Sf. Andrei. Atât legendele transmise de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, cât și tradiția populară, amintesc despre trecerea Sfântului prin Dobrogea: În margine de sat stă pădurea care adăpostește în sânu-i două peșteri: una mai mică, alta mai mare, considerate de localnici drept lăcașuri de închinăciune ale primilor creștini, ca rod al călcării sfântului Andreiu pe pământul Dobrogei..... Venirea și predicarea sfântului apostol Andreiu prin Dobrogea noastră, pentru locuitorii satului Cuzgun, este un adevăr de care sunt convinși (Credința, 15 decembrie 1935).

La 23 iulie 1944 episcopul Chesarie Păunescu sfințește capela și peștera (se construise frontonul de acces), eveniment religios urmat de o mare serbare populară. În acest articol puteți vedea programul manifestării și multe fotografii de epocă: ziuaconstanta.ro/stiri/zi ... oto-645162.html.

În perioada comunistă peștera a fost părăsită, amenajările vandalizate, intrarea ruinată. Abia în 1990 viața monahală este reluată în zona peșterii.

Concluzii. În funcție de interesele politice, religioase și culturale, cei implicați în apariția acestui „fenomen” au fost fie criticați și desconsiderați, fie, dimpotrivă, apreciați și lăudați. Încă se scriu multe articole și cărți, se cercetează istoria creștinismului românesc, se analizează documente și manuscrise, se emit păreri, se lansează ipoteze.

Totul este într-o dinamică permanentă, alimentată de noi cercetări și interpretări.

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 242 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI