Rășinari, perla munților Cindrel

TIPĂREȘTE

Am revenit zilele astea la Rășinari perla munților Cindrel. Am revenit cu scopul precis de a vizita un loc încă nevăzut de mine muzeul etnografic și de a revizita localitatea și împrejurimile sale.

Unde se află?

Rășinari se află la poalele munților Cindrel într-o zonă care oferă priveliști deosebite. Distanța din Sibiu este de doar 8 km până aici, iar aproape tot drumul se parcurge în pădure, Pădurea Dumbrava. Drumul județean 106A trece prin localitate, nu există o centură ocolitoare și pe alocuri datorită caselor se mai îngustează, astfel se necesită un șofat prudent aici în Rășinari.

Din punct de vedere coordinate GPS Rășinari se află la 45°42′32″N 24°4′14″E.

Rășinari se află la 571 m înălțime deasupra mării. În afară de căile rutiere în 1947 s-a înființat o linie de tramvai între Sibiu și Rășinari. Tramvaiul pleca din gara Sibiu și ajungea până aici în Rășinari. Din păcate în prezent nu mai funcționează deși s-au făcut destule demersuri de a le repune în funcțiune. Eu văd că șinele sînt la locul lor, stîlpii și firele de curent la fel, am văzut și tramvaiele nu știu care este problema.

Etimologie

Numele localității Rășinari vine de la rășină, sătenii trăiau din vinderea rășinei. Astfel locuitorii care făceau asta se numeau rășinari. Localitatea se mai numea și Râușor. Numele acesta Râușor provine de la pârâul care a fost hotarul satului între Rășinari și Cisnădioara.

Istoria Rășinariului

Prima atestare documentată apare în 1204. În acele documente este descrisă trasnhumanța păstorilor de oi între acest loc și Țara Românească. S-a găsit și un topor (parrtea unui topor) de piatră din epoca neolitică. Acesta ar fi cea mai veche dovadă de existența omului aici.

Alte documente scriu despre o donatie făcută de domnitorul Radu I (1377-1384) bisericii Cuvioasa Paraschiva la 1383 şi de participarea cneazului Cândea de Răşinari la semnarea întelegerii de la Cristian (10 ianuarie 1383) ce pune capat răzvrătirii românilor din satele sibiene împotriva abuzurilor greavilor saşi.

Rășinari făcea parte din Scaunul Sibiului și locuitorii săi trăiau într-o conviețurie armonioasă cu coloniștii sași. Rășinari datorită poziției sale geografice a fost destul de privilegiat de-alungul timpului și s-a dezvoltat.

Rășinărenii au participat la războaie. Au fost prezenți în 1848, au fost prezenți în primul și al doilea război mondial. În comună observăm monumente ale eroilor războiului.

În secolul XVIII Rășinari a fost sediul episcopiei ortodoxe al Transilvaniei.

Cele mai importante meserii practicate aici în Rășinari au fost și sînt oieritul, agricultura, exploatarea lemnului. În prezent o mare parte din locuitori lucrează la firmele din Sibiu sau din comună iar cei rămași aici se ocupă de turism deoarece s-a dezvoltat destul de mult această ramură economică.

Populația Rășinariului conform recensământ 2022 este de 4952 locuitori. De Rășinari mai aparține și satul Prislop aflat chiar sub munte, are 410 locuitori, este un sat de romi și se află la 3 km de Rășinari. Legenda comunei Rășinariului se poate citi aici dar este lungă.

stradacetatii.ro/2020/07/ ... omunei-rasinari

Personalități care au trăit/născut în Rășinari

Ei, aici îmi permit să copiez. În următoarele găsim numele și ocupația persoanelor importante care s-au născut sau au trăit aici :

Sava Popovici Barciatu (n. 1814, Rășinari — d. 1879, Rășinari), preot, scriitor

Daniel Popovici Barcianu (n. 19 octombrie 1847, Rășinari — d. 16 februarie 1903, Sibiu), profesor, doctor, scriitor

Ilarie Mitrea (n. 1842, Rășinari — d. 1904, Viena), medic militar, sociolog, etnograf, naturalist. Este primul român care ajunge în Australia. [necesită citare] O parte a colecțiilor de plante și animale din Borneo vor fi dăruite Muzeului de Științe Naturale „Grigore Antipa” din București

Eugen Brote (n. 1850, Rășinari — d. 1912, Brașov), agronom, publicist, memorandist, proprietar al cotidianului Tribuna, vicepreședintele Partidului Național Român din Transilvania, prefect al legiunii comitatului Sibiu, autorul lucrării "Chestiunea românilor din Transilvania și Ungaria" premiată de Academia Română.

Aurel Brote (n. 1842, Rășinari — d. 1897, Sibiu), economist, avocat, director al Băncii de asigurare "Transilvania". Pe lângă articole economice și statistice a publicat "Însoțirile de credit" după F. W. Raiffeisen.

Aurelia Goga (n. 2 octombrie 1856, Rășinari — d. 28 mai 1938, Sibiu), învățătoare în Rășinari, poetă președinte timp de 40 de ani al „Reuniunii femeilor din Rășinari”

Eugen Goga (n. 11 decembrie 1888, Rășinari — d. 5 iunie 1935) [5], avocat, deputat, scriitor și ziarist

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea, Cluj), poet, academician și politician român, prim-ministrul României în perioada 28 decembrie 1937 – 11 februarie 1938

Traian Bratu (n. 1875, Rășinari — d. 1940), profesor, publicist, fost rector al Universității din Iași

Ion Ciuceanu (n. 1853, Rășinari — d. 1891), medicinist, voluntar în Războiul pentru Independență

Nicolae Ciuceanu (n. 1856, Rășinari — d. 1937), voluntar în Războiul pentru Independență

Ioan I. Roman (n. 8.03.1876, Rășinari — d. 1939, București), profesor, directorul liceului "Mihai Viteazu" din București

Nicolae Droc-Barcianu (n. 1846, Rășinari — d. 1920), profesor, director al liceului "Ion Marinescu" din Giurgiu, participant activ la războiul de independență din 1877-1878, distins cu medaliile Trecerea Dunării și Apărătorii Independenței și cu ordinele Steaua României și Coroana României.

Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris), filozof și scriitor român stabilit în Franța.

Vasile Iliuț (n. 1933, Rășinari - d. 2004, București), profesor universitar, doctor în muzicologie, decan al Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie Muzicală din cadrul Universității Naționale de Muzică din București (1996 - 2004), prorector al Universității Naționale de Muzică din București (1992 - 1996), membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Autor al mai multor volume de muzicologie, printre care: "De la Wagner la Contemporani" (5 volume), "O carte a stilurilor muzicale" (2 volume). Muzicolog, Compozitor, Profesor de Istoria muzicii, Stilistică muzicală și Muzicologie. [6]

Maniu Lac (n. 1868, † 1929), țăran, pasionat călător. Între anii 1899-1919, parcurge peninsula Balcanică, Italia, nordul și estul Africii, Orientul Apropiat și Mijlociu ajungând până în India.

Corneliu Dragoman-Lubinschi (n. 1914 Dealu Frumos, com. Merghindeal — d. 1999 Sibiu), secretar literar la Teatrul "Radu Stanca" și bibliograf principal la Biblioteca Astra. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, autorul lucrării "Legende rășinărene"

Ioan N. Iliuț (n. 1922, Rășinari — d. 1990), învățător în Rășinari, profesor și director al Școlii "Octavian Goga", dirijorul corului din Rășinari timp de 35 de ani. Scrie în perioada respectivă (fără a fi publicate), următoarele lucrări: "Școala din Rășinari" - lucrare istorico-monografică, cuprinzând perioada 1720-1871 și "Corul din Rășinari la 100 de ani".

Stan Vidrighin (1876 - 1956), inginer, primar al Timișoarei

Ioan Ilcușu, (1882 - 1977), colonel în armata austro-ungară, apoi general în armata regală română, între 1939 și 1940 ministru al apărării din România, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918, deținut politic

Nicolae Droc-Barcian (1846 - 1920), profesor, ziarist.

Tradiții în Rășinari

În Mărginimea Sibiului s-au păstrat tradițiile din cele mai vechi timpuri. Se cam respectă sărbătorile înscrise în calendarul ortodox. Este interesant să fii turist aici și să vezi diferitele obieciuri în preajma sărbătorilor fie pascale, fie de crăciun, fie cu alte ocazii. Și mai sînt oameni din sat care încă poartă portul popular.

Vizita mea în Rășinari

În Rășinari sînt mai multe obiective de vizitat, și diferite activități de făcut. O plimbare pe străduțele pe pantă și rampă este un lucru plăcut și inetersant. Din mai toate punctele se văd munții și peisajul din jur. Această plimbare se poate face și cu bicicleta sau alt vehicul și extinsă în împrejurimile apropiate. Iar troițele lângă drum sau la răscruce de drumuri parcă fac parte din peisaj. Pe urmă este muzeul etnografic pentru care am venit aici. Mi-a plăcut atât de mult încât o să scriu un articol separat despre acesta. Avem trei lăcașe de cult de vizitat, unul este foarte vechi. Avem casele memoriale ale lui Emil Cioran și Ocatavian Goga, mauzoleul mitropolitului Andrei Șaguna, muzeul episcopiei, monumentele ale eroilor și așa mai departe. Făcând o drumeție pe dealurile Rășinariului se poate ajunge în locul în care odinioara se afla o cetate medievală, Cetățuia se numea. În prezent este un cătun acolo și ceva urme de la fosta cetate medievală.

Muzeul etnografic

Am venit aici pentru acest muzeu. S-a înființat/deschis în 1952. Încăperile muzeului sînt integrate în clădirea primăriei. În muzeu se pot vedea orice obiecte, scule, ustensile din viața de zi cu zi a rășinărenilor. Vizitatorul se poate documenta și în privința istoriei rășinărenilor, poate cumpăra souveniruri mici și poate scrie ceva în cartea de onoare.

Dar voi scrie mai pe larg despre acest muzeu deoarece mi-a plăcut. În fața muzeului și primăriei este o piață, o parcare, busturile lui Cioran și Goga, pârâul care curge și o fântână decor.

Biserica Cuvioasa Paraschiva din Rășinari

Mergând pe ulița principlaă pe lângă râu vom observa biserica veche. Se numește biserica Cuvioasa Paraschiva. Biserica din lemn care a existat aici înainte datează din 1688. În secolul XVIII când s-a hotărât construcția actualei biserici cea veche din lemn a fost vândută parohiei Nou din județul Brașov. Biserica la început greco-catolică la început a fost ctitorită de episcopul Petru Pavel Aron din Blaj. Ulterior a devenit biserică ortodoxă. Biserica a fost construită în stil arhitectural baroc cu turn clopotniță cu trei clopote și ceas, și o singură navă principală. Am remarcat o pictură foarte veche. În jurul bisericii există o grădină îngustă în care se observă plante, flori, arbuști și morminte vechi de sute de ani, cruci.

În jurul bisericii există o piață, către râu o parcare.

Mi-am permis din nou să citez din alte surse :

Biserica a fost ridicată ca biserică română unită (greco-catolică) pe cheltuiala episcopului Petru Pavel Aron de la Blaj. [5] Edificiul a fost realizat în stil baroc, drept sursă de inspirație servind Biserica Iezuiților din Sibiu. Biserica are plan dreptunghiular cu turn de clopotniță pe vest. Lăcașul de cult a fost, mai apoi, "cucerit" de către ortodocși, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în urma conflictelor inter-confesionale iscate de intervenția mitropoliților sârbi de la Carloviț în aceea parioadă, când a fost adus la Rășinari, episcopul sârb Dionisie Novacovici, urmat de Sofronie Chirilovici, Ghedeon Nichitici și Gherasim Adamovici. Prezența ortodoxă sârbă la Rășinari a avut drept scop ocuparea bisericii construite de episcopul român unit de la Blaj, obiectiv care a fost atins în anul 1765 prin alungarea preoților români... Comunitatea română unită din Rășinari și-a construit o nouă biserică, cu hramul Sfântul Ilie, confiscată de regimul comunist în anul 1948 și dată Bisericii Ortodoxe Române.

La intrarea în biserică, deasupra ușii, pe zid se remarcă inscripția Dela zidirea bisericii an Domnului 1725 mai 29, iar ceva mai jos, săpat în grinda de lemn de deasupra ușii Anii Domnului 1755 Mai 29. În biserică fost înmormântat în anul 1788 episcopul Ghedeon Nichitici, al cărui mormânt se află în fața altarului, acoperit cu o lespede roșie.

În pronaosul bisericii sunt zugrăvite portretele pictorilor de Aleman și Bucur, nepoții popii Man, care au contribuit la zugrăvirea ei. Aceștia au făcut parte din școala de zugravi de biserici din secolul al XVIII-lea din care se remarcă Ioan și Gheorghe Zugrav, popa unit Radu Man și fii săi, Stan și Iacob, care au pictat cupola din Catedrala Sfânta Treime din Blaj și biserica mănăstirii Curtea de Argeș.

În exterior între turn și acoperișul bisericii se vede săpată în piatră: „Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1755” . Pe turnul bisericii, de asemenea se vede săpată în piatră: „Leatu bisericii vechi anii Domnului de la Hristos 420, iar cea nouă 1758” . Cele două „leaturi” se pot explica prin aceea că înainte cu 420 se ani a fost zidită o altă biserică - cea din lemn - care a rămas în interiorul actualei biserici, așa după cum declara un meșter zidar din Sibiu: „că demolând biserica la 5 iunie 1753, lucrătorii au aflat în biserica cea veche o carte sfăntă, care era a feciorului popii Savu, cu numele de Aleman” . Tot un preot român din Rășinari se presupune că a tradus și catehismul (de influență luterană) tipărit în 1544 la Sibiu, aceasta fiind cea dintâi carte tipărită în limba română.

Biserica Sf Ilie

În Rășinari a existat și o comunitate greco-catolică. Biserica s-a zidit în anul 1838 din piatră nu prea departe de biserica Cuvioasa Paraschiva, și tot aproape de râu. În 1848 s-a interzis biserica română unită astfel regimul comunist de atunci au trecut biserica în folosința bisericii ortodoxe. Nici până în prezent nu s-a retrocedat. Personal această biserică am găsit-o puțin diferită față de fotografii originale găsite pe internet. Este frumos renovată și elemente originale s-au mai modificat puțin (de acolo diferența observată dar dimensiunile bisericii sînt aceleași)

Biserica din Deal

Cred că s-a numit în acest fel deoarece se află chiar în vârful dealului. Biserica aceasta mai are câteva denumiri, biserica din câmp, biserica mare, biserica nouă. Din punctul meu de vedere se potrivesc următoarele: din deal și mare. Nouă nu pot să zic a fost construită între 1800-1814 nici în câmp nu se află. Ioan Burgăzan chiar din Rășinari a fost ctitorul principal, dar s-au primit fonduri și de la comunitate, dar și de peste hotare (era graniță pe aici atunci) de la Brâncoveanu Grigorie care era chiar strănepotul domnitorului Brâncoveanu.

Biserica este construită în formă de bazilică cu turn de clopotniță gotică. Nava bisericii spre partea din spate se lățește prin două abside semirotnde. În curte se află mauzoleul mitropolitului Andrei Șaguna. În jurul bisericii se află un cimitir destul de încăpător. Din zonă putem obeserva o panoramă deosebită cu munții din jur.

Față în față cu biserica din deal vom observa monumentul eroilor din al doilea război mondial. În jurul monumentului se află o mică piață și un parc. La momentul vizitei se lucra la reamneajare iar munctorii tocmai făceau o pauză șezînd și butonând la baza monumentului astfel nu am făcut nici o fotografie la monument.

Casa memorială Emil Cioran se află în apropierea primăriei. Se află pe strada Protopop Emil Cioran. Nu se poate vizita deoarece este o casă particulară, nu știu dacă și locuiește cineva în ea. Între ferestrele fațadei se află o placă pe care scrie: Aici s-a născut scriitorul Emil Cioran 8 aprilie 1911.

Altele de făcut în Rășinari

Împrejurimile sînt deosebite, cei familiarizați cu o drumeție ușoară pot urca pe creasta munților Cindrel și ajunge până la vârful Măgura cu o înălime de doar 1304 m

Se poate și cu bicicleta fără probleme.

Circulând pe 106A în direcția Păltiniș stațiunea montană aflată la 1450m, în imediata proximitate a Rășinariului se află valea Curmătura Ștezii, și apar locuri de picnic sau de campare deosebite. De fapt este un loc îndrăgit de sibieni, este suficient de aproape cât să nu trebuiască o mașină pentru deplasare până aici.

Pentru cine vine din altă parte are la dispoziție suficiente pensiuni chiar în Rășinari sau pe valea Ștezii. Se pot studia aici pe AFA la secțiuena cazare Rășinari, booking sau alte siteuri de cazare. Eu personal în comună am observat că s-au înmulțit și se găsesc suficiente chiar în Rășinari.

După cele scrise nu pot să scriu altceva decît să vizitați Rășinari.

Rog WM să atașeze la început, mulțumesc -- youtube

---

VIZUALIZĂRI: 350 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI