ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 19.09.2021
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Mediaş [SB]
ÎNSCRIS: 07.03.16
STATUS: PRETOR
DATE SEJUR
SEP-2021
DURATA: 1 zile
Prieteni
PREȚ 60 lei
FĂRĂ transport
Raport PREȚ/CALITATE: BUN
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
90.00%
Mulțumit, mici obiecții
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
37.50%
Mai degraba nemulțumit
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
81.88%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Castelul Bethlen-Haller [Cetatea de Baltă]

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Pe bicicletă la castel

TIPĂREȘTE

Uneori te trezești dimineața cu un plan zilnic binedefinit sau, cel puțin, pentru prima parte a zilei și se întâmplă să primești un telefon cu o propunere de nerefuzat, una care e în totală opoziție cu petrecerea timpului planificată de tine.

Și nu o refuzi. Pentru că și tu ai trimis asemenea propuneri în alte zile iar ceilalți ți s-au alăturat și, împreună, am petrecut duminici frumoase în natură.

Căci despre asta e vorba până la urmă, de ieșire în natură, de pedalat pe bicicletă.

Chiar dacă în urma participării la concursul de săptămâna trecută ieșisem cam șifonat – genunchii zgâriați, cotul paradit bine, barba, nasul și deasupra buzei zdrelit bine – consider că perioada de convalescență a fost suficientă, drept pentru care răspund afirmativ propunerii prietenului meu Gabi de a ieși la o plimbare cu bicicleta. Cădem de acord rapid și asupra propunerii privitoare la traseu, conștient de dorința lui mai veche de a ajunge la Cetatea de Baltă.

Deși condițiile meteo nu se prezintă prielnice pedalatului – vântul bate destul de tare și, când ești pe bicicletă, întotdeauna din față – pornim la drum, prima parte a traseului având de urcat pe serpentine cale de vreo 3 kilometri pe o șosea cu înclinație de 10% pe alocuri.

Răzbim ușor urcarea, admirăm panorama Mediașului de la locul numit” Lelea Ană” , apoi ne lăsăm purtați de biciclete într-o coborâre la fel de lungă, prilej de a admira încă o dată frumusețea locurilor. A dealurilor domoale, a vacilor ce pasc netulburate de trecerea autoturismelor, a pomilor încărcați de roade sau a cromaticii cerului ce se schimbă neîncetat, în funcție de strălucirea soarelui, liber sau în captivitatea temporară a norilor.

Trecând pe lângă pășunile mărginite de șosea ale ultimele sate din județul Sibiu, Bazna și Boian, salutăm ciurdarii cu promisiunea că la întoarcere ne vom opri pentru a cumpăra lapte de bivoliță, un aliment foarte sănătos și care se găsește în această zonă din preajma Mediașului.

Găsim Cetatea de Baltă foarte tăcută și liniștită, semn că încă, la țară, oamenii respectă semnificația zilei de duminică iar la ora sosirii noastre probabil că au ieșit de la biserică și se adună cu familiile în jurul mesei de prânz.

După o scurtă pauză de odihnă și hidratare, îi propun lui Gabi să dăm o raită până la castel pentru a-l vedea din drum – eu mai fusesem pe acolo, inclusiv înăuntru, dar el nu.

Din ce știam eu, castelul nu era deschis vizitatorilor ci doar grupurilor care participau la degustări de vin sau la evenimente private organizate în interiorul acestuia.

Spre plăcuta noastră surpriză, din anul 2020 Castelul Bethlen – Haller este deschis de marțea până duminica celor interesați să îl viziteze, periplul în interior și curte obligatoriu însoțit de ghid, cu plecări la ore fixe, și anume 11,13 și 15. Taxa de intrare este de 25 lei.

Noi ne-am parcat bicicletele în locul special amenajat – bravo gazdelor! - și am purces doar amândoi prin curte, după vreo două minute pomenindu-ne cu omul de la pază că ne ia la rost pentru plimbarea noastră hai-hui prin curtea castelului.

Este o scăpare a administratorilor faptul că nu se specifică nicăieri locul din care achiziționezi bilete și nici că nu te poți plimba de unul singur, decât acompaniat de ghid.

Odată plătite biletele am fost îndrumați rapid către un grup ce tocmai plecase spre intrarea în castel. Ne alăturăm și aveam să îi descoperim povestea, interioarele și legendele care învăluie orice castel.

Aflăm că Cetatea de Baltă fusese una dintre cele mai importante cetăți transilvane de pe Valea Târnavei Mici, atestată în anul 1177, și dăruită – împreună cu podgoria din Velț, un sat aflat la 16 kilomteri - lui Ștefan cel Mare de către regele Matei Corvin.

Ulterior, pe locul cetății avea să se ridice Castelul Bethlen-Haller, denumit astfel după doi dintre foștii săi proprietari. Arhitectura construcției păstrează caracteristicile celor ridicate pe Valea Loirei, a celui de la Chambord, în special.

Castelul servea doar pentru agrement și vânătoare, nu avea niciun rol militar.

În vremea statului comunist, clădirea a funcționat ca secție de șampanizare a IAS Jidvei pentru ca, după Revoluție, moștenitorii familiei Haller să o revendice, să o obțină și să o vândă în anul 1999 familiei Necșulescu, care a restaurat-o și renovat-o cu fonduri ce depășesc 2,5 milioane euro.

Valoarea de achiziție n-am putut-o afla de la ghid, semn că angajații au semnate contracte individuale de muncă ce conțin clauze clare de confidențialitate…

Lucrările de restaurare au încercat să păstreze arhitectura și materialele vremurilor respective iar materialele folosite accentuează simplitatea spațiilor interioare.

Picturile interioare din sala de muzică au fost realizate de un pictor din Republica Moldova, scaunele și mesele provin din achiziții de la persoane private și restaurate ulterior, trofeele din camera de vânătoare de asemenea, iar vitraliile aparțin unor meșteri artizanali (în momentul achiziționării castelul se afla într-o stare de degradare avansată, astfel că nu avea nici măcar geamuri).

În interior se păstrează o scară interioară de lemn de stejar, din explicațiile ghidului având să aflăm că e unica astfel de scară încă în funcțiune în Europa.

De la baza scării de lemn se zice că poți ajunge, printr-un tunel săpat pe sub râul Târnava Mică, până la Castelul Sânmiclăuș, proprietate achiziționată ulterior de ei care-l dețin și pe acesta.

Tot pe o scară din bârne groase de stejar cobori și în sala mare de degustare a vinurilor, alte două săli mai mici destinate acestei activități ocupând două din cele patru turnuri ale castelului. În celelalte două au fost amenajate camere de cazare a oaspeților, costul unei asemenea camere ridicându-se la 900 lei cu mic dejun inclus.

Unicul obiect păstrat din momentul preluării castelului de către compania Jidvei îl reprezintă pianul expus în sala de muzică, recondiționat exterior dar neacordat. Am recomandat ghidului să nu mai specifice amănuntul acesta turiștilor – întrucât, în opinia mea, reprezintă un aspect negativ – și mi s-a răspuns că se impune obiectivitate în fața vizitatorilor. Pianul nu mai poate fi acordat, în ciuda verificării sale de un maestru în asemenea lucrări. Nu știu ce să mai zic…

Pe pereții scării interioare de stejar și în sala în care ajungi la capătul acesteia, e prezentată colecția de orologii a patronului, începând cu cele 7 mici ceasuri de perete – ce simbolizează primii șapte ani de acasă – și continuând cu un ceas pentru fiecare an din viața acestuia, în luna noiembrie fiind așteptat al 59-lea.

Serviciul de personal sau de marketing al firmei se ocupă de achiziția acestor orologii din colecții private și bag de seamă că sunt foarte atenți din moment ce ceasurile care marchează împlinirea unor borne semnificative în viața șefului – majoratul sau nașterea celor două fiice, Ana și Maria – au în interiorul lor răvașe cu referire directă la respectivele evenimente.

Vizita continuă prin zona fostelor grajduri, reamenajate și transformate în camere de cazare, prețul uneia fiind de 500 lei/noapte. Chiar dacă interiorul e curat și destul de spațios, terasa camerei este cea care îți ia piuitul, priveliștea către sat și biserica ce aparține tot castelului făcând toți banii.

Am observat în cameră câte o sticlă de apă plată și una de apă minerală. Poate pentru a-și reveni cei ce au consumat prea mult vin în seara anterioară. Puțin nedumerit, am întrebat ghidul de ce nu oferă gratuit o sticlă mică de vin, cum sunt cele la 200 ml, ar personaliza șederea turiștilor. Un dat din umeri … Sunt sigur – i-am și transmis – că în zona de îmbuteliere a respectivei ape minerale vinul Jidvei nu se oferă gratuit.

La finalul vizitei ne-am zis că nu putem părăsi arealul fără a gusta un pahar din licorile din portofoliul companiei mamă. Deși un restaurant era prezent în incinta castelului, nu puteai servi vin!!! Doar apă, sucuri și cafea. Iar mâncare se servea numai celor care participau la degustări de vinuri, degustări cu de tarife de 170 lei/persoană pentru 4 soiuri și 220 lei/persoană pentru 7 soiuri, ambele cu masă inclusă.

Este, cumva, strigător la cer din punct de vedere al marketingului, să ți se prezinte o asemenea proprietate ce aparține unei firme recunoscute pentru producerea vinurilor și să nu poți consuma acolo un pahar. Ca să nu mai vorbim că un strop de vin ar fi putut fi oferit în costul biletului.

Am mai vizitat castele cu legături sau semnificații în producerea vinului, whisky-ului sau a berii, dar aveai inclus în bilet o degustare – chiar doar cât să îți amorțești limba în unele locuri.

Am achiziționat, totuși, din magazinul de prezentare o sticlă de Tradițional Muscat Ottonel demidulce, producție 2019, și am savurat-o cu plăcere pe terasa ce dădea către dealurile pe care toamna își etala una din primele ținute.

Ca o concluzie a vizitei, aș putea afirma că nu am fost impresionat de interiorul castelului, simplitatea dorită de proprietari și amestecul de lucruri și lucrări achiziționate de la privați neavând darul să mă impresioneze. Nici pe mine și nici alte persoane din grupul din care am făcut parte, așa cum a reieșit din discuțiile avute cu ei.

Mi s-a părut un început de cult al personalității proprietarului, oarecum cam slăvit pe timpul discuțiilor. Un proprietar care, să nu uităm, are totuși pe conștiință accidentul mortal al unei fetițe. Acest amănunt m-a străfulgerat în timp ce ne era prezentată colecția de orologii, a ieșit la suprafață aidoma unei lovituri…

Plecăm spre Mediaș sub amenințarea norilor plumburii și a unei gene mici de cer de un albastru ireal de clar, profilat către destinația noastră.

Menținem un ritm ridicat, bucuroși că am avut o ieșire plăcută dar și beneficiind de rafale de vânt mai puțin intense decât la dus.

În primul sat oprim pentru a cumpăra lapte de bivoliță și alegem vânzătorul la indicațiile uneia dintre cele trei doamne cu năframe pe cap ce stau la povești pe o bancă la marginea drumului, depănându-și, probabil, amintiri din tinerețile lor de acum câteva decenii.

O ieșire din casă. O plimbare duminicală. Clipe petrecute alături de un prieten. Prilej de a admira natura, zona ce ne înconjoară, iar în jurul Mediașului posibilitățile de plimbare pe jos sau cu bicicleta sunt nenumărate și cu grade diferite de dificultate.

Câteva ore care alungă posibile probleme de serviciu, stres sau viitoare incertitudini.

Sunt recunoscător că am bucuria de a le trăi.


---
Trimis de Marius 72 in 19.09.21 20:43:09
Validat / Publicat: 19.09.21 21:51:24
VIZUALIZĂRI: 203INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în TÂRNĂVENI [MS].
  • Alte destinații turistice prin care a fost: Federaţia Rusă, Austria, Belgia, Franţa, Croaţia, Estonia, Ucraina, Moldova, Spania, Germania, Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Irlanda, Irlanda de Nord, Turcia, Grecia, Malta
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
12 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Marius 72); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P22 Castelul văzut din sat
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 28000 PMA (din 20 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

12 ecouri scrise, până acum

webmasterX [19.09.21 21:50:09] »

Mutat în rubrica "Castelul Bethlen-Haller [Cetatea de Baltă], TÂRNĂVENI [MS]" (nou-creată pe sait)

-

Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.

Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)

Marius 72scris / TELEFON [19.09.21 23:36:07] »

@webmasterX: Da, e corectă.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
dorgo [20.09.21 08:08:48] »

@Marius 72:

Eu am fost pe-acolo demult, in 2012. Castelul nu se vizita. La intrarea in castelul Haller m-a intampinat o femeie simpatica, “o paznica” , ce s-a pus de-a curmezisul portii de la intrare, care nu cumva sa fotografiez nici macar un fir de iarba din curte si mi-a zis, pe un ton politicos...” no photos... no enter... no, no, no... nu stiu nimic, n-am voie, nu se poate, nu, nu, nu nici macar in curte, ... cititi ce scrie pe panou... bye, bye!” ...

In schimb, am plecat in celalalt capat al satului, la o “saratura” (o balta cu namol si apa sarata)... acolo m-am si “impotmolit” pana la amiaza si m-am balacit ca porcii de Bazna sau Mangalita, nu-mi mai amintesc precis, care dintre ei... A fost grozav! Si gratis.

Balta e destul de mare si are un namol fin, de buna calitate si pe sateni "ii doare-n cot" daca mai duci si-acasa. Asa ca, pe timp de vara, rigiditatea ghizilor de la castel, se compenseaza cu ospitalitatea saraturii...

Marius 72scris / TELEFON [20.09.21 08:51:00] »

@dorgo: Tocmai de la acea "balta" și de la cetatea ridicată în apropiere își trage denumirea localitatea.

webmasterscris / TELEFON [20.09.21 10:13:12] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

k-lator [20.09.21 13:14:58] »

@Marius 72:

Tot în Cetatea de Baltă se află o biserică din secolul XIII-XIV, Biserica Reformată - Calvină pe al cărei perete al turnului exterior se găsește o celebră ilustrație cu un cap de tătar. Cele două turnuri ale bisericii ar data încă din 1060 și au fost contopite și înglobate în zidărie, când construcția bisericii a fost mărită, după invazia tătaro-mogoleză.

Renumitul cap de tătar (inițial încadrat într-un cerc și înconjurat de flăcări) împreună cu frescele din nava bisericii, au fost zugrăvite de reformați, dar au fost redescoperite în anul 1897, când au avut loc lucrări de restaurare ale bisericii. Lucrările nu au descoperit doar picturile vechi, ci și o criptă cu trei sicrie.

Arhitectura foarte ciudată (îmbinări de diverse forme triunghiulare și poligonale) a acestei biserici este ceea ce o face atractivă pentru pasionații de astfel de obiective turistice: blajinfo.ro/biserica-refo ... tea-de-balta-37.

mprofeanu [20.09.21 19:19:16] »

@Marius 72: Frumos acest obiectiv turistic, îl știam că este în circuit închis. Acum prin articolul tău am aflat despre vizitarea lui cu ghid, se poate vedea...

Poate voi mai ajunge în zonă și cine știe îl voi vizita!!

crismisscris / TELEFON [21.09.21 08:46:03] »

@Marius 72: Am vizitat castelul în primăvara lui 2018, cu ocazia întâlnirii anuale AFA de la Alba Iulia; ba, chiar l-am avut ghid pe senior Necșulescu (care, între timp, am auzit că s-ar fi prăpădit). Vizita a fost urmată de o degustare "ca la carte", cu 4-5 feluri de vin și bucate cât încape. Nu mai știu exact câți bănuți s-au solicitat de la fiecare participant, dar, în tot cazul, o sumă de maxim bun simț. A fost fain... La vremea aia, nu cred că aveau spatii de cazare; arată bine, dar totuși, 500 lei?!...

Marius 72 [21.09.21 09:56:14] »

@mprofeanu: Dacă ajungi în zonă să îți rezervi timp și pentru o plimbăreală prin satele din jur. Poate chiar și până la Mediaș, unde te aștept cu drag și promit că voi fi ghidul tău!

Marius 72 [21.09.21 10:04:05] »

@crismis: În 2017 am participat la o degustare ce m-a impresionat foarte mult. Am aflat de la ghid că domnul care ne-a prezentat la vremea respectivă parte din colecția de vinuri mai participă și actualmente la asemenea evenimente și se bucură de aprecierea oaspeților.

Cu mână pe inimă pot afirma că am fost martorul unui eveniment culinar artistic! Cu poezii, cu aforisme, degustarea a constituit un moment de neuitat. Plus că apoi a curs în pahare lichidul limpede, noi aflându-ne acolo pentru a serba o performanță sportivă iar cadoul firmei l-au reprezentat degustarea de vinuri și vizitarea castelului, aflat la vremea respectivă în circuit închis.

Uneori viața îți rezervă și surprize plăcute...

dorgo [21.09.21 11:43:05] »

@Marius 72: Cea mai faina poezie viticola mi se pare "Balada șugubeață despre crâșmari" de Francois Villon (in traducerea lui Romulus Vulpescu). Iata prima strofa (din 4):

"De junghi să aivă parte și de lance,

De bâtă noduroasă și de spată,

De paloș zdravăn, de cârlig, de cange,

De ghiont cu ghioagă-n ghinturi fericată,

De suliță călită, de săgeată,

De furcă, de țapină, de baltag,

De furi pândind la coturi de drumeag

Să-i hăcuie, să-i jefuie de pungă,

Să-i spintece, în inimi să-I împungă.

La beregăți să-i sângere puțin;

În beciuri de Gheenă să ajungă,

Crâșmarii care toarnă apă-n vin! "

si ultima:

Crăpa-le-ar Domnul, – Principe, – ficații

Și setea ogoi-le-ar cu venin,

Căci n-au păreche-n lume blestemații:

Crâșmarii care toarnă apă-n vin

Marius 72 [21.09.21 13:34:15] »

@dorgo: N-avem noi de unde știi câtă apă e în fiecare sticlă de vin...

Fără cea pusă pentru șpriț... 😅

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
5 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
crismis, dorgo, k-lator, Marius 72, mprofeanu
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
pagină generată în 0.0946168899536 sec
ecranul dvs: 1 x 1