Lacul Iacobdeal și cetatea Troesmis din apropiere de comuna Greci

TIPĂREȘTE

În review-ul despre cazare spuneam că venind de la Pitești am mers mai întâi să vedem Lacul Iacobdeal și Cetatea Troesmis aflate dincolo de comuna Greci în care urma să ne cazăm, amândouă obiectivele fiind situate în Comuna Turcoaia, la circa 10 kilometri, pe drumuri laterale ce pornesc din Drumul Național DN22D.

Turcoaia este o comună în județul Tulcea, pe malul drept al Dunării, la poalele Munţilor Măcin, la 64 kilometri de Tulcea, are peste 3.000 de locuitori, câteva familii de italieni, urmașii pietrarilor de altă dată, restul români și o simpatică poveste despre numele ei: de mult, acolo era un bordei în care locuia un turc bătrân care avea o oaie. Călătorii poposeau acolo și când erau întrebaţi unde au stat spuneau la “Turcu cu oaia” , de aici numele Turcoaia.

Lacul Iacobdeal, numit de localnici La Fântână, este un lac natural-artificial, nu săpat de om, nu creat de natură, ci unul unde omul și natura și-au dat mâna pentru a lucra împreună, creat de natură în urma săpăturilor făcute de oameni pe Dealul Iacobdeal, Dealul lui Iacob, un bărbat puternic ce s-a haiducit după ce frumoasa lui soție a fost răpită de turci. A luptat împotriva lor, a omorât mulți, dar a fost și el prins pe Sesenbair, „Dealul încurcat” , cum se numea dealul atunci, spune povestea….

Apărut în urmă cu circa 70 de ani într-o cută a stratelor scoarței terestre în formă de căldare, într-o carieră de granit, când, în urma unei dinamitări, s-a ajuns la nivelul unei pânze freatice de mare debit aflată sub presiune. Eliberată, apa a răbufnit în lungul excavaţiilor și, apoi, s-a revărsat umplând cuveta carierei. Localnicii spun că atunci când a avut loc explozia zeci de utilaje au fost înghițite de ape și au rămas pe fundul lacului, de atunci, lacul din muntele de granit crescând continuu, astăzi are circa un hectar și 20 de metri adâncime.

Este un lac singuratic, izolat, nu are legătură cu nici o altă apă, în el nu se varsă nici o apă curgătoare și nici el nu se varsă în altă apă, alimentarea lacului cu apă fiind din subteran și din precipitații. Datorită rocilor pe care s-a format și care conțin și radon apa lacului are o radioactivitate ceva mai ridicată, astfel că vegetația și fauna acvatică sunt mai sărace.

Am ajuns acolo venind de la Măcin. După vreo 13 kilometri de mers pe Drumul Național DN22D, apare indicator la dreapta „TURCOAIA, 5 km” , se continuă pe Drumul Județean DJ222H aproape 3 kilometri după care se virează la stânga pe un drum nemodernizat dar larg, pe care se merge vreo 2 kilometri, apoi apare și un „Indicator bandă galbenă” pe o stâncă și se ajunge la lac.

Menționez că traseul dat de Google maps, cel prin Comuna Cerna, nu este indicat, este mai lung, drumul este îngust, plin de gropi, unele foarte mari ocupă întreaga șosea, și este circulat de basculantele ce cară piatră de la cariera ce se află lângă el, la ducere am fost pe acolo….

Am lăsat mașina la marginea drumului, nu am mai urcat-o în parcarea amenajată în incinta popasului, am fost întâmpinați de un paznic, grădinar, factotum acolo, am achitat taxa de acces, 5 lei de persoană, ne-a povestit câte ceva, ne-a condus până la mica grotă pentru pozare apoi am coborât la apă și la barca trasă pe uscat, ne-a explicat pe unde să ne plimbăm și ne-am despărțit prieteni….

Lacul este în administrația unei firme private care a investit în amenajare și mai investește încă. A construit o terasă, locuri de campare, chioșcuri și alte dotări, lacul fiind foarte căutat de pasionaţii sporturilor extreme, care pot face sărituri de pe promontoriul stâncos, deși proprietarul recomandă nescăldatul!! iar pescuitul este interzis.

Am mers pe partea dreaptă, partea stângă este mai abruptă, de sus am privit lacul cu maluri de piatră, cu pereţi abrupţi din granit sau din pământ amestecat cu pietriş fin, ce seamănă foarte bine cu un lac glaciar, cu apă limpede și culoare verde-smarald…. Am ocolit aproape complet lacul apoi ne-am întors coborând pe unde urcasem, câteva poze deși făcusem poze de la înălțime, am mers la mașină și ne-am întors pe drumul despre care am vorbit mai sus….

Lacul mi-a amintit de o altă minune ce a apărut într-o carieră, Lacul Racoș, vezi impresii.

Lacul merită vizitat de amatorii de frumos, este ceva deosebit, culoarea de smarald a lacului și limpezimea apei, forma lui de căldare, creează o imagine inedită, un lac aflat la doar 110 metri altitudine, este ceva unic, așa cum unică este Dobrogea, unici sunt și Munții Măcin, niște Făgărași în miniatură. Mergeți acolo și nu veți regreta!!

Foarte aproape de intersecția cu indicatorul dreapta „TURCOAIA, 5 km” , la circa 300 m se află un alt indicator cu Cetatea Troesmis pe care vroiam să o văd.

Cetatea Troesmis, situată în punctul Igliţa, pe malul drept al brațului Măcin al Dunării, a fost ridicată de romani pe locul uneia din cele mai importante cetăţi getice din nord-vestul Dobrogei. A fost de-a lungul întregii perioade antice un important punct strategic, municipium în secolul 2 d. Hr., sediu episcopal în secolul 6, după care decade….

Astăzi Troesmis este un sit arheologic complex, cu două cetăţi situate la circa 500 m una de alta: în cetatea de est, de formă poligonală cu turnuri de apărare la colțuri, au fost descoperite mai multe clădiri şi trei edificii creştine de cult, cetatea de vest nu a fost cercetată, sunt atâtea cetăți necercetate, neconservate sau chiar acoperite de pământ!?!? ????

La cetate se ajunge ușor, la vreo 11 kilometri de Măcin pe Drumul Național DN22D apare indicator turistic Cetatea Troesmis, 2 kilometri, am virat pe drumul nemodernizat de vizavi de Pensiunea Troemsis, aflată în lucru la care nu lucra nimeni, am mers circa 1,5 kilometri, se merge drept, nu se deviază deloc, se observă un zid, o fundație de piatră, un canal. Am lăsat mașina, am mai mers vreo 300 de metri spre Dunăre, era și o urmă de potecă, apoi a apărut o porțiune refăcută din cetate.

Cetatea nu este spectaculoasă, dar priveliștile văzute de acolo de sus sunt foarte frumoase, Dunărea albastră, iarba verde și pietrele albe în diferite forme și combinații îți încântă ochiul și-ți bucură sufletul….

În programul acelei zile mai aveam un obiectiv propus spre vizitare la care am renunțat să mai mergem, simțeam oboseala drumului parcurs, dar voi vorbi aici despre el, chiar dacă l-am vizitat a doua zi, după plimbarea făcută pe Culmea Pricopanului, puteam să-l vedem și atunci, timp era suficient, de la Iacobdeal la Ciucurova, unde trebuia să ajungem erau mai puțin de 40 de kilometri.

Voiam să văd Mănăstirea Cerbu, dar cei ce stau mai mult pe acolo pot face o plimbare prin Rezervația Naturală Vârful Secaru Ciucurova, fără trasee turistice marcate, dar cu poieni cu bujori dobrogeni, cu multe plante rare și diferite animale sălbatice….

Mănăstirea Cerbu la care am mers este o mănăstire nouă, piatra de temelie a fost pusă în septembrie 2000, ctitorită de familia Pașca, s-a lucrat mult până în 2006, apoi din ce în ce mai puțin, nu este terminată….

Amplasată într-un cadru natural de o frumusețe aparte, pe un platou înconjurat de păduri și culmi de dealuri, Mănăstirea se află pe Drumul Județean DJ229S la mai puțin de un kilometru de Drumul Național DN22D unde am văzut o arcadă pe care scrie „MANASTIREA CERBU” .

Este Arcada de la intrarea în incinta mănăstirii, am trecut pe sub ea și ne-am oprit la marginea drumului, lângă mănăstire. Câteva poze spre Drumul Crucii, altele spre Mănăstire și am pornit spre drumul șerpuit, Drumul Crucii, o miniatură a Drumului parcurs de Hristos cu Crucea pe umeri, scurtat la doar nouă din cele paisprezece opriri din Scriptură. La fiecare oprire este câte o troiță de formă hexagonală cu trei laturi zidite și pictate cu scene specifice.

Mai văzusem un Drum al Crucii la Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă, am și scris despre ea, vezi impresii, impresionant și dureros.

Am urcat apoi treptele la Capela aflată de atâția ani în lucru de la care am văzut doar exteriorul, în interior erau schele… părăsite, terminate sunt doar Turla mică, simplă și fațada placată cu piatră și împodobită cu o singură pictură, Sfânta Mahramă, mahrama primită de la Veronica pe care s-a întipărit chipul lui Hristos după ce acesta și-a șters fața….

De sus se vede foarte bine Drumul Crucii și clădirile Mănăstirii, câteva poze și am coborât la Mănăstire.

Am mers la Biserica Sf. Cruce, biserică mică, cu o singură turlă și o singură pictură pe peretele vestic, Maica Domnului rugându-se. Și interiorul este simplu, fără picturi, doar cu câteva Icoane, cu Catapeteasma și Mobilierul sculptate în lemn de stejar, catapeteasma fiind împodobită cu picturi cu sfinți și scene biblice. Mănăstirea mai găzduiește și celelalte clădiri specifice acesteia. Impresionant ca și semnificație este Monumentul Funerar pentru Victimele Lagărului Sovietic de la Ciucurova, prizonieri români, germani și italieni din cel de-al Doilea Război Mondial, morți și aruncați în gropile comune din pădurea vecină.

Ar fi mai multe de spus, dar mai multe vor arăta pozele atașate, mult mai mult o vizită pe la ele, mai spun doar să mergeți să le vedeți, nu veți regreta….

Lacul Iacobdeal și amplasarea cetății Troesmis, două obiective turistice așezate într-un cadru natural deosebit, de neratat...

---

VIZUALIZĂRI: 2866 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI