Acasa la... hobbiti

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

@AZE: m-ai imbolnavit cu pozele... e o destinatie despre care nu prea stiam nimic... multumim pentru articol...

@AZE:

Superbe poze. Pe bietul Azor nu-l vad bine in viitor, era mai simplu daca nu acceptau animale de companie. Ma gandesc cum ar fi sa merg eu doar cu catelul cel mic care e de o smecherie rara, e si destept, chiar n-as avea cum evita un conflict chiar de l-as tine doar in lesa.

Frumoasa zona, sper ca anul asta sa nu ma mai opreasca nimic, sa revenim pe locuri de care ne leaga multe amintiri din tineretea cu cortul.

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

@AZE: În urmă cu câteva luni am văzut un reportaj TV despre Valea Zânelor şi m-am minunat de inspiraţia arhitecţilor de a-l aduce pe Tolkien cu ai săi hobbiţi taman aici. Ca să vezi ce le trece unora prin cap!

Nu sunt fană a scrierilor şi filmelor fantasy, însă reviewul tău şi mai ales fotografiile m-au convins ca la următoarea deplasare prin zonă să dau o fugă până la Porumbacu, ca să văd cu ochii mei atmosfera de basm. Acoperişurile ţuguiate mi-au amintit (un pic, ce-i drept) de Alberobello şi casele trulli.

O destinaţie inedită, felicitări!

@AZE: Ba te contrazic! N-ai fost la hobbiti, ai fost la Alba ca Zapada! Si, mai mult decat atat, acolo locuim noi, ceata de Zane. Io-s aia Zbanghie!

Buna!

Foarte interesanta P12, daca este biserica ortodoxa are o reprezentare atipica fata de ce stim noi.

In rest cum ar spune @mishu votat cu placere.

@AZE:

La cabana Negoiu, varful Negoiu si cascada Serbota am fost in anul 1987!!!

Coborand de pe varf spre cabana am trait cele mai spectaculoase imagini vazute la munte in cele cateva mii de km de drumetie avute la purtator.

Ne-a prins o furtuna cumplita in caldarea superioara cerul era acoperit de nori negri (nu gri) iar fulgerele luminau alternativ ba o culme, ba alta, ba caldarea. Furtuna a fost atat de puternica incat s-au format multe torente si cum la un moment dat trebuie traversat firul principal al apei, aceasta a fost o provocare riscanta. Torentul principal avea vreo 2 m latime si a trebuit sa ne intoarcem o bucata in amonte sa gasim un loc unde riscul traversarii lui erau doar mare in loc de imens. Ne-am legat intre noi si cu mari emotii din 3 pasi am traversat intr-un anume loc apa ne-a ajuns pana aproape la brau si venea cu pietre si bolovani antrenati.

Imaginile succesive intuneric - lumina generate de fulgerele ce brazdau cerul ocupa in topul amintirilor mele de drumetie locul 1

Felicitari pentru articol

@AZE: Uite-aici pentru conformitate la contrazicerea mea! Ecourile de pe prima pagină!

vezi impresii

@adrianbogdan: Multumesc, un articol interesant despre Biserica cu hramul Sf Paraschiva este aici preluat din ziarul Lumina:

Biserica din Porumbacu de Sus, locaş al Sfintei Parascheva

Ștefan Mărculeţ, 30 Octombrie 2015

Multe dintre locaşurile de cult din Transilvania sunt ocrotite de Sfânta Cuvioasă Parascheva, ca dovadă a unităţii de credinţă a fraţilor români din ambele părţi ale Carpaţilor. Între bisericile ardelene închinate ocrotitoarei Moldovei este şi cea din Porumbacu de Sus-Răsăritean, un monument de arhitectură şi de spiritualitate românească.

Porumbacu de Sus face parte din salba de localităţi ce împodobeşte poalele Munţilor Făgăraş, locuri pline de frumuseţe şi încărcate de istorie sfântă, aşezări unde credinţa ortodoxă a fost păstrată de multe ori chiar cu preţul vieţii. Aşezarea este cunoscută turiştilor pentru drumul care străbate localitatea şi deschide accesul spre vârful Negoiu. Din monografia localităţii, realizată de Valeriu Frâncu, aflăm că numele satului provine din slavonescul „poruba” şi se traduce prin „tăietură”. Acest nume este legat de începuturile aşezării, legate de familiile Soare şi Roman, care au tăiat pădurea din jurul unei fântâni pentru a întemeia satul.

Mărturii documentare despre localitate apar încă din secolul al XIII-lea, la 1223, când numele aşezării apare într-un act de donaţie făcut către mănăstirea din Cârţa. Donaţia a fost confirmată de regele Andrei al II-lea al Ungariei, iar între satele amintite de document apare şi Porumbacu de Sus. La 1446 apare prima atestare documentară a satului, când Porumbacu de Sus este menţionat în predania făcută către nobilul Ioan Ghereb din Bungard. Ca multe alte sate din Ţara Făgăraşului, Porumbacu de Sus a fost binecuvântat şi cu o vatră monahală, distrusă din nefericire de către tunurile generalului Bucov.

La 1680 sunt menţionaţi patru preoţi la Porumbacu de Sus: Stan, Oprea-senior, Oprea-junior şi Ion. Opt ani mai târziu sunt amintiţi cinci preoţi, toţi ţărani care au dat dijmă. Localitatea nu a fost scutită de zbuciumul creat de Uniaţia de la 1700, dar credincioşii au revenit la Ortodoxie de-a lungul timpului. Comunitatea este împărţită în două parohii: apuseană şi răsăriteană. Această împărţire s-a produs la sfârşitul secolului al XVIII-lea sau la începutul secolului al XIX-lea, urmând cumva împărţirea administrativă a satului, despărţit în două de râul ce traversează localitatea. Parohia răsăriteană a avut o veche biserică de lemn, ridicată pe locul actualului cimitir de la marginea satului. La 1903, acest locaş de cult a fost vândut comunităţii din Vasile Lupu, lângă Blaj, pentru că în sat se începuse construirea actualei biserici de piatră, aşezată în centrul localităţii.

Sfinţită la hramul din 1903

Lucrările de zidire la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Porumbacu de Sus au început la 1902, în timpul preotului Nicolae Solomon. Un an mai târziu, locaşul de cult era finalizat. „Sfinţirea a avut loc pe 14 octombrie 1903, chiar la hram. Sfinţirea a fost săvârşită de asesorul Matei Voileanu, delegatul Mitropolitului Ioan Meţianu”, ne-a spus parohul Nicolae Ancău. Conform descrierii făcute de monografia parohială, biserica are fundaţia de piatră, iar restul zidurilor sunt de cărămidă. Acoperişul este făcut din învelitori de ţiglă, iar turnul este din lemn cu învelitori din tablă zincată. Biserica are o formă de navă, cu un stil combinat bizantino-gotic, cu ferestre ascuţite şi unghiuri la turn. Are o singură cupolă centrală, confecţionată din lemn, care apoi s-a tencuit. În 1936, pereţii exteriori au fost înălţaţi cu 0,80 metri, iar turnul a rămas în forma iniţială. Biserica impresionează prin dimensiuni şi prin frumuseţea ei arhitecturală. Hramul Sfintei Parascheva îi oferă locaşului de cult o frumuseţe duhovnicească aparte, iar la fiecare sărbătoare a sfintei credincioşii vin în număr mare să se roage şi să primească ajutor şi har.

Biserica a fost în primă fază zugrăvită, iar în perioada 1983-1993 s-a curăţat tencuiala veche, s-a retencuit şi s-a pictat în tehnica „fresco”. Pictorii au fost Virgil şi Livia Pavel, fii ai satului. Iconostasul a fost sculptat de Igor Dumitrescu, în timpul preotului Nicolae Boboaia. În aceeaşi perioadă s-au adăugat la intrarea în biserică două încăperi, folosite acum pentru arderea lumânărilor, respectiv pentru biblioteca parohială. Lucrări de reparaţii au fost realizate şi în anii 1936,1977,1987 şi 1990. În ultimii ani, au fost realizate multe lucrări de renovare şi de înfrumuseţare. Grija credincioşilor pentru biserica lor parohială este permanentă, încât şi de acum înainte se vor realiza noi lucrări de înfrumuseţare. „Vom continua lucrările de renovare şi înfrumuseţare a bisericii cu schimbarea acoperişului şi cu ajutorul lui Dumnezeu vom săvârşi această lucrare în perioada următoare”, ne-a mai spus parohul Nicolae Ancău.

@Dan&Ema: Multumesc, ati avut ceva peripetii pe munte de asemenea si o memorie buna. Cu muntele nu este de joaca, asta am simtit si eu de cateva ori pe pielea mea, cel mai rau este atunci cand te prinde furtuna. De la refugiul Scara pana la Cabana Negoiu a trebuit a cobor odata dupa ce am asteptat 2 zile sa se risipeasca ceata, dar in zadar. Pe urma am stat o noapte si la Cabana Negoiu, dar nici o imbunatatire a vremii. Iar dupa ce am coborat si am mers pe jos cei 23 km de drum forestier, in halta CFR Porumbacu am zarit indreptarea vremii. Prea tarziu, prea obositi sa ne intoarcem, a ramas pe alta data. Dar cu ocazia escaladarii varfului Negoiu (de 2 ori) am nimerit vreme frumoasa o data senin si o data mi mult innorat fara a strica insa excursia.

@Zoazore: Unii cauta zane, altii pe Alba ca Zapada, eu am gasit hobbiti. Poate daca mai beam ceva ii vedeam pe toti la un loc.

@AZE: Foarte interesant, nu am știu, am notat și cu prima ocazie am să fac o vizită in zonă.

@AZE:

Si eu am avut vreme super la Caltun, in Strunga Dracului si pe Vf Negoiu (a propos eu il stiu de 2535 m, dar exista variante). Cat am stat la pauza de sandwichuri etc pe varf au inceput sa se stranga norii, dar oricat ne-a zorit ghidul tot ne-a lovit furtuna in plin. Dar totul e bine cand se termina cu bine. Pentru grupul nostru asa a fost. Pentru oile care erau in caldare mai putin, ciobanul pe care l-am reintalnit ulterior, ne-a spus ca a pierdut cateva animale luate de torent.

Pentru mine cele mai frumoase cadre vazute, pacat ca nu le am imortalizate intr-un filmulet.

Felicitari pentru dragostea pentru munte si respectul pentru acesta si natura!

@AZE: Tare mi-aș dori, cu sau fără băutură, să te cunosc! Cu zâne, hobbiți, pitici și ce-or mai fi!

@Dan&Ema: Corect, vârful Negoiu are 2535 m(nu există variante ,atât are), știu ca are cu 9 m mai puțin decât Vf. Moldoveanu, a fost o greșeală de tipar ca am scris 2539m.

Dupa cum v-a zis Zina Zbanghie, noi sintem o gasca, inclusiv cu zinul Liviu49.

Mi-au placut mult pozele cu peisajul de iarna dar si sugestiile pentru un traseu. Azor e un ciine mare dar foarte blind din ceea ce mi-am dat eu seama in cele doua vizite pe care le-am facut la castel.

Suveniruri se vin de pe acum, inainte de a se face magazinul. Un pic cam scumpicele, dar ceva la 10 lei tot gasesti sa cumperi (un disc, o canita, un magnet) Tricourile erau cam de la 50 lei bucata.

Pentru niste zine mai grasute este bine de mers la Cabana Negoiu?

@adri-nico: Multumesc pentru completare (oferta din magazinul de souveniruri) de asemenea am si uitat sa specific costul intrarii de 5 ron. Viitoarele preturi pentru cazare inca nu le stim, vom vedea la momentul potrivit. Iar despre raspunsul la intrebarea daca este benefica urcarea la Cabana Negoiu este DA, chiar se pot gasi niste Fat Frumosi pe la cascada dar si sus pe langa cabana...

@AZE: care 5 lei, breeee?! ca era gratis!!!

n=ai inteles intrebarea. "poate" (ca e sub 50) niste zine GRASE sa urce muntele? din punct de vedere al rasuflarii. nu al fetilor frumosi de la cascada!

@adri-nico: 5 lei a fost intrarea, am primit si bilet, pt copil gratis.

Referitor la intrebare am inteles-o foarte bine dar nu am vrut sa dezbat mai pe larg problema, si eu am greutate spre 2 zerouri dar mai incet asa inca functioneaza urcarea la munte.

Splendid loc si minunata descriere! Ce puteam citi mai inspirat la o portie de gogosi pufoase decat aceast review? ... m-a nimerit direct in suflet! M-am indragostit de Valea Zanelor si frumosul castel!!! Votat cu drag si adaugat la "To Do List". Multumesc mult!

P. S. - Pozele sunt desprinse din povesti!!!

@hopyk: Multumesc si doresc cat mai curand o vizita in Sibiu si imprejurimi. Si mie mi-a placut in Zalau vara trecuta dar mai am locuri de vazut, urmeaza. Cel mai mult mi-a placut Gradina Zmeilor. Dar sa nu ma abat prea mult de la subiect, si mie imi place acest castel de lut din Porumbacu de Sus si astept deschiderea pensiunii, probabil n-o sa ma cazez acolo fiind aproape de Sibiu dar restaurantul mai mult ca sigur il voi incerca.

Mutat, la reorganizare, în rubrica «Valea Zânelor & Castelul de Lut [Porumbacu de Sus]» (nou-creată, între timp, pe sait)