Restaurant TINECZ – în Timișoara

TIPĂREȘTE

Era după ora prânzului când ne-am cazat la Hotel „Veneto” . (vezi impresii aici)

Plecasem dis-de-dimineață din București, la ora 5.46 și, chiar dacă în tren am mâncat vreo două sandvișuri, acum ni se făcuse foame. Fata de la recepție ne-a recomandat restaurantul cel mai apropiat, la vreo 130m de „Veneto” . Repere pentru automobiliști:

Afară era foarte cald, chiar dacă am ajuns la TINECZ după ora 18.00. Când am intrat în curtea restaurantului senzația de răcoare ne-a surprins și ne-a plăcut, în același timp. Răcoarea o dădeau pulverizatoarele cu apă rece, montate strategic pe întreaga suprafață a terasei. Am ales o masă și imediat a venit o fată care ne-a prezentat meniurile. Am ales, pentru început, un campari orange și o palincă de caise. Am gustat și eu din palinca lui Mihai și mi-a plăcut pentru că avea chiar gust de caise! :p Între timp am consultat și meniurile. Oferta era bogată, la toate tipurile de preparate, de la aperitive până la băuturi și desert. Mihai a ales un ciolan de miel cu garnitura de piure de cartofi (47.0 lei) și eu am cerut o porție de sărmăluțe bănățene cu carne de porc, bacon, cu smântână, mămăliguță și ardei iute (25.0 lei)

Am așteptat un timp rezonabil, cam 20 de minute, și ne-am bucurat de o mâncare caldă și gustoasă. Mihai a cerut și o bere la sticlă „Efes” , iar eu una mică, la 330 ml. Pentru desert am ales o prăjitură „tiramisu” , despre care mi s-a spus că este făcută de cofetarul restaurantului. Eu sunt mare amatoare de acest fel de desert, numai că acesta nu era tocmai ce știam eu c-ar trebui să fie! ☹

Rețeta pe care o prepar acasă la mine este luată de pe ambalajul pișcoturilor „savoiardi” , primele loturi care au fost importate din Italia, cam de la începutul anilor 2000. Acolo scria că trebuie adăugat în crema mascarpone și un pahar mic (50 ml) de lichior (eu prefer amaretto), sau de coniac. Desertul de la „Tinecz” nu avea așa ceva, gustul nu era cel știut de mine. I-am spus fetei despre acest lucru și a motivat că la Tinecz vin și copii care, desigur, n-ar avea voie să „consume” ceva cu alcool ☹ Mă întreb: ce cantitate ar reveni/porție, dintr-o tavă obișnuită, (cu 36 pișcoturi) ca să fie interzis copiilor :-??

Fac o paranteză și spun că: am mai mâncat un tiramisu de acest fel – cu ocazia periplulului nostru european făcut cu „caravana” . Eram cazați la Misurina, în Italia și, la una din cinele servite la restaurantul hotelului am avut ca desert tiramisu. Nici aici gustul nu era cel pe care-l așteptam, pentru că nu avea lichiorul cu pricina. Am întrebat pe fata de la recepție cum prepară ea acasă prăjitura cu pișcoturi și mascarpone și mi-a spus rețeta fără lichior. Nu știam ce să mai cred! De curiozitate am intrat într-unul din magazinele cu de toate, din Misurina și-am căutat pișcoturile „savoiardi” . Am citit pe pachet rețeta prăjiturii „tiramisu” și... ce să vezi?! Nici urmă de lichior! ☹ Oare italienii au schimbat, între timp, rețeta?! :-??

Mihai a mai cerut o bere și, la sfârșitul mesei a cerut un digestiv „Unicum” . I-a fost adus un pahar cu o felie de portocală și cu un cub de gheață, pentru că nu-l țineau la frigider.

Am intrat și în interiorul restaurantului și am făcut câteva poze, după ce – așa cum se cuvenea - am cerut acordul șefului. Acesta chiar s-a bucurat că vreau să scriu despre ei pe sait-ul „amfostacolo.ro” . Și înăuntru era totul OK, curățenie și în sală și la toaleta dotată cu tot ce trebuie, inclusiv cu materialele dezinfectante cerute de pandemie.

Îmi pare rău că nu am păstrat bonul fiscal, ca să pot scrie prețul corect de la final. Încerc să adun, din memorie, prețul estimativ:

Am fost mulțumiți la TINECZ, mâncare proaspătă, gustoasă și servire rapidă. Dacă se va mai întâmpla să revenim în Timișoara, în mod sigur, tot aici vom veni!

---

VIZUALIZĂRI: 1688 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI