GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Restaurantul “GO IN” din Sibiu
Ei, acum sunt curios cu ce-o sa ma mai atraga copiii in acest week-end frumos de septembrie? mi-am zis eu in timp de ma indreptam spre telefonul mobil. Dar ce, te pui cu tinerii? Au ajuns sa-mi cunoasca toate slabiciunile, mai ales cateva lucruri care nu ma pot lasa niciodata indiferent...
”Am ochit o terasa, zic ei, unde se vinde cea mai mare salata greceasca din cate am vazut noi pana acum, peste care, daca vrei poti cere sa-ti puna si piept de pui… si au si muzica country-rock acolo, din anii ‘70… am mai fost noi pe-acolo si e super, au si pizza “SCALZONE” cu mozzarella, stii tu, noi mergem la sigur…"
Ies din letargie… E irezistibil, intr-adevar!… Cum poti sa refuzi atatea bunatati? "Si unde e locul acela grozav?”… ”La Sibiu, in Piata Mica, la restaurantul “GO IN”… “GO IN”?… Atunci, “Let’s GO IN!”…
Realitatea e ca vara asta prelungita ne-a oferita inca patru week-end-uri insorite si cand e vreme buna, n-ai voie sa ramai in casa! Ah, lume, lume, mare noroc mai am eu cu copiii mei si cu Dana care ma mai scot din casa, altfel as arata astazi, ca un luptator japonez de sumo.
Pornim din Targu-Mures, via Sighisoara, spre Medias si cineva din grupul nostru, nu eu, are ideea sa facem un popas la Hanul Dracula din Danes. Ca sa bem o cafea. Vai!… dar cei 4 Km de la sosea si pana la han sunt plini de gropi, Dracula ne ofera deja prima surpriza “de groaza”, drumul e ingust si neasfaltat. Intotdeauna cand mergi pe-un asemenea drum ai impresia ca trece o vesnicie. A doua grozavie a fost un TIR care statea in ”fundul nostru” si ne clipaia cu farurile ca sa ne dam la o parte… dar unde sa iesi, cand in jur era doar padure sau aratura… In fine gasim doua drumuri laterale si lasam camionul sa treaca victorios pe langa noi.
Ajungem la hanul Dracula, dar alta surpriza, poate o teapa, de care suntem vinovati numai noi… ”localul este rezervat pentru o nunta”… intru totusi si ii rog pe cei trei chelneri care stateau planton in frumosul restaurant sa ne serveasca macar cu cate o cafea pe terasa… ”ne pare rau, nu e posibil, si terasa e inchirianta de nuntasi”… totusi, unul dintre ei imi spune incetisor… ”mergeti in curte si asezati-va intr-un pavilion de lemn… va aduc eu acolo trei cafele in pahare de plastic”… zis si facut… ne-am facut comozi… si-am inceput sa asteptam… si-am asteptat… si-am asteptat… incepeam sa ne impacientam… poate i s-o fi facut rau chelnerului… amicul meu Jean Michel, marele director al unei minuscule agentii de turism din Tg. Mures, cand insotea cate un grup de turisti si avea “timpi morti”, spre exemplu, afara ploua cu galeata, incepea sa depene intamplari hazlii din viata lui turistica… lumea radea de se prapadea… s-a ajuns acolo incat grupul de-abia astepta sa ploua iar… am inceput sa fac si eu la fel… mi-am confectionat doi dinti insangerati “a la Dracula” din doua frunze de salcie ruginie si am inceput sa povestesc copiilor vrute si nevrute… cand am mârâit odata mai puternic, toti cainii din jur au tulit-o repede prin tufe iar doua muste, care cred c-aveau o idila sus pe tavanul de lemn, au cazut gramada pe masa… dar cafeaua tot nu venea… ei, atunci contele Dracula isi ridica mainile in aer, satul si el de asteptare, si lua o decizie istorica, invocand spiritele stramosilor…
“Basta! Andare e mangiamo una mascalzone di pizza soffocata nel sangue!” Care in traducere foarte libera si aproximativa, ar veni cam asa… ”Gata! Ne-am saturat! Haideti sa mancam o pizza ciminala inecata in ketch-up!
Se zice ”Scalzone”, tata, nu “Mascalzone”, ma corecteaza fica-mea.
De unde stiu eu atat de bine sa vorbesc italieneste?… simplu… prin anii ‘70 am calatorit cu trenul in Italia si in cele 16 ore de stat in tren, am deschis si eu o carte numita “Invatati limba italiana fara profesor”… si fara prea mult succes, as adauga eu…
Dar surprizele nu s-au terminat, la intoarcere acel camion agresiv era incarcat cu lemne de cativa muncitori dar bloca drumul, iar soferul, nicaieri… in spatele TIR-ului s-a format o coada mare de autoturisme… in fine, baietii “de la lemne”, ne “taie” o poteca printre stive si trecem. ”
Sibiul e poate unul dintre cele mai frumoase orase ale tarii, are o parte veche (orasul vechi) din care treci fara sa-ti dai seama, doar urcand niste scari, in centrul istoric. Ajungem in Piata Mica. Orasul are un aer medieval dar si cosmopolit in acelasi timp., pe strazi auzi vorbindu-se mai multe limbi. Aici poti trece dintr-un secol intr-altul doar traversand o strada sau trecand peste un pod.
Parcam masinile undeva in orasul “de jos” si urcam niste scari spre “Podul mincinosilor”. Intram in restaurantul “GO IN” aflat in Piata Mica, la nr. 9, loc in care ”calc in picioare” munca mesterilor ce-au construit acesta simpatica piateta, asezand piatra langa piatra, in urma cu mai bine de o jumatate de mileniu.
Programul restaurantului si al terasei este de luni pana duminica, de la ora 9:00 la 3:00 dimineta. De aici, se fac si livrari de pizza la domiciliu.
Restaurantul “GO IN”, e format din doua sali cu mese, un coridor si un bar, care fac trecerea din Piata Mica in Piata Mare si o terasa. Poti sa treci dintr-o piata intr-alta pe sub o bolta uriasa sau strabatand acest restaurant. Alegem sa stam in sala dinspre Piata Mica, unde suntem doar noi. Fiind cald, toata lumea e pe terasa. Noua ne place linistea, ca sa putem povesti pe-ndelete, ce s-a mai petrecut in lumea noastra cea de ieri, de azi si de maine
Soseste si comanda, cativa tineri amabili servesc peste tot. Incepem c-un rand de cafele si de Coca Cola, ca sa ne mai saltam moralul dupa mica teapa de la Hanul Dracula. Apoi comandam o salata greceasca, peste care s-a presarat si carne de pui si doua pizza, una numita “Capriciosa”, alta numita “Calzone” care se poate rula si se mananca precum o placinta. Intreaga consumatie, a costat 88 de lei. La sfarsit, chelnerita ne-a facut si o poza de grup care n-a iesit, cred ca i-a tremurat mana din cauza ciubucului.
Portiile insa au fost prea mari, am mai facut noi ceva trocuri alimentare de genul “ia gusta tu de la mine si gust si eu un pic de la tine”, dar degeaba, cantitatea “per total” nu scade. Sesizand situatia, un baiat de la bar ne aduce o cutie mare de pizza goala in care putem pune tot ce-a mai ramas dupa ospat.
In felul asta, cu cateva fire de carne de pui sau de peste presarate deasupra unui munte de salata proaspata, de sezon, poti trai pana la o suta de ani, dar, eu nu vreu asta, cel mai bun “pui” e totusi “porcul”, asa ca mai cer deasupra salatei si un cotlet de porc. Nu vreau ca la intalnirile noastre cincinale din liceu, sa ajung la un moment dat, sa raman ultimul din clasa, mai ales ca mi-a placut sa fiu mereu primul. Nu vreau s-ajung sa strig doar eu singur catalogul si apoi sa trec in banca si sa povestesc auditoriului format doar dintr-un singur ascultator, ce s-a mai intamplat in viata mea, in ultimii 5 ani… Nu, nu vreau s-ajung pana acolo!
De-aceea cand “GO OUT” din “GO IN”, imi cumpar de la prima alimentara doua pungi de cipsuri cu multe E-uri si doi litri de Fanta cu multe chimicale si un “hot-dog” cu cartofi prajiti inotand in ulei.
Vreau si eu sa traiesc ca un om obisnuit.
@Web, te rog muzica, in format audio http://www.youtube.com/watch?v=k9_VOy7VipQ
Trimis de dorgo in 06.10.11 15:47:47
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în SIBIU. A mai fost în/la: cam peste tot
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (dorgo); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@dorgo: Finalul review-ului tau este absolut FANTASTIC! (scuze pentru majuscule, nu strig, dar ma ridic in picioare si spun: chapeau bas monsenieur!). Eu mai am o vorba: micile placeri ale vietii! @dorgo, iti multumesc ca existi
@johnnyredlabel... totu-i trecator, si marile si micile placeri sunt trecatoare, omul e mereu avid de ceva nou, chiar daca n-o recunoaste. Daca-ti construiesti castelul de nisip al vietii din mii de fire de pulbere de scoici numite "mici placeri", ai sa vezi ca pe-acesta nu-l va spulbera vantul, sau daca o va face, vor mai ramane destule bobite stralucitoare de creta si sidef care sa te bucure, daca insa astepti ca viata sa-ti aduca un bulgare mare de aur, pe-acesta il va inghiti marea dintr-o data sau ti-l va fura vecinul si tu te vei simti gol-golut si pierdut... de-aceea e mai bine sa fii mai sarac si sa ai o mie de prieteni decat sa ai o mie de galbeni si nici un prieten...
A fost si moi ici, anu’ trecut prin noiembrie, profitand de o instruire organizata la Sibiu. De frig, ne-am aciuiat in „GO IN”, am ras o pizza cu ton, asezonata cu o „fata-n fan” de Jidvei. Am iesit chiaun din bar, dar tot am retinut atmosfera si pirogravurile interioare de pe pereti. Era „intunerec” afara, am iesit spre Piata Mica, nimerind in curtea Bisericii Evanghelice, pozele nu prea mi-au reusit, blitzul era de doi lei.
N’orice caz maestre, ai avut o agapa reusita, nici nu se putea altfel, pacat de poza de grup de la final ca a iesit tremurata, autrefois, lasa mai mult ca ciubuc si ai sa vezi ca pozele vor fi instantanee reusite, demne de expus la galeriile foto cu staif.
Cu stima,
Z.
Draga@Web... la P07, e-o eroare de computer... propozitia "Cine-a zis ca poveste lui Brian Stocker e-o utopie? " s-a intrerupt la jumatate, te rog, daca poti s-o corectezi... mersi!
@zapacitu... cui nu i-ar tremura mana cand il are in fata aparatului foto pe insusi contele Dracula ce comanda un cotlet in sange mai mare decat intreg Sibiul?
(vezi P22)
”... poveste[a] lui Brian Stocker...
Brian? cine-i asta? Daca te gandesti la autorul cartii despre 'contele Dracula', pe ala il chema Bram (de la Abraham). Bram Stoker.
Mersi @Dragos de ajutor, esti un adevarat prieten, e bine totusi ca in graba in care am scris n-am trecut Brian Sucker (fraierul)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2024 [Restaurant Delis] Restaurant Delis, Piața Mică — scris în 16.08.24 de AZE din SIBIU - RECOMANDĂ
- Mar.2024 [Hanul din Tulgheș] Hanul din Tulgheș - mai bine nu se putea! — scris în 01.04.24 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jan.2024 Sibiu — scris în 11.01.24 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Nov.2023 Doner la Sibiu — scris în 26.11.23 de Mioritik din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Mar.2023 [Restaurant Super Mamma / Nicolae Bălcescu] La Super Mamma... nu mai e ce era odată! — scris în 03.04.23 de ⭐ValentinB_88⭐ din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Mar.2023 [Restaurant Suzzy] La „Suzzy” se mănâncă bine! — scris în 10.03.23 de Rodel din SIBIU - RECOMANDĂ
- Jan.2023 [Restaurant Jacob Grill House] Jacob Grillhouse — scris în 22.02.23 de Rodel din SIBIU - RECOMANDĂ