Zimbrii de la Haţeg

TIPĂREȘTE

Ca drumeţ prin Ţara Haţegului, un loc încărcat de tradiţie şi istorie, nu poţi rata unul dintre cele mai pitoreşti obiective ale zonei, şi anume Rezervaţia de Zimbri din pădurea Slivuţ.

Rezervaţia este situată la aproximativ 7 kilometri de centrul oraşului Haţeg, pe direcţia Haţeg-Simeria. Cam la jumătatea drumului, se iese din şoseaua principală şi se virează la stânga, pe drumul care duce spre rezervaţie. Este un drum asfaltat, cu o singură bandă de mers, care se întinde pe cca. trei kilometri, prin pădure, ducând până la parcarea de la intrarea în rezervaţie.

În parcare sunt două tarabe – una cu diverse dulciuri aşa-zis tradiţionale (nuga, alviţă, turtă dulce, covrigi) şi una cu suveniruri (vederi, magneţi etc.).

Tarifele pentru vizitarea rezervaţiei sunt de 6 lei/bilet întreg, respectiv 4 lei/elevi, studenţi, pensionari (preţuri valabile în luna iunie 2012). Preţurile sunt afişate la intrarea în rezervaţie, însă biletele se plătesc în interior, la cabana pe care o veţi întâlni în drumul spre ţarcul cu zimbri.

Din parcare, mai mergeţi cam 0,5 km până la ţarc. Ţarcul se întinde pe o suprafaţă de 5 hectare de teren (din cele 40 ha ale pădurii Slivuţ), fiind împărţit în două secţiuni, respectiv: un ţarc de vizitare, de cca. 1,5 ha, situat în teren deschis, cu umbrare, aici aflându-se şi locul unde se hrănesc şi se adapă animalele, şi un al doilea ţarc, cu o suprafaţă de 3,5 ha acoperite cu vegetaţie forestieră, unde înnoptează zimbrii.

Rezervaţia de la Slivuţ cuprinde în prezent 8 exemplare de zimbrii europeni (Bison Bonasus): 6 adulţi (patru femele şi doi masculi) şi doi pui, ambii masculi – unul născut în luna iulie, iar celălalt în august (la momentul vizitei noastre cei doi pui încă nu se născuseră).

Pe două dintre laturi, ţarcul are un zid din plăci vechi de beton, care, din păcate, nu asigură o vizibilitate prea bună. Pe celelalte două laturi – cea dinspre pădure şi cea dinspre fâneaţă, împrejmuirea este făcută cu un gard din trunchiuri de copaci, care, pe alocuri, abia se mai ţine. Poteca ce duce către latura dinspre pădure este invadată de buruieni – multe şi înalte de nici n-ai crede că se poate trece pe acolo. Categoric, îngrijirea ţarcului lasă de dorit, dar animalele par să fie într-o stare bună.

La momentul când i-am vizitat noi, fiind o seară toridă de vară, cei şase zimbri (la vremea aceea) stăteau tolăniţi la umbră. Toate încercările noastre de a-i face să se ridice măcar pentru o poză au fost zadarnice. De altfel, animalele rămăseseră la fel de indiferente şi la manifestările mult mai zgomotoase ale unui grup de adolescenţi care s-a nimerit prin rezervaţie la momentul vizitei noastre. După ce ne-am plimbat prin jurul ţarcului vreo 40 de minute, făcând o groază de poze, tocmai hotărâserăm să plecăm acasă, convinşi fiind că nu mai avem nici o şansă să-i vedem în acţiune. Când am ajuns pe aleea ce ducea spre ieşire, unul dintre zimbri s-a ridicat să se dezmorţească. Probabil era fericit că se apropia sfârşitul zilei şi scăpa de vizitatorii agasanţi. Imediat a fost urmat şi de un al doilea, moment în care am hotărât că nu putem rata alte câteva poze reuşite şi am decis să ne întoarcem din drum. Am făcut un ocol de vreo 400 de metri ca să-i vedem în acţiune :)) (Umbrarul se află la extrema opusă intrării). Dar a meritat.

La plecare, ne-am oprit pe la taraba cu suveniruri. Ne-a atras atenţia un DVD cu o poză a rezervaţiei. Costa 10 lei, iar vânzătorul ne-a spus că ar conţine un documentar de cca. 50 de minute despre zimbrii din rezervaţie. Cu tot cu istoricul rezervaţiei, date despre zimbri etc. Ajunşi la pensiune, cu laptopul în braţe, am constatat că, de fapt, DVD-ul conţine un filmuleţ de 23 de minute, prezentând imagini cu zimbrii din rezervaţie în diverse anotimpuri ale anului. Nici vorbă de documentar, istoric, informaţii. Doar un filmuleţ cu un fond muzical. :( Probabil l-am fi cumpărat oricum, ca amintire, dar am fi apreciat onestitatea vânzătorului.

Împrejurimi

Cu o suprafaţă de 40 ha, situată în apropierea oraşului Haţeg, Pădurea Slivuţ reprezintă un ecosistem natural cu quercinee xeroterme (specii de stejar adaptate la climat uscat şi cald – nu este o definiţie ştiinţifică, ci doar una pe care am dedus-o din „googălit“, necunoscând termenul de „quercinee/cvercinee“) rest al unor întinse suprafeţe de pădure iniţială de stejari, dar care au fost defrişate datorită extinderii activităţilor agricole specifice pentru zonele colinare de pe rama depresiunii Haţegului. Din anul 1958, în zona s-a creat în această pădure o rezervaţie de zimbri. În prezent, Direcţia Silvică Deva prin Ocolul Silvic Haţeg, deţine custodia acestei rezervaţii naturale. (sursa: http://wikimapia. org/10782268/ro/Rezerva%C5%A3ia-de-Zimbri-Ha%C5%A3eg)

Istoricul rezervaţiei

În prezent, în întreaga lume mai există aproximativ trei mii de exemplare de zimbri, toţi fiind urmaşii a 12 strămoşi. Odinioară, specia zimbrilor era foarte răspândită în Europa şi America de Nord. Între timp, zimbrul de munte sau caucazian a dispărut definitiv, ultimul exemplar care a trăit în libertate murind în anul 1927. Anterior, în 1908, un exemplar în vârstă de un an, mascul, fusese capturat şi transportat în Germania, unde a trăit 18 ani în captivitate. (În Europa de Vest, zimbrii dispăruseră încă din secolul al XI-lea). În urma împerecherii sale cu câteva femele de zimbru de şes, au apărut descendenţi hibrizi, aşa-numiţii zimbri europeni, strămoşii celor din rezervaţia de la Haţeg.

Rezervaţia de zimbri din pădurea Slivuţ a fost înfiinţată în 1958 cu zimbri aduşi din Polonia. Este, de fapt, primul loc de pe teritoriul României unde a apărut zimbrul european. Până la momentul respectiv, în România nu mai existau zimbri de 168 ani. În Moldova, ultimul exemplar care trăia în sălbăticie fusese ucis în 1762, iar în Transilvania – în 1790. Prin 1951, au reînceput să apară populaţii de zimbri în Polonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Rusia şi Kirghistan.

Cum spuneam, în anul 1958 – mai precis în luna noiembrie – au reapărut în România doi zimbri importaţi din Polonia – o pereche: Podarec şi Polonka. După alţi cinci ani, a fost adusă încă o femelă, Pumila, tot din Polonia. Aceştia s-au înmulţit, astfel că, în 1979, rezervaţia de la Slivuţ număra un efectiv de 12 exemplare. Cei născuţi în România au primit nume începând cu litera R. Convenţia e ca toţi zimbri născuţi în captivitate să primească nume cu iniţiala ţării de provenienţă, pentru ca astfel să li se poată urmări evoluţia, în cazul în care sunt exportaţi. În timp – şi pentru a se extinde arealul, dar şi pentru că nu exista suficient spaţiu (se spune că un zimbru adult are nevoie de cinci hectare de teren pentru a se simţi în largul său), unii dintre zimbrii născuţi la Haţeg au fost duşi în alte locuri din ţară, unde au apărut mai apoi rezervaţii de zimbri (Vânători-Neamţ şi Neagra-Bucşani). În 1966, trei zimbri din Rezervaţia de la Haţeg au venit la Bucureşti, pentru a fi oferiţi Grădinii Zoologice, iar un an mai târziu alţi doi zimbri au ajuns la Piteşti. În jurul anului 1985, se luase decizia mutării zimbrilor de la Haţeg. La momentul respectiv, în rezervaţie mai exista o singură pereche de zimbri. În 1997, mai rămăsese o singură femelă. În 2002, pentru a se reface populaţia de zimbri de la Haţeg, au fost aduse aici trei exemplare de la Neagra-Bucşani.

Aşa cum spuneam şi mai sus, astăzi rezervaţia cuprinde 8 exemplare – 4 femele, 2 masculi şi 2 pui: Rosina, Romina, Roxana, Romaniţa, Romeo, Roşu, Romică şi Roman – cel mai nou membru al familiei.

În incinta rezervaţiei de la Slivuţ puteau fi întâlnite odinioară şi alte animale reprezentative pentru fauna carpatină: cerbi, lopătari, capre negre, urşi, mistreţi, căprioare, fazani. De-a lungul timpului, pe motiv că rezervaţia nu era autorizată ca grădină zoologică, unele dintre animalele respective au trebuit să fie repartizate la grădinile zoologice din judeţ sau din ţară, altele fiind puse în libertate.

Acestea fiind spuse, în caz că încă nu v-am convins încă să trageţi o fugă până acolo, sper că pozele şi filmuleţul ataşat vor fi mai convingătoare.

P. S. Dat fiind că am ales să nu mai încarc review-ul cu date legate de descrierea zimbrilor şi modul lor de viaţă, puteţi vedea mai multe informaţii în acest sens în P01, unde apare panoul informativ aflat la intrarea în rezervaţie (cu menţiunea că datele referitoare la numărul zimbrilor sunt depăşite).

De asemenea, informaţii importante despre Rezervaţia de la Haţeg şi problemele inerente ale oamenilor care o au în grijă puteţi găsi in acest articol de presa

Rugăminte pentru webmasteri: Dacă se poate, am rugămintea să ataşaţi filmuleţul următor - un material de dată recentă pe care l-am găsit pe youtube: http://www.youtube.com/watch?v=eDb9ofuj8b4&feature=relmfu.

Mulţumesc frumos!

---

VIZUALIZĂRI: 3975 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI