La Țebea: „Om ca Iancu n-a mai fost”

TIPĂREȘTE

Și nu e român omul care în viață

Lui Iancu Avram nu i s-a închinat.

(Adrian Păunescu)

Sunt locuri în România, și nu puține, unde fiecare român ar trebui să ajungă o dată în viață. Fie că sunt legate de istorie, cultură sau spiritualitate asemenea locuri aduc energie și nu ne lasă să uităm de unde venim. Unul din aceste locuri este așa-numitul Panteon al Moților de la Țebea, de fapt un cimitir al eroilor, loc unde se află și mormântul lui Avram Iancu.

Satul Țebea, componentă a localității Baia de Criș - centru cultural-administrativ al Țării Zărandului, se află la doar 6 km distanță de orașul Brad. Este locul în care Avram Iancu a susținut mereu că vrea să își petreacă somnul de veci, lucru ce avea să se întâmple la 1872.

Dar cine a fost Avram Iancu? Născut la Vidra de Sus într-o familie de moți cu ceva cheag material și cu pregătire intelectuală Avram a crescut într-un mediu cultural ceva mai răsărit. A urmat școala la Zlatna, apoi la Cluj, culminând cu terminarea Facultății de Drept din Cluj. Moștenitor al lui Mihai Viteazul, dar cu legături directe cu Horea (fratele bunicului lui Avram Iancu a fost Horea, conducătorul mișcării de la 1784).

La 1848 mișcarea de emancipare națională era în toi – Avram Iancu era deja implicat fiind supranumit Crăișorul Munților. Negocierile cu maghiarii nu au succes și se ajunge la conflict armat. Avram Iancu a organizat Munții Apuseni drept „Țara Românească”, formând legiuni și cete, conduse de tribuni și prefecți. Oștile austriece și rusești intervin în forță, au loc lupte, din Țara Moților și din alte regiuni ale Transilvaniei sunt jertfiți circa 40.000 de români. La sfârșitul anului 1849, în urma unor trădări și aranjamente politice moții sunt nevoiți să depună armele (întreaga desfășurare a evenimentelor o puteți citi pe Internet: ro.wikipedia.org/wiki/Avram_Iancu).

În ultimii ani ai vieții, ros de griji pentru românii din Transilvania și dor de dreptate, Iancu începe să aibă probleme de sănătate. Refuză slujbele oferite de guvernul de la Viena și se retrage în zona munților Apuseni, dedicându-se studierii gasteropodelor și colecționării fosilelor. După spitalizări îndelungate se stinge în localitatea Baia de Criș în septembrie 1872. Ultima fotografie a Crăișorului Munților e dramatică, omul e de nerecunoscut (adevarul.ro/locale/hunedo ... 141f/index.html).

„Mausoleul” de la Țebea

Semnalizat de indicatoare ansamblul de monumente de la Țebea e situat chiar la marginea drumului european. Puteți parca autoturismul în lateralul complexului, pe strada Valea Minei. Ne îndreptăm spre poarta monumentală lecturând citatele de pe bannerele expuse pe gard. Cel al lui Vasile Goldiș e impresionant: Tu, Iancule, și Moții tăi, ați trăit și ați murit pentru dreptate și libertate. Idealul acesta rămâne la temelia vieții noastre naționale. … Ci tu dormi liniștit, Iancule, acolo la pragul bisericuței din Țebea, în umbra gorunului lui Horia: geniul tău veghează deasupra națiunii române.

Complexul de Monumente de la Țebea aparține administrativ de Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, aceștia asigurând personalul și întreținerea locului. Programul de funcționare diferă în funcție de anotimpurile reci sau calde, de marți până duminică: 09.00 – 17.00 sau 10.00 – 18.00. Luni e întotdeauna închis. Tariful de acces este de 10 lei/adult și 2 lei/elevi, studenți, pensionari.

Am plătit biletele la casa special amenajată la intrare, am achiziționat și ilustrate, apoi doamna a mers câțiva pași cu noi și timp de vreo 15 minute ne-a istorisit pe scurt ce vedem în interior și aspecte din timpul Revoluției pașoptiste de la 1848 legate de Avram Iancu și prefecții săi. Să ilustrăm pe scurt ce vizităm la Țebea:

1. Mormântul lui Avram Iancu. Este locul principal de reculegere și rememorare a luptei naționale transilvănene – o cruce înaltă de piatră și o lespede decorată marchează mormântul patriotului. La sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea mormântul se degradeze (grilajul de lemn era distrus de animale) și se impunea o amenajare a lui. Preotul Ioan Tisu din Țebea donează crucea de piatră pe care o pregătise pentru sine, iar autoritățile austro-ungare acceptă pe la 1900 o minimă amenajare a mormântului. Lucrări ample se vor desfășura în ajunul aniversării a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu, în 1924. Lespedea sculptată de Gheorghe M. Cantacuzino va fi așezată în 1931 cu sprijinul unor mari istorici (Constantin Giurescu, Gh. I. Brătianu, Nicolae Iorga), în marmură fiind sculptată inscripția: Craiului Munţilor. Naţiunea Română întregită în hotarele ei fireşti şi unită în spiritul libertăţii. MDCCCXLVIII-MCMXVIII.

2. Gorunul lui Horea. Arborele secular sub care Avram Iancu venea din când în când pentru a se încărca cu energie pozitivă a supraviețuit până prin 2012, atunci când din ultima creangă ruptă de o furtună s-a realizat o cruce de lemn. Se spune că sub gorunul măreț Horea a chemat în 1784 poporul la luptă împotriva „domnilor”. Cimentat încă din 1924, gorunul rămâne un simbol.

3. Biserica ortodoxă. Edificiul religios cu turlă zveltă a fost ridicată între 1893-1896, deranjând o perioadă autoritățile austro-ungare prin brâiele tricolore pictate în interior. Am găsit biserica închisă, dar am înțeles că abia acum se execută pictura interioară.

4. Alți goruni plantați la 1924. Cu ocazia aniversării din 1924 oficialitățile prezente au plantat același tip de arbori, adică goruni. Astfel azi avem măreți copaci plantați de Regele Ferdinand și Regina Maria, precum și de generalul francez Henri Berthelot. În cimitirul de la Țebea mai există un gorun bătrân numit „Gorunul lui Iancu”, loc de popas pentru Avram Iancu.

5. Alte monumente. Cimitirul-monument e completat de locurile de veci ale tribunului Ioan Buteanu, prefect de Zărand și a tribunului Simion Groza. În stânga intrării sunt 75 de cruci ale unor ostași-eroi căzuți pe frontul Ardealului în Primul Război Mondial. În cimitir se mai află cruci ale unor luptători pentru emancipare națională și a unor importanți oameni de cultură din zonă.

Concluzii. În fiecare vară se desfășoară „Serbările Naționale de la Țebea”, moment de aducere aminte a unei pagini importante din istoria României. Ar fi bine ca înainte de a vizita ansamblul de monumente de la Țebea să lecturați câteva rânduri despre Avram Iancu și importanța acțiunilor sale de la 1848-1849. De mare ajutor pentru a înțelege contextul istoric sunt și cuvintele doamnei de la fața locului. Ne-am despărțit de acest loc privind bustul lui Avram Iancu (realizat de sculptorul Ioan Medruț și inaugurat în 2006) de lângă complex.

E greu să descrii un asemenea complex de monumente și mai greu să explici cine a fost Avram Iancu și ce s-a întâmplat la 1848-1849 în Transilvania și Țara Românească. În mijlocul valurilor de murdărie, murdărie fatală, se ridică, întocmai ca niște obeliscuri de o albeață imaculată, clipele de înălțare sufletească: pelerinagiile la mormintele celor buni, celor mari: Cantemir, Gh. Lazăr, Șaguna, Tudor Vladimirescu, Avram Iancu. De aici poate veni medicina sufletească! De aici tămăduirea! Ce „meneur des foules” ideal a fost și este și astăzi un Avram Iancu! – scria gazeta „Transilvania” în numărul din august-septembrie 1924, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la nașterea lui Avram Iancu.

Numai bine!

---

VIZUALIZĂRI: 843 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI