BUN
GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Triunghiul lăcaşurilor sfinte de lângă Niculiţel: Celic-Dere (III)
Ultimul dintre cele trei lăcaşuri sfinte din apropiere de Niculiţel (vezi impresii) este Celic Dere. Aceasta din punct de vedere spiritual şi ca valori deţinute este una din cele mai importante mănăstiri din Dobrogea. Numele este turcesc, la fel ca şi al multor localităţi din Dobrogea aflată sute de ani sub stăpânire otomană şi înseamnă pârâu de oţel. Celic- Dere se află la 15 km de Niculiţel pe DJ229A relativ aproape de mănăstirile Saon şi Cocoş şi aparţinând administrativ de comuna Frecăţei.
Istoricul mănăstirii
Data înfiinţării mănăstirii este controversată 1835 sau 1840. Ctitorul mănăstirii este arhimandritul rus Athanasie Lisifenco care alături de doi călugări români şi un altul rus au venit de la muntele Athos şi au ales locul pitoresc de pe valea pârâului Celic Dere unde au ridicat o bisericuţă din chirpici cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Bisericuţa a rezistat degradării cauzate de inundaţii timp de 60 de ani.
Pe locul ei astăzi se ridică o troiţă. După câţiva ani Lisifenco a adus aici măicuţe din Basarabia iar călugării care vieţuiseră aici au înfiinţat la câţiva km, la marginea lacului Telincea, mănăstirea Saon. În 1901 pe baza planurile arhitectului Thoma Dobrescu, cel pe care l-am pomenit în reviewul precedent la ridicarea mănăstirii Cooş şi al altor edificii, s-a pus piatra de temelie a actulei biserici de zid. Construcţia bisericii în vârful unui deal s-a făcut în mai multe etape până în 1925 iar pictura în frescă în stil neobizantin s-a realizat în perioada 1926-1932 de pictorul Gh. Eftimiu. Hramul biserici de la parter s-a păstrat Adormirea Maicii Domnului iar a bisericii de iarnă de la demisol, Izvorul Tămăduirii. După ce s-au mai executat consolidări, ultima sfinţire a bisericii a fost făcută de Sf. Marie pe 15 august 2008. În mănăstire vieţuiesc 60 de călugăriţe şi surori.
Amplasamentul mănăstirii (45.12644300 N, 28.58172700 E)
Mănăstirea Celic Dere a fost construită în vârful unui deal la care se ajunge urcând cca 30 trepte comode ale unei scări până în curte, străbătând o alee în pantă pe care sunt bănci pentru odihnă. În final se urcă alte 30 trepte mai abrupte până la uşa de intrare a bisericii. În ultimii ani- după vizita noastră de acum 6 ani- scării de intrare în biserică i s-a adăugat pe margine o platformă care urcă şi coboară din biserică materiale, călugăriţe sau credincioşi mai bătrâni. N-am văzut-o decât după coborârea treptelor. Priveliştea de sus este foarte frumoasă, ochiul cuprinzând peisajul până în depărtări. În curte mai este şi o moară de vânt care a fost declarată monument istoric în 1977.
Arhitectura mănăstirii Celic-Dere
Biserica, a cărei construcţie a fost finalizată în trei decenii are o arhitectură neobizantină. Sunt două biserici suprapuse: cea de la subsol cu destinaţia iniţială de gropniţă dar devenită biserică de iarnă în perioada 1932-1954 şi cea principală la care se ajunge urcand scara. Cele două biserici sunt delimitate în exterior printr-un brâu la nivelul ultimei trepte a scării de acces. Are trei turle dintre care cea mai mare este octogonală şi conform tradiţiei e aşezată pe naos. Celelalte două se sprijină pe pridvorul închis în timp ce cel deschis este susţinut de patru coloane mari.
Intrarea în biserică se face printr-o uşă masivă de lemn prevăzută cu un grilaj metalic. În părţile laterale ale uşii de intrare sunt pictaţi sfinţii apostoli Petru şi Pavel iar deasupra pridvorului deschis este pictat un medalion cu scena hramului Adormirea Maicii Domnului. Ferestre mari pe ambele părţi ale bisericii asigură iluminarea atât a pridvorului închis cât şi a naosului. Catapeteasma din lemn de păr sculptat poleit cu foiţă de aur îţi atrag privirea încă de la intrarea în biserică
Dotări religioase de excepţie la Celic-Dere
- Epitaful Mântuitorului (aer), brodat în fir de aur de maica Antonina în 1865, înscris cu litere chirilice şi păstrat într-o ladă cu pereţi de sticlă; policandrul şi sfeşnicele lucrate în 1928 în Braşov
-Icoana Maicii Domnului Făcătoare de Minuni din argint poleit cu aur se mai numeşte şi Nărușaiscaia. A aparţinut unei familii de credincioşi din Năruşei- Basarabia (Ismail) şi a trecut prin două incendii fără a fi atinsă în timp ce totul în jur era scrum. Într-o zi de Înviere, a apărut în jurul ei o lumină şi s-a auzit un glas care cerea ca icoana să fie dusă la călugăriţele basarabence care urmau să slujească la Celic Dere. În mănăstire a făcut mai multe minuni dintre care vindecarea a doi călugări bolnavi, a adus ploi în timp de secetă şi a împlinit rugăminţile credincioşilor.
-Icoana Mântuitorului Iisus Hristos sau icoana care se curăţă singură. În 1816, după războiul ruso-turc, a poposit în zonă un soldat austriac care avea în raniţă o icoană ponosită şi înnegrită de timp. Găsind călugări la Celic- Dere, a dat icoana unui părinte, spunându-i s-o păstreze şi la rândul său s-o dăruiască altora mai tineri ˝Această icoană a Mântuitorului acum e neagră dar se va curăţa singură şi ochii lui Iisus se vor deschide˝ Au trecut multe generaţii. După mulţi ani, vorbele soldatului s-au adeverit. Măicuţele vieţuitoare la Celic Dere au fost martore a luminării treptate a chipului Mântuitorului. Când am văzuit-o noi, jumătate din obraz este curăţat.
- Icoana Maicii Domnului Eleusa, Îndurătoarea sau Grabnic Ajutătoarea se află în partea stângă a altarului. A fost adusă de Arhimandritul Atanasie de la muntele Athos înainte de 1877. Măicuţele spun că mai demult s-a auzit un glas venind dinspre icoană care a rostit cuvintele ˝Eu sunt stareţa voastră, nu vă temeţi˝
-Medalionul sfintei Drosida şi al Filofteei se află lângă uşa de intrare a bisericii. Drosida era fiica împăratului Traian şi fiind creştină a fost martirizată pe 22 martie 104. Urmare a rugăciunilor ei, Sfântul Grigorie Dialogul l-a mântuit pe împăratul Traian de prigonirea creştinilor
Mănăstirea Celic-Dere, focar de cultură
-În primii ani ai secolului trecut în mănăstire a funcţionat în două clădiri etajate, şcoala de pictură bisericească Sf. Ana care a format zugravi şi pictori pentru bisericile din toată ţara şi un atelier de ţesut stofe, covoare şi cusut odăjdii bisericeşti.
-Deşi în zonă limbile de circulaţie erau turcă şi bulgară, în şcoala primară înfiinţată aici se preda în limba română şi se citeau Ceaslovul şi Psaltirile
-Muzeul manastirii deţine documente originale de mare valoare: Biblia lui Serban Cantacuzino din 1688, o icoană a Maicii Domnului din 1600 şi documente în limbile arabă, turcă, persană- manuscrise sau tipărituri- din sec. XVII-XIX
Cu mănăstirea Celic- Dere, am terminat relatarea excursiei mele în delta Dunării care a fost un sejur neobositor la Murighiol în pensiunea Delta Resort Guliver. A cuprins o minicroazieră pe braţul Sf. Gheorghe până la vărsarea în mare, vizitarea a trei lăcaşuri sfinte, plajă la piscină şi mâncare şi băutură all inclusive, cât cuprinde.
 
WEB, te rog înserează: youtube
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Asezată pe un deal în apropierea pârâului Celic Dere, mnăstirea oferă o perspectivă foarte frumoasă asupra împrejurimilor
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
Este un loc deosebit de reculegere şi păstrare a tradiţiei creştine
Trimis de Michi in 08.10.21 16:29:09
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII şi CĂLĂTORII.
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 45.12644300 N, 28.58172700 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Michi: O mănăstire cu nume interesant, printre puținele ansambluri monahale vechi de pe teritoriul dobrogean. Chiar și Regina Maria se mira de numele ciudat al mănăstirii și scria: Îmi aduc aminte de primirea într-o mănăstire care poartă numele straniu de Celic-Dere, unde maicile românce și rusoaice trăiesc alături. Un loc hăt departe, la care am ajuns după un drum lung pe întortocheate șosele prăfoase, prin multe sate de-a lungul lacurilor și mlaștinilor, loc plin de umbră în scorbura unui deal.
Am fost și eu acolo în 2019, în mare mi-a plăcut ce am văzut, dar nu m-am gândit că moara de vânt ar putea fi monument istoric, credeam că e reconstruită recent.
Moara de vânt din curtea mănăstirii Celic-Dere a fost adusă în anii ' 50 și a funcționat o perioadă în cadrul complexului monahal; în anii ' 70 a fost restaurată și declarată drept monument istoric - așa scriu sursele online. Am verificat listele monumentelor istorice (varianta 2015) din județele Tulcea și Constanța și am constatat că e singura moară de vânt de pe teritoriul dobrogean înscrisă drept monument istoric. Și când te gândești că în vechime existau sute de mori de vânt în Dobrogea! Au fost înlocuite azi de palele turbinelor eoliene.
Mulțumim pentru articol! Numai bine!
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
-
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@tata123 ????: Si eu iti multumesc pentru completări. Este o onoare să fii citit si votat de Tata123
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2019 Sfinte lăcașuri dobrogene - Mănăstirea Celic-Dere — scris în 17.11.19 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Mănăstirea Celic-Dere – un popas religios dobrogean — scris în 26.08.19 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Aug.2018 Călător prin țara mea. Merită să vezi: Mănăstirea Celic Dere — scris în 26.09.18 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Apr.2016 Mănăstirea Celic-Dere, important centru spiritual și cultural de pe meleagurile dobrogene — scris în 27.04.16 de Floryn81 din RâMNICU SăRAT - RECOMANDĂ
- Aug.2011 Update — scris în 04.10.11 de kokobaurus din TULCEA - RECOMANDĂ
- Jun.2010 Manastirea Celic-Dere si Manastirea Saon — scris în 08.06.10 de dannek din BRăILA - RECOMANDĂ
- Apr.2010 Manastirea Celic-Dere — scris în 20.04.10 de michirec din BUCURESTI - RECOMANDĂ