Imagini si impresii 'la cald' din Rezervația Naturală Cheile Turzii

TIPĂREȘTE

Ce pot să vă mai spun despre Cheile Turzii?

Ultima dată când am fost acolo, mai 2017, am scris un articol cu cateva informatii despre Cheile Turzii. Acum am să scriu mai mult despre atmosferă, simțuri, trăiri.

Duminică, 28 octombrie 2018, la ora 9 am hotărât unde să petrecem ziua, care se anunța una foarte caldă pentru anotimpul acesta, iar 10 dimineața am plecat din Tg. Mureș cu destinația Cheile Turzii. Drumul până la Cheile Turzii este în stare bună, ultima parte a acestuia, care urca in localitatea Cheia si apoi coboară spre parcarea neamenajata din Cheile Turzii, ai impresia că este nou. Durata până la destinație a fost de o oră și jumătate.

După ce am parcat mașina, am pornit spre intrarea în Rezervația Naturală Cheile Turzii, care se află cam la o sută de metri de la parcare, pe partea stângă a drumului.

Acolo, pe un stâlp scrie că taxa de vizitare a rezervației este de 2 lei/copil și de 4 lei/adult.

In prima parte a intrării Chei este o potecă largă prin pădure, acoperita cu un frumos covor de frunze ruginii. Se ajunge apoi la un punct de taxare. Noi am primit de acolo o hartă detaliată a Cheilor Turzii marcată cu trasee turistice, trasee de escală, marcaje, peșteri, puncte de belvedere, vârfuri, etc.

Sunt foarte multe peșteri și firide, aproximativ 60, de dimensiuni mici, cea mai mare având lungimea de 123 m.

Traseul este amenajat cu panouri informative despre flora (există aproximativ 1000 de specii floristice) și faună.

Am observat pe parcursul traseului prin defileu, că în apa râului Hășdate, care ne-a însoțit la început pe partea dreaptă, înotau mulți păstrăvi de dimensiuni mari... îi vedeți în fotografiile atașate.

E frumos să te plimbi prin Cheile Turzii care sunt de o frumusețe sălbatică deosebită și să poți fi alături de peștii care înoată liniștiți (nu sunt pescari), de fluturașii după care de asemenea nu aleargă nimeni să-i prindă, de arbuștii cu flori de un roșu aprins, care împodobeau frumos peisajul ruginiu de toamnă și asculți sunetul puternic al râului de munte.

Lungimea Cheilor Turzii este de 1270 metri, iar diferenta de nivel este de max. 250 metri, așa scria pe un panou informativ la intrarea în defileu. Traseul este unul ușor spre mediu, dar trebuie să fiți foarte atenți ca să nu alunecati, de aceeea vă recomand încălțăminte adecvată. Pe alocuri calcarele pe care călcați sunt ude și derapați ca pe gheață.

Am menționat că traseul este un pic mai dificil pentru că de-a lungul acestuia trebuie să traversați patru punți, care anul acestea le-am găsit în stare foarte bună (anul trecut o punte nu avea toate scândurile iar unele erau rupte), acestea știți că se balansează și trebuie să așteptați să se treacă din partea opusă. Există și o atenționare care ne spune să nu fim mai mult de zece persoane pe punte.

Dar nu punțile ridică probleme pe traseu, ci poteca turistică foarte îngustă pe alocuri, marcată cu un punct roșu, care se desfășoară de-a lungul pereților verticali, albi în lumina soarelui. Această potecă străbătută de turiști pe ambele sensuri și care are câteva unghiuri de 90 de grade (nu vezi dacă vine cineva după curbă), este prevăzută cu un cablu fixat în peretele stâncos pentru a ajuta traversarea Cheilor. La un moment dat va trebui să vă opriți, ca să treacă ceilalți turiști care vin din sens opus, pe un spațiu foarte îngust... sau să treceți voi pe margine iar ceilalți trecatori să rămână lipiți de peretele stâncos.

Noi am intrat pe traseul Cheilor la ora 12 și nu mă așteptam să fie atât de aglomerat. Multe grupuri se întorceau deja la ora aceea.

Foarte mulți alpiniști escaladau stâncile înalte, crestele ascuțite, pereții abrupți... le-am admirat curajul și priceperea de a ajunge atât de aproape de cer. I-am și fotografiat, îi puteti vedea în pozele atașate.

Am trecut pe lângă pereți înalți, am citit că au cam 200-250m: Peretele Uriaș, Peretele Cald, Zurusul Lung, Turnul Galben, Creasta Scorusului, pe lângă vârfuri ascuțite care străpungeau bolta cerească: Colțul Ascuțit, Colțul Rotunjit, Colțul Crăpat și multe altele.

Traseul l-am parcurs în aproximativ două ore, timp în care am si poposit pentru admirarea și fotografierea peisajului minunat.

A fost o drumeție plăcută prin Cheile Turzii pe care v-o recomand și unde abia aștept să mă reîntorc ca să parcurg și traseul de creastă care ne-a fost recomandat de către domnul care vindea biletele.

Pe lângă plimbarea prin Cheile Turzii, aici vă puteți da și cu tiroliana are o lungime de 600 metri, costa 25 lei, mai multe informatii gasiti aici și mânca la terasele amenajate acolo, în apropierea parcării, voi scrie separat despre terasa la care am mancat noi.

---

VIZUALIZĂRI: 2883 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI